Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 39

E turu anaˈe i to tatou mau tuahine i roto i te faaroo

E turu anaˈe i to tatou mau tuahine i roto i te faaroo

“E nuu rahi te mau vahine e faaite ra i te parau apî oaoa.”—SAL. 68:11, New World Translation.

HIMENE 137 Vahine, tuahine taiva ore

HAAPOTORAA *

Te apiti nei to tatou mau tuahine i te mau putuputuraa, te poro e te haapii atoa ra i te taata i te parau apî oaoa. Te atuatu nei vetahi i te Piha a te Basileia e te tauturu atoa ra i te mau taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 1)

1. Eaha te ohipa rahi ta te mau tuahine e rave nei no te turu i te faanahonahoraa, eaha râ te fifi ta ratou e farerei ra? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

 AUÊ te oaoa rahi ia ite i to tatou mau tuahine ia apiti i te mau putuputuraa, ia poro e ia haapii i te taata i te parau apî oaoa. Te atuatu nei vetahi i te Piha a te Basileia e te tauturu atoa nei i te mau taeae e tuahine. Taa ê atu i te reira, te haapao atoa ra te tahi i to ratou metua paari, te faaruru ra i te patoiraa a te fetii e te aupuru atoa ra i ta ratou tamarii noa ˈtu ua faataa ratou i to ratou hoa faaipoipo.

2. No te aha e titauhia ia tauturu tatou i te mau tuahine?

2 Aita teie nei ao e haafaufaa rahi nei i te mau vahine. I roto râ i te Bibilia, ua faaitoito te aposetolo Paulo i te amuiraa i Roma ia farii maitai ia Phebe e ia “horoa ˈtu i te tauturu atoa ta ˈna e hinaaro mau.” (Roma 16:1, 2) Ei Pharisea, ua paari Paulo i roto i te hoê nunaa e ere te vahine i te mea faaturahia. A riro ai râ ei Kerisetiano, ua pee oia i te hiˈoraa o Iesu o tei faaite i te faatura e te hamani maitai i nia i te mau vahine.—Kor. 1, 11:1.

3. Eaha to Iesu huru i nia i te vahine e eaha to ˈna manaˈo i te mau vahine o tei rave i te hinaaro o te Atua?

3 Ua faaite Iesu i te faatura i te mau vahine atoa. (Ioa. 4:27) Mea taa ê to ˈna manaˈo i to te mau aratai haapaoraa ati Iuda o to ˈna tau. Teie te parauhia ra i roto i te tahi buka: “Aita Iesu i faahaama aore ra i faahaehaa noa ˈˈe i te vahine.” Ua haafaufaa rahi atu â râ Iesu i te mau vahine o tei rave i te hinaaro o to ˈna Metua. Ua hiˈo oia ia ratou mai te tuahine, i te hoê â faito e te tane ta ˈna i hiˈo ei taeae no ˈna.—Mat. 12:50.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

4 Ua ineine noa Iesu i te tauturu i to ˈna mau tuahine i roto i te faaroo. Ua haafaufaa e ua paruru atoa oia ia ratou. E hiˈopoa anaˈe e nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu.

E HAAFAUFAA ANAˈE I TO TATOU MAU TUAHINE HERE

5. No te aha e ere i te mea ohie no te tahi mau tuahine ia faahoa ia vetahi ê?

5 E hinaaro tatou pauroa, taeae e tuahine, i te hoa papu. I te tahi râ taime, e ere i te mea ohie no te tahi mau tuahine ia faahoa ia vetahi ê. A tapao na i ta te tuahine Jordan * e parau ra: “No te mea o vau anaˈe to ˈu oraraa, pinepine au i te manaˈo aita to ˈu e parahiraa i roto i te amuiraa.” Te na ô ra Kristen, te hoê pionie tei haere i te tahi atu vahi no te poro atu â: “E moˈemoˈe oe mea apî anaˈe oe i roto i te hoê amuiraa.” E ere paha te hoê Kerisetiano i te mea piri roa i te mau mero o to ˈna utuafare e ere i te Ite no Iehova. A feruri na ïa mai te peu mai tera atoa o ˈna i roto i te amuiraa. E moˈemoˈe roa paha ïa teie Kerisetiano! Tera atoa paha te huru o te feia o te ore e nehenehe e haere i rapae i to ratou fare, na reira atoa no te feia e haapao ra i te hoê taata maˈi. Te parau ra te tuahine Annette: “Aita vau i nehenehe e farii i te mau titau-manihini-raa no te mea na ˈu e haapao na i to ˈu mama.”

