Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 4

A tamau i te here rahi te tahi i te tahi!

A tamau i te here rahi te tahi i te tahi!

“A here mau â outou te tahi i te tahi i te here taeae.”—ROMA 12:10.

HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa

HAAPOTORAA *

1. Mea nafea tatou e ite ai aita te taata e here ra te tahi i te tahi i teie mahana?

 UA TOHU te Bibilia i te mau mahana hopea “e au ore te taata te tahi i te tahi” e te tupu ra tera parau tohu i teie mahana. (Tim. 2, 3:1, 3) E rave rahi roa utuafare tei amahamaha ia riri e ia faataa na metua e e manaˈo te tamarii aita ratou e herehia ra. Noa ˈtu e ora te mau mero utuafare i roto i te hoê â fare, e ere ratou i te mea piri te tahi i te tahi. Te na ô ra te hoê taata e tauturu i te mau utuafare: “Eita te mama, te papa e te tamarii e tâuˈa te tahi i te tahi, e haapao noa râ ratou i ta ratou matini roro uira aore ra afaifai, vini e hauti video. Te ora ra ratou i raro aˈe i te hoê â punu fare, aita râ ratou i matau maitai i te tahi e te tahi.”

2-3. (1) Ia au i te Roma 12:10, o vai ma ta tatou e here rahi? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 Eita tatou e hinaaro e riro mai te feia o teie nei ao aroha ore. (Roma 12:2) Mea faufaa roa ïa ia here rahi tatou, eiaha noa i te mau mero o to tatou utuafare, i to tatou atoa râ mau taeae e tuahine i roto i te faaroo. (A taio i te Roma 12:10.) E itehia te here rahi i rotopu i te mau mero utuafare mea piri roa ratou te tahi i te tahi. Tera atoa te here e titauhia ia faaite i nia i to tatou fetii taeae ia tupu te autahoê i roto i te amuiraa.—Mika 2:12.

3 E hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa Bibilia o te tauturu mai ia ite e nafea ia faaite i te here rahi.

“E ATUA HERE RAHI” IEHOVA

4. Eaha ta te Iakobo 5:11 e parau ra no nia i te here o Iehova?

4 Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi huru maitatai o Iehova. Ei hiˈoraa, te parauhia ra “e here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) Eita anei te reira e turai ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna? Te parau atoa ra te Bibilia “e Atua here rahi” Iehova. (A taio i te Iakobo 5:11.) E ere anei tera te huru o Iehova i nia ia tatou?

5. Mea nafea Iehova i te faaiteraa mai i to ˈna aroha hamani maitai e e nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa?

5 I roto i te Iakobo 5:11, te faahiti-atoa-hia ra te tahi atu huru maitai o te tuati mai i te here rahi o Iehova, oia hoi to ˈna aroha hamani maitai. (Exo. 34:6) Ia au i te Bibilia, e tupu na mua te aroha hamani maitai i roto i te aau o te hoê taata a ite ai oia ia vetahi ê ia mauiui e e turai roa te reira ia ˈna ia ohipa no te tauturu atu. Mea nafea Iehova i te faaiteraa mai i to ˈna aroha hamani maitai? A tahi roa, ma te faaore i ta tatou mau hara. (Sal. 51:1) Ua parau atoa Iehova mea puai aˈe to ˈna here ia tatou i te here o te hoê metua vahine i ta ˈna aiû. (Isa. 49:15) Ia mauiui tatou e tauturu mai Iehova no to ˈna aroha hamani maitai. (Sal. 37:39; Kor. 1, 10:13) Mea nafea tatou ia faaite i te aroha hamani maitai? E faaore anaˈe i te hara a to tatou mau taeae e tuahine e eiaha e tamau i te inoino ia ratou. (Eph. 4:32) Te tahi atu ravea faufaa roa, o te tautururaa ïa ia ratou i roto i te mau fifi ta ratou e faaruru ra. Ia here tatou ia vetahi ê, e aroha hamani maitai tatou ia ratou mai ia Iehova, te hiˈoraa hau ê roa o te here rahi.—Eph. 5:1.

