Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 5

E haere matou na muri ia outou!

E haere matou na muri ia outou!

“E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—ZEK. 8:23.

HIMENE 26 Ua na reira atoa outou ia ˈu

HAAPOTORAA *

Te mauruuru mau nei to te mamoe ê atu, “na taata tino ahuru,” i te tahoê e te feia faatavaihia faahohoˈahia i “te hoê ati Iuda” no te haamori ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 1-2)

1. Eaha ta Iehova i tohu no to tatou tau?

 UA TOHU Iehova e i to tatou tau: “E haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zek. 8:23) Te faahohoˈahia ra “te hoê ati Iuda” i te feia ta te Atua i faatavai i te varua moˈa o te parau-atoa-hia “te Iseraela o te Atua.” (Gal. 6:16) Area “na taata tino ahuru,” i te feia ïa e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Ua ite teie mau taata ua haamaitai Iehova i te pǔpǔ o te feia faatavaihia e e fanaˈoraa taa ê ia tahoê atu e o ratou no te haamori i te Atua.

2. E nafea “na taata tino ahuru” e “haere” ai e te feia faatavaihia?

2 Eita te mau taata e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua e nehenehe e ite i te iˈoa o te mau Kerisetiano atoa i faatavaihia * i teie mahana. E nafea ïa ratou e “haere” ai e te feia faatavaihia? Te parau ra te Bibilia e haru “na taata tino ahuru” i “te hiti ahu o te hoê ati Iuda” a na ô atu ai, “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” I te omuaraa, ua faahitihia te parau o te hoê ati Iuda. I muri mai râ, te faaite ra te parau “outou,” e ere hoê anaˈe taata te manaˈohia ra, e pǔpǔ taata râ. Te auraa, o te taatoaraa o te feia faatavaihia te faahohoˈahia ra i tera ati Iuda. E tahoê te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua e te feia faatavaihia no te tavini ia Iehova. Eita râ ratou e faariro i te mau Kerisetiano faatavaihia ei aratai no ratou, hoê anaˈe Aratai, oia hoi o Iesu.—Mat. 23:10.

3. Eaha te mau uiraa o te pahonohia i roto i teie haapiiraa?

3 Te ora noa nei â te tahi mau Kerisetiano faatavaihia i teie mahana. Te uiui nei vetahi tavini o te Atua: Eaha to te feia faatavaihia manaˈo no nia ia ratou e tia ˈi? Mai te aha to tatou huru i nia i te feia o te amu i te pane e te inu i te uaina i te Oroa haamanaˈoraa? E titauhia anei ia haapeapea a ite ai tatou te maraa noa ˈtura te numera o te feia e rave i te pane e te uaina? E pahonohia teie mau uiraa i roto i teie haapiiraa.

EAHA TO TE FEIA FAATAVAIHIA MANAˈO NO NIA IA RATOU E TIA ˈI?

4. I roto i te Korinetia 1, 11:27-29, eaha te faaararaa e titauhia i te mau Kerisetiano faatavaihia ia haapao maite e no te aha?

4 E titauhia i te mau Kerisetiano faatavaihia ia haapao maite i te faaararaa e horoahia ra i roto i te Korinetia 1, 11:27-29. (A taio.) E nafea te hoê mero faatavaihia e haa ˈi “ma te tano ore” i te Oroa haamanaˈoraa? Ia amu ïa oia i te pane e ia inu i te uaina a ofati noa ˈi i ta Iehova mau ture aveia tia. (Heb. 6:4-6; 10:26-29) Ia noaa i te feia faatavaihia “te re, oia hoi te oraraa i te raˈi,” e titauhia ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai.—Phil. 3:13-16.

5. Eaha to te feia faatavaihia manaˈo no nia ia ratou e tia ˈi?

5 E tauturu te varua moˈa o Iehova i ta ˈna mau tavini ia faahaehaa ia ratou, eiaha râ ia teoteo! (Eph. 4:1-3; Kol. 3:10, 12) Eiaha ïa te mau Kerisetiano faatavaihia ia manaˈo mea maitai aˈe ratou ia vetahi ê. Eita tei faatavaihia e fanaˈo rahi aˈe i te varua moˈa i te tahi atu mau tavini o te Atua. Eita ratou e manaˈo mea taa aˈe ratou i te pue parau mau Bibilia i te tahi atu. Eita ratou e parau i te tahi atu taata ua faatavaihia o ˈna e e titauhia ia ˈna ia rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. Ma te haehaa râ, ua papu ia ratou na Iehova anaˈe e titau manihini i te taata ia ora i te raˈi.