Mai ia Iesu, e faaite anaˈe te here ra tatou i to tatou mau tuahine haapao maitai (A hiˈo i te paratarafa 6-9) *

6. Ia au i te Luka 10:38-42, mea nafea Iesu i te tautururaa ia Mareta raua Maria?

6 Ua horoa Iesu i te taime i to ˈna mau tuahine pae varua e e hoa papu o ˈna no ratou. A feruri na i te auhoaraa e vai ra i rotopu ia ˈna e o Mareta raua Maria, taata faaipoipo-ore-hia mai ia Iesu. (A taio i te Luka 10:38-42.) Aita te hoê noa ˈˈe parau e ohipa a Iesu i faahuru ê i teie nau vahine. Aita Maria i taiâ i te parahi i te pae avae o te Fatu ra o Iesu. * Aita atoa Mareta, tei inoino ia Maria, i taiâ i te faaite i to ˈna manaˈo ia Iesu. I tera taime, ua horoa Iesu i te haapiiraa faufaa roa i teie na vahine. Ua faaite atoa Iesu i to ˈna here ia raua e i to raua taeae Lazaro ma te farerei pinepine ia ratou. (Ioa. 12:1-3) E ere i te mea maere ua ani Mareta raua Maria i te tauturu ia Iesu a maˈihia ˈi Lazaro.—Ioa. 11:3, 5.

7. Eaha te tahi ravea no te faaitoito i te mau tuahine?

7 No te tahi mau tuahine, i te putuputuraa anaˈe ratou e farerei ai i te mau hoa. Mea faufaa ïa ia farii maitai, ia paraparau e ia faaite i to tatou here i tera mau tuahine. Te na ô ra Jordan tei faahitihia na mua ˈtu: “E itoitohia vau ia haapopou mai te mau taeae e tuahine no ta ˈu mau pahonoraa, ia poro ratou na muri ia ˈu e ia faaite mai i to ratou here ia ˈu.” Mea titauhia ia ite te mau tuahine mea faufaa ratou no tatou. Te na ô ra Kia: “Ia mairi au i te hoê putuputuraa e faatae mai iho â te tahi i te poroi vini no te ite eaha to ˈu huru. E putapû roa vau ia tâuˈa mai te mau taeae e tuahine ia ˈu.”

8. E nafea atu â tatou ia pee i te huru o Iesu i nia i te mau vahine?

8 Mai ia Iesu, mea faufaa ia rave i te taime no te faahoa i te mau tuahine. Peneiaˈe ma te ani ia ratou ia tamaa aore ra ia faaanaanatae e o tatou. I tera mau taime, ia riro ta tatou mau parau ei faaitoitoraa no te tahi e te tahi. (Roma 1:11, 12) Mea maitai ia haamanaˈo te mau matahiapo i to Iesu huru i nia i te mau vahine. E moˈemoˈe paha vetahi feia faaea taa noa, ua haapapu râ Iesu e ere no te mea ua faaipoipohia aore ra ua tamariihia oe, e oaoa iho â ïa oe! (Luka 11:27, 28) Ia tuu tatou i te taviniraa a Iehova i te parahiraa matamua, e oaoa mau tatou.—Mat. 19:12.

9. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau tuahine?

9 Mea faufaa roa ˈtu â ia hiˈo te mau matahiapo i te mau vahine Kerisetiano mai to ratou tuahine aore ra metua vahine. (Tim. 1, 5:1, 2) Mea maitai ia rave te mau matahiapo i te taime na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te putuputuraa no te aparau e te mau tuahine. Te parau ra Kristen: “Ua ani mai te tahi matahiapo eaha to ˈu huru, ua ite oia te rave ra vau i te ohipa e e pionie tamau atoa. Ua mauruuru roa vau ua haapeapea oia no ˈu.” Te faaite ra te mau matahiapo i to ratou here a rave ai ratou i te taime no te aparau e te mau tuahine. * Ua faahiti Annette hoê o te mau maitai ta ˈna i fanaˈo a na reira ˈi te mau matahiapo: “Ua matau maitai atu â matou te tahi i te tahi. I roto i te fifi, eita vau e taiâ i te ani i ta ratou tauturu.”