“ATI ROA AˈERA TE AAU O IONATANA I TE AAU O DAVIDA”

6. Mai te aha te huru o te here i rotopu ia Ionatana raua Davida? A faataa.

6 Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau taata tia ore tei here rahi ia vetahi ê. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Ionatana raua Davida. Te parau ra te Bibilia, ua “ati roa aˈera te aau o Ionatana i te aau o Davida” e ua haamata oia i te here ia Davida mai ia ˈna iho. (Sam. 1, 18:1) Ua maitihia Davida ei arii no te mono ia Saula. I muri mai, ua pohehae roa Saula ia Davida e tamata ˈtura i te haapohe ia ˈna. Aita râ Ionatana, te tamaiti a Saula, i turu i te opuaraa ino a to ˈna papa. Ua tǎpǔ Ionatana e Davida e here e e turu noa raua te tahi i te tahi.—Sam. 1, 20:42.

Noa ˈtu mea paari aˈe Ionatana ia Davida, e hoa piri roa raua (A hiˈo i te paratarafa 6-9)

7. Eaha tei nehenehe e haafifi i te auhoaraa o Ionatana raua Davida?

7 Mea maere mau te here e vai ra i rotopu ia Ionatana raua Davida, mea rahi hoi te mau mea o tei nehenehe e haafifi i to raua auhoaraa. Ei hiˈoraa, e 30 matahiti hau to Ionatana ia faaauhia i to Davida. Ua nehenehe Ionatana e manaˈo eita e tia i te hoê taata paari mai ia ˈna ia faahoa i te hoê taurearea. Aita râ, ua faatura rahi o ˈna ia Davida.

8. No te aha e hoa mau Ionatana no Davida?

8 Ei tamaiti na te arii Saula, ua nehenehe Ionatana e pohehae ia Davida e e titau i te tiaraa ia parahi i nia i te terono. (Sam. 1, 20:31) E taata haehaa râ Ionatana, aita oia i taiva ia Iehova, ua turu noa oia i ta te Atua faaotiraa ia maiti ia Davida ei arii. Noa ˈtu te riri rahi o Saula, aita Ionatana i taiva ia Davida.—Sam. 1, 20:32-34.

9. No te aha aita Ionatana i feii ia Davida? A faataa.

9 No to Ionatana here rahi ia Davida, aita o ˈna i feii ia ˈna. E taata aravihi Ionatana i te teˈa e te itoito i te aroraa. Te parauhia ra no ˈna e no Saula: “E oioi [aore ra vitiviti] rahi to raua i to te aeto! e puai rahi to raua i to te liona!” (Sam. 2, 1:22, 23) Ua nehenehe Ionatana e faatietie ia ˈna, aita râ, aita roa ˈtu oia i pohehae e i faaau ia ˈna ia Davida. Ua faahiahia Ionatana i to Davida itoito e tiaturi ia Iehova. I muri aˈe i to Davida haapoheraa ia Golia, ua haamata Ionatana i te here rahi ia Davida mai ia ˈna iho. E nafea tatou ia here rahi atoa i to tatou mau taeae e tuahine?

E NAFEA TATOU IA HERE RAHI TE TAHI I TE TAHI?