6. Ia au i te Korinetia 1, 4:7, 8, mai te aha te haerea o te feia faatavaihia e tia ˈi?

6 No te feia faatavaihia, e fanaˈoraa taa ê ia titau-manihini-hia no te ora i te raˈi, eita râ ratou e tuu ia ratou i nia aˈe ia vetahi ê. (Phil. 2:2, 3) Hau atu â, o ratou e o Iehova anaˈe tei ite ua faatavaihia ratou. Eita ïa te mau Kerisetiano faatavaihia e maere ia ore te tahi mau tavini o te Atua e tiaturi oioi ua maiti te Atua ia ratou no te ora i te raˈi. Te faaitoito ra iho â te Bibilia ia tamata na mua i te feia e parau ra e hopoia taa ê ta te Atua i horoa ˈtu. (Apo. 2:2) Eita atoa te mau Kerisetiano faatavaihia e imi i te hanahana no ǒ mai i te taata ma te faaite i te taata ua maitihia ratou no te ora i te raˈi. Eita roa ratou e faatietie ia ratou i mua i te taata!—A taio i te Korinetia 1, 4:7, 8.

7. Eaha te mau mea ta te feia faatavaihia e haapae i te rave e no te aha?

7 Eita te feia faatavaihia e amuimui noa i te tahi atu mau Kerisetiano faatavaihia. Eita ratou e imi haere o vai tei faatavaihia no te paraparau no nia i to ratou tiaturiraa aore ra no te haapii amui i te Bibilia. (Gal. 1:15-17) E amahamaha te amuiraa ia na reira te feia faatavaihia! Te patoi atoa ra ratou i te varua moˈa o te tauturu ra i te nunaa o te Atua ia ora ma te hau e ia hoê.—Roma 16:17, 18.

MAI TE AHA TO TATOU HURU I NIA I TE FEIA FAATAVAIHIA E TIA ˈI?

Eiaha tatou e faariro i te feia faatavaihia aore ra i te tahi noa ˈˈe taata ei taata tuiroo (A hiˈo i te paratarafa 8) *

8. No te aha e titauhia ia haapao maitai i to tatou huru i nia i te feia e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa? (A hiˈo atoa i te nota.)

8 Mai te aha to tatou huru i nia i te mau taeae e tuahine faatavaihia e tia ˈi? E ere i te mea tano ia haafaahiahia rahi tatou i te hoê taata noa ˈtu e taeae faatavaihia no te Mesia. (Mat. 23:8-12) Te parau ra te Bibilia ia “faatura-rahi-hia te mau matahiapo,” e ere râ no te mea ua faatavaihia ratou, no te mea râ te aratai maitai roa ra ratou i te amuiraa e mea itoito atoa no “te parau e te haapii.” (Tim. 1, 5:17) Te faaitoito mai ra te Bibilia ia “pee i to ratou faaroo,” eiaha râ ia faariro i te tahi noa ˈˈe taata ei aratai no tatou. (Heb. 13:7) E nehenehe te feia faatavaihia e huru ê aore ra e haama ia faatietie aore ra ia tuu tatou ia ratou i nia aˈe ia vetahi ê. * E te mea ino roa ˈtu, e nehenehe te reira e turai ia ratou ia teoteo! (Roma 12:3) Eita roa tatou e hinaaro ia hara te hoê noa ˈˈe taeae o te Mesia no tatou!—Luka 17:2.