E FAAITE ANAˈE I TE MAURUURU I TO TATOU MAU TUAHINE HERE

10. Eaha tei tauturu i to tatou mau tuahine ia oaoa?

10 E oaoa tatou paatoa, tane e vahine, ia haafaufaa vetahi ê i to tatou aravihi e te ohipa ta tatou e rave. Ia ore ratou e na reira, e nehenehe tatou e toaruaru. No Abigail, te hoê pionie taa noa, aita o ˈna e tâuˈahia ra i te tahi taime. Te na ô ra oia: “Aita te taata i matau mau ia ˈu, ta ratou noa i ite e tuahine au no mea aore ra e tamahine au na mea. I te tahi taime, aita roa vau e tâuˈahia ra.” E hiˈo mai tatou i teie nei i te tupuraa o Pam, te tahi tuahine taa noa tei tavini e rave rahi matahiti ei mitionare. Ua vaiiho oia i ta ˈna taviniraa no te aupuru i to ˈna na metua. I teie nei, ua hau atu to ˈna i te 70 matahiti e e pionie noa â oia. Te parau ra Pam: “Ua faaitoito rahi mai vetahi ê a parau mai ai e ohipa faufaa ta ˈu e rave ra.”

11. Mea nafea Iesu i te haafaufaaraa i te mau vahine tei apee ia ˈna i te roaraa o ta ˈna taviniraa?

11 Ua haafaufaa Iesu i te tauturu a te tahi mau vahine tei aupuru ia ˈna maoti “ta ratou mau faufaa.” (Luka 8:1-3) Aita noa Iesu i farii i ta ratou tauturu, ua faaite atoa ˈtu râ i te pue parau mau Bibilia. Ua faataa ˈtu oia e pohe e e tia faahou mai o ˈna. (Luka 24:5-8) Mai ta ˈna i rave no ta ˈna mau aposetolo, ua faaineine atoa Iesu i teie mau vahine no te mau fifi ta ratou e faaruru. (Mar. 9:30-32; 10:32-34) I te taime a haruhia ˈi Iesu, ua faarue te mau aposetolo ia ˈna, area te tahi mau vahine, ua faaea noa ïa i pihai iho ia Iesu a tuuhia ˈi o ˈna i nia i te pou haamauiuiraa.—Mat. 26:56; Mar. 15:40, 41.

12. Eaha te haamaitairaa ta Iesu i horoa i te tahi mau vahine?

12 Ua horoa atoa Iesu i te haamaitairaa taa ê i te tahi mau vahine. O ratou te feia matamua tei ite ua faatiahia mai Iesu. O ratou atoa ta ˈna i tono no te faaite i te mau aposetolo ua tia faahou mai o ˈna mai te pohe mai. (Mat. 28:5, 9, 10) E i te Penetekose 33, ua fanaˈo atoa ratou i te ô o te varua moˈa. Ua nehenehe ïa teie mau tuahine faatavai-apî-hia e paraparau na roto i te mau reo ěê e e faaite atoa i “te mau mea faahiahia a te Atua.”—Ohi. 1:14; 2:2-4, 11.

13. Eaha ta te mau tuahine e rave ra i teie mahana e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru ia ratou?

13 E mea tia ia haapopouhia to tatou mau tuahine no te mau mea atoa ta ratou e rave ra no te tavini ia Iehova. Te turu ra ratou i te paturaa e atuaturaa o ta tatou mau vahi haamoriraa, i te mau pǔpǔ reo ê e i te ohipa i te Betela. Te tauturu atoa ra ratou i muri aˈe i te hoê ati natura, i te huriraa o ta tatou mau papai e te tavini ra ei pionie aore ra ei mitionare. Mai te mau taeae, te apiti nei ratou i te Haapiiraa a te mau pionie, te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia e i te Haapiiraa no Gileada. Hau atu â, te tauturu nei te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane ia amo i te hopoia i roto i te amuiraa e te faanahonahoraa a Iehova. Maoti te turu a ta ratou vahine e nehenehe ai teie mau taeae e rave maite i ta ratou ohipa. (Eph. 4:8) E nafea tatou e turu ai i teie mau tuahine?

14. A ite ai i ta te Salamo 68:11 e parau ra, eaha te titauhia i te mau matahiapo ia rave?

14 Te farii ra te mau matahiapo “e nuu rahi” te mau vahine o te poro ra ma itoito i te parau apî oaoa. (A taio i te Salamo 68:11 i roto i te nota. *) Te haafaufaa nei ratou i te aravihi o teie mau tuahine. Ua faaite Abigail i to ˈna mauruuru a ani mai ai te mau taeae mea nafea o ˈna i te faatupuraa i te aparauraa maitai i roto i te pororaa. Te na ô ra oia: “Ua haapapu mai te reira e tuhaa iho â ta ˈu i roto i te faanahonahoraa a Iehova.” Te farii atoa ra te mau matahiapo e faufaahia te mau tuahine apî aˈe i roto i te fifi i te tauturu a te mau tuahine paari. (Tito 2:3-5) Mea faufaa mau ia haapopou i to tatou mau tuahine!