10. Eaha te auraa ia here rahi tatou te tahi i te tahi ma to tatou aau atoa?

10 Te faaitoito ra te Bibilia: “A here rahi . . . te tahi i te tahi ma to outou aau atoa.” (Pet. 1, 1:22) Ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa. Ia ore tatou e taiva ia ˈna, eita oia e faaea i te here ia tatou. (Roma 8:38, 39) Ia au i te parau Heleni hurihia ei “here rahi,” e matara mai te manaˈo o te hoê taata e tutava rahi ra i te faaite i te here. I te tahi taime, e titauhia paha ia tutava rahi no te here i te hoê taeae aore ra tuahine. Ia rave vetahi ê i te hoê mea e riri ai tatou, e titauhia ia tamau ‘na roto i te here, i te faaoromai i ta te tahi e te tahi ra hapa, i te tutava maite ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu, e te hau e tahoê ra ia tatou.’ (Eph. 4:1-3) Ia haa tatou no te faatupu i “te hau e tahoê,” eita tatou e tiatonu i nia i te hapa a to tatou mau taeae, e tutava râ tatou i te hiˈo ia ratou mai ia Iehova.—Sam. 1, 16:7; Sal. 130:3.

Ua aˈo Paulo ia Euodia raua Sunetuhe ia faatupu i te manaˈo hoê i roto i te Fatu. I te tahi taime, e ere atoa i te mea ohie ia hau e to tatou taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. I te tahi taime, no te aha mea fifi ia here rahi ia vetahi ê?

11 I te tahi taime, e ere paha i te mea ohie ia here rahi i to tatou mau taeae e tuahine, ia ite iho â râ tatou eaha te hape ta ratou i rave. Tera te fifi i tupu i rotopu i te tahi mau Kerisetiano matamua mai ia Euodia raua Sunetuhe. Noa ˈtu ua tutava na tuahine i pihai iho ia Paulo no te parau apî oaoa, e peapea tei tupu i roto ia raua. No reira Paulo i ani ai ia Euodia raua Sunetuhe “ei manaˈo hoê to raua i roto i te Fatu.”—Phil. 4:2, 3.

E nehenehe te mau matahiapo apî e paari e riro ei hoa piri roa no te tahi e te tahi (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. E nafea ia here rahi i to tatou mau taeae e tuahine?

12 E nafea ia here rahi i to tatou mau taeae e tuahine? E haamatau anaˈe ia ratou, mea ohie aˈe ïa ia taa i to ratou huru e ia here rahi ia ratou. Eiaha tatou e hiˈo i te matahiti aore ra te nunaa! A haamanaˈo ia Ionatana, e 30 matahiti hau to ˈna i to Davida, e hoa piri roa râ raua. E nehenehe anei oe e faahoa ˈtu i te hoê taata mea paari aore ra apî aˈe ia oe? A na reira ˈi, e here ïa oe i “te fetii taeae taatoa.”—Pet. 1, 2:17.

A hiˈo i te paratarafa 12 *

13. No te aha e piri aˈe paha tatou i te tahi mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa?

13 Ia here rahi tatou i te mau taeae e tuahine, te auraa anei e auhoaraa piri roa to tatou e te mau mero atoa o te amuiraa? Aita! Mea rahi te tumu e piri aˈe paha tatou i te tahi mau taeae e tuahine, eiaha râ i te tahi atu, e e ere i te mea ino! Ua parau Iesu e “hoa” ta ˈna mau aposetolo atoa no ˈna, e here taa ê râ to ˈna no Ioane. (Ioa. 13:23; 15:15; 20:2) Aita râ Iesu i tuu ia Ioane i nia ˈˈe i te tahi atu. A ani ai Ioane e to ˈna taeae Iakobo i te parahiraa faufaa i roto i te Faatereraa arii a te Atua, ua parau Iesu: “Te parahiraa . . . i to ˈu rima atau aore ra i to ˈu rima aui, e ere na ˈu e horoa ˈtu.” (Mar. 10:35-40) Mai ia Iesu, eiaha tatou e tuu i to tatou mau hoa piri i nia ˈˈe ia vetahi ê. (Iak. 2:3, 4) Eita ïa tatou e faatupu i te amahamaharaa i roto i te amuiraa.—Iuda 17-19.