9. E nafea tatou e faatura ˈi i te mau Kerisetiano faatavaihia?

9 E nafea tatou e faatura ˈi i te feia ta Iehova i titau manihini i te raˈi? Ma te ore ïa e ani atu mea nafea ratou i te faatavairaahia. E ere te reira i te ohipa na tatou! (Tes. 1, 4:11; Tes. 2, 3:11) Eiaha atoa tatou e manaˈo ua faatavai-atoa-hia to ratou hoa faaipoipo, to ratou mau metua aore ra te tahi atu mero utuafare. Eita te hoê e fanaˈo i tera haamaitairaa taa ê na roto i to ˈna fetii, e titau-manihini-raa râ no ǒ mai i te Atua! (Tes. 1, 2:12) E titau-atoa-hia ia haapae i te faahiti i te mau uiraa e nehenehe ai vetahi e mainoino. Ua faaipoipo-anaˈe-hia te hoê taeae faatavaihia, eita e tano ia ani i ta ˈna vahine: “Tuahine, eaha to oe huru i te iteraa e a muri aˈe e ora ta oe tane i te raˈi, area oe, i nia ïa i te fenua?” Ua papu hoi ia tatou e haamâha Iehova i te hinaaro o te mau taata atoa i roto i te ao apî.—Sal. 145:16.

10. E nafea tatou e faufaahia ˈi ia haapae i te haafaahiahia roa i te hoê taata?

10 Eita to tatou faaroo e paruparu ia faatupu tatou i te manaˈo tano no nia i te feia faatavaihia! Te parau ra te Bibilia e nehenehe te tahi mau Kerisetiano faatavaihia e taiva. (Mat. 25:10-12; Pet. 2, 2:20, 21) Eiaha ïa tatou ia haafaahiahia roa i te hoê taata matau-maitai-hia aore ra tei tavini maoro ia Iehova noa ˈtu e Kerisetiano faatavaihia. (Iuda 16, nota) Ia taiva aore ra ia faarue noa ˈtu o ˈna i te amuiraa, eita to tatou faaroo ia Iehova e aueue, e tamau noa râ tatou i te tavini ia ˈNa.

E TITAUHIA ANEI IA HAAPEAPEA IA MARAA TE NUMERA O TE FEIA E RAVE I TE PANE E TE UAINA?

11. Eaha tei itehia no nia i te numera o te feia e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa?

11 Na mua ˈˈe, ua topa roa te numera o te feia e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. I te mau matahiti râ i mairi, ua maraa noa ˈtu â te numera. E titauhia anei ia haapeapea? Aita! E hiˈo mai tatou eaha te titauhia ia haamanaˈo.

12. No te aha eiaha tatou e haapeapea i te numera o te feia e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa?

12 “Ua ite Iehova i to ˈna mau taata.” (Tim. 2, 2:19) Aita te mau taeae e taio ra i te feia e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa i ite o vai mau tei faatavaihia. No reira i roto i ta ratou mau numera, te vai ra paha te feia e manaˈo ra ua faatavaihia ratou, te tupuraa mau râ, aita ïa. Te tumu ïa vetahi i faaea ˈi i te rave i te pane e te uaina i muri mai. Peneiaˈe i roto i te feia i taiohia, te vai atoa ra tei roohia i te maˈi i te pae feruriraa a manaˈo atu ai e riro ratou ei arii e o Iesu i te raˈi. Te mea papu râ, o Iehova anaˈe tei ite ehia rahiraa Kerisetiano faatavaihia e toe nei i nia i te fenua.

13. Te faaite ra anei te Bibilia ehia feia faatavaihia i nia i te fenua ia haamata te ati rahi?

13 E feia faatavaihia te itehia i te mau fenua e rave rau ia hoˈi mai Iesu no te haaputuputu ia ratou i te raˈi. (Mat. 24:31) Te parau ra te Bibilia e i te mau mahana hopea, mea iti te feia faatavaihia e toe i nia i te fenua. (Apo. 12:17) Aita râ e faaitehia ra ehia te toe mai ia haamata te ati rahi.

Mai te aha to tatou huru i nia i te taata o te rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa? (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Ia au i te Roma 9:11, 16, eaha te titauhia ia haamanaˈo no nia i te maitiraa o te feia faatavaihia?