14. E nafea te Philipi 2:3 e tauturu mai ai ia ore e manaˈo mea hau aˈe tatou ia vetahi ê?

14 Ia here rahi tatou te tahi i te tahi, e tauturu tatou i te amuiraa taatoa ia faatupu i te haehaa. A haamanaˈo aita Ionatana i manaˈo mea hau aˈe o ˈna ia Davida e aita atoa o ˈna i tamata i te haru i te tiaraa arii. Mai ia Ionatana, eiaha tatou ia pohehae i to tatou mau taeae e tuahine, “ma te haehaa râ, a haamanaˈo e mea hau aˈe vetahi ê.” (A taio i te Philipi 2:3.) E tuhaa ta te taata tataitahi no te faatupu i te hau i roto i te amuiraa. Ia faaite tatou i te haehaa, e ite tatou i te maitai i roto i to tatou mau taeae e tuahine e e pee tatou i to ratou faaroo.—Kor. 1, 12:21-25.

15. Eaha ta outou i haapii mai i te tupuraa ta te utuafare o Tanya i farerei?

15 I roto i te fifi manaˈo-ore-hia, e turai Iehova i to tatou mau taeae e tuahine ia here rahi e ia tauturu ia tatou. Tera te tupuraa ta Tanya e ta ˈna na toru tamaroa e hoê tamahine i farerei i Marite i muri aˈe i te piti o te mahana tairururaa nunaa rau 2019 “Eita roa te here e mure.” Te na ô ra oia: “Tei nia matou i te purumu e te hoˈi ra i te hotera, faura mai nei te hoê pereoo no te tahi atu pae o te purumu e û ihora i nia i to matou. Aita matou i pêpê noa ˈˈe, pou atura matou e tia noa ˈtura i te pae purumu ma te taa ore eaha te rave. Ua tarape mai te hoê taata no te haere i roto i to ˈna pereoo, e taeae oia e no faarue noa ˈtura o ˈna i te vahi tairururaa. Ua tapea atoa mai e pae taeae e tuahine no Tuete. Ua tauahi te mau tuahine ia ˈu e i ta ˈu tamahine, tera mau ta matou i hinaaro i tera taime! Ua parau atu vau mea maitai matou, aita râ ratou i faarue ia matou e tae roa ˈtu i te taime i tae mai ai te mau taote. Ua ara atoa ratou eiaha matou ia ere i te tahi noa ˈˈe mea. I roto i tera ati, ua ite mau matou i te here o Iehova. Ua tauturu mai te reira ia mauruuru atu â ia Iehova e ia here rahi ia ˈna e i to tatou mau taeae e tuahine.” Te haamanaˈo ra anei outou i te hoê tupuraa ua here rahi e ua tauturu te tahi taeae aore ra tuahine ia outou?

16. No te aha mea faufaa ia here rahi tatou te tahi i te tahi?

16 Eaha te mau maitai e itehia ia here rahi tatou te tahi i te tahi? E tamahanahana tatou i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fifi. E faatupu tatou i te autahoê i roto i te amuiraa. E ite te feia aau tae e pǐpǐ mau tatou na Iesu e e tauturu te reira ia ratou ia haamori atoa ia Iehova. Hau roa ˈtu â, e arue tatou ia Iehova, “te Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Kor. 2, 1:3) No reira, e tamau anaˈe i te here rahi te tahi i te tahi!

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

^ Ua parau Iesu e itehia o vai ta ˈna mau pǐpǐ ia here ratou te tahi i te tahi. Te tutava nei tatou i te here i to tatou mau taeae e tuahine, e puai roa ˈtu râ te reira ia faaite tatou i te here e itehia i rotopu i te mau mero o te hoê utuafare. E tauturu mai teie tumu parau ia ite e nafea ia faaite noa i te here rahi i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te hoê matahiapo apî tei faufaahia a titau manihini ai te hoê matahiapo paari ia ˈna i to ˈna fare. Ua faaite na matahiapo e ta raua vahine i te here e te aau horoa noa te tahi i te tahi.