14 Na Iehova e faaoti i teihea taime e faatavai ai i te hoê Kerisetiano i te varua moˈa. (Roma 8:28-30) Ua haamata Iehova i te maiti i te feia faatavaihia i muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa. E au ra e e feia faatavaihia te mau Kerisetiano atoa i te senekele matamua. I te mau matahiti i muri mai, ua itehia aita vetahi Kerisetiano i pee mau i te Mesia. Noa ˈtu râ, ua faatavai noa â Iehova i te tahi mau taata o tei haapapu e Kerisetiano mau ratou. E au ratou i te sitona tei tupu apipiti e te zizania. (Mat. 13:24-30) I te mau mahana hopea, ua tamau Iehova i te maiti i te mau mero o na 144 000 Kerisetiano faatavaihia. * Mai te peu ua faaoti Iehova i te titau manihini i te hoê Kerisetiano tau taime rii hou te hopea o teie ao, e tumu papu ïa ta ˈna! (A taio i te Roma 9:11, 16.) * E ara anaˈe eiaha tatou ia riro mai te mau rave ohipa i roto i ta Iesu faahohoˈaraa. Ua amuamu ratou i te hamani-maitai-raa te fatu i te mau rave ohipa o te hora hopea.—Mat. 20:8-15.

15. O te taatoaraa anei o te mau Kerisetiano faatavaihia “te tavini haapao maitai e te paari” o te Mataio 24:45-47? A faataa.

15 E ere pauroa te feia faatavaihia i “te tavini haapao maitai e te paari.” (A taio i te Mataio 24:45-47.) Mai i te senekele matamua, tau taeae noa ta Iehova e Iesu e faaohipa nei no te faatamaa, aore ra horoa i te haapiiraa, i te taata e rave rahi. I te senekele matamua, te tahi noa Kerisetiano faatavaihia tei maitihia no te papai i te Papai Heleni Kerisetiano. I teie atoa mahana, te tahi noa mau Kerisetiano te amo ra i te hopoia e horoa i te nunaa o te Atua i te “maa i te taime tano.”

16. Eaha ta tatou i haapii mai?

16 Mai ta tatou i haapii mai ua faaoti Iehova i te horoa i te rahiraa o ta ˈna mau tavini i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Te tahi noa o ratou ta ˈna i titau manihini no te riro ei arii e o Iesu i te raˈi. E haamaitai râ Iehova i te taatoaraa o ta ˈna mau tavini, tei faahohoˈahia i “te hoê ati Iuda” e tei faahohoˈahia i “na taata tino ahuru.” Hoê â ture ta ˈna e horoa ra ia ratou paatoa e te titau ra oia ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai. E titauhia i te feia faatavaihia e to te mamoe ê atu ia faatupu i te haehaa, ia tahoê no te tavini ia ˈna e ia faatupu noa i te hau i roto i te amuiraa. A piri noa mai ai te hopea, e tamau anaˈe i te tavini ia Iehova e i te pee i te Mesia, e mero anaˈe hoi tatou paatoa no te “hoê noa nǎnǎ.”—Ioa. 10:16.

^ I teie matahiti, e faatupuhia te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia i te Mahana piti 7 no Eperera. I tera oroa, mai te aha to tatou huru i nia i te feia o te amu i te pane e te inu i te uaina e tia ˈi? E titauhia anei ia haapeapea a ite ai tatou te maraa noa ˈtura te numera o te feia e rave i te pane e te uaina? E pahonohia teie mau uiraa i roto i teie haapiiraa o tei niuhia i nia i Te Pare Tiairaa no Tenuare 2016.

^ Ia au i te Salamo 87:5, 6, i mua nei, e faaite te Atua i te iˈoa o te feia atoa e riro ei arii e o Iesu i te raˈi.—Roma 8:19.

^ A hiˈo i te tumu parau ‘Eita te here e rave i te mea au ore’ i roto i Te Pare Tiairaa no Tenuare 2016.

^ Ia au i te Ohipa 2:33, ua niniihia te varua moˈa na roto ia Iesu, na Iehova râ i titau manihini i te mau Kerisetiano atoa i faatavaihia.

^ No te ite atu â, a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Me 2007 (Farani).

HIMENE 34 E haere anaˈe ma te hapa ore

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Auê te au ore e ia haaati te taata i te tahi tia o te pu rahi e ta ˈna vahine no te pata haere i te hohoˈa!