E PARURU ANAˈE I TO TATOU MAU TUAHINE HERE

15. I roto i teihea tupuraa e hinaaro ai te mau tuahine i te tauturu?

15 I roto i te hoê fifi taa maitai, e hinaaro paha te mau tuahine ia paraparau te tahi taata no ratou. (Isa. 1:17) E hinaaro paha te hoê vahine ivi aore ra tei faataa i ta ˈna tane i te hoê paruru aore ra i te tauturu a te hoê taata no te rave i te mau ohipa ta ta ˈna tane i matau na i te rave. Area te hoê tuahine paari, e hinaaro paha ïa i te tahi taata no te paraparau i te taote. Aore ra e titauhia paha ia paruru i te hoê tuahine pionie i roto i te tahi atu huru taviniraa a faahapa ˈi vetahi ia ˈna i te oreraa o ˈna e tae pinepine i roto i te pororaa. E nafea ˈtu â tatou ia tauturu i te mau tuahine? E hiˈopoa faahou anaˈe i te hiˈoraa o Iesu.

16. Ia au i te Mareko 14:3-9, mea nafea Iesu i te parururaa ia Maria?

16 Ua ineine noa Iesu i te paruru i to ˈna mau tuahine pae varua a ore ai vetahi e taa i te ohipa ta ratou e rave ra. Ua paruru oia ia Maria a faahapa ˈi Mareta ia ˈna. (Luka 10:38-42) Ua paruru â oia ia Maria a faahapa ˈi vetahi ia ˈna i te raveraa i te hoê ohipa tano ore i to ratou manaˈo. (A taio i te Mareko 14:3-9.) Ua taa ia Iesu no te aha Maria i rave ai i tera ohipa e ua haapopou atu oia ma te parau: “E ohipa maitai ta ˈna i rave no ˈu. . . . Ua rave oia i tei tia ia ˈna.” Ua tohu atoa Iesu e faatiahia te ohipa maitai ta teie vahine i rave i “te mau vahi atoa e porohia ˈi te parau apî oaoa e ati aˈe te ao nei” mai ta teie tumu parau e rave ra. E ere anei i te mea faahiahia ua haafaufaa Iesu i te ohipa î i te here a teie vahine! Mea papu, ua faaitoito ta Iesu mau parau ia Maria!

17. Eaha te tahi tupuraa e nehenehe ai tatou e paruru i te hoê tuahine?

17 A feruri na i te hoê tuahine e ere ta ˈna tane i te Ite no Iehova. Ua tapao vetahi feia poro mea pinepine oia i te tae mai i muri aˈe i te hora haamataraa o te putuputuraa e i te hoˈi i te faaotiraa iho â. Mea varavara atoa o ˈna i te afai mai i ta ˈna tamarii. Ua faahapa vetahi ia ˈna ma te parau aita oia i onoono i ta ˈna tane ia vaiiho mai i te tamarii no te mau putuputuraa. Aita râ ratou i ite te rave ra tera tuahine i tei maraa ia ˈna, e e ere na ˈna anaˈe e rave i te faaotiraa. I roto i tera tupuraa, e paruru anei outou i to outou tuahine pae varua? Ia haapopou outou i te tuahine a parau atu ai i te feia faahapa i te ohipa maitai ta ˈna e rave ra, e faaea paha ïa ratou i te faaino.

18. E nafea ˈtu â tatou ia tauturu i te mau tuahine?

18 E haapapu tatou i to tatou here i te mau tuahine ma te tauturu ia ratou. (Ioa. 1, 3:18) Te na ô ra Annette tei haapao i to ˈna mama tei maˈihia: “E haere mai te tahi mau taeae e tuahine e mono ia ˈu aore ra e afai mai ratou i te maa. Ua haapapu mai te reira mea herehia e e mea faufaa atoa vau no ratou.” Hoê â tauturu ta Jordan i fanaˈo, ua haapii atu te hoê taeae e nafea ia atuatu i to ˈna pereoo. Te na ô ra oia: “Mea mahanahana mau ia ite te haapeapea ra te mau taeae e tuahine no ˈu.”

19. E nafea ˈtu â te mau matahiapo ia tauturu i te mau tuahine?

19 E haapao atoa te mau matahiapo i te mau hinaaro o te mau tuahine. Ua ite hoi ratou tera te hinaaro o Iehova. (Iak. 1:27) E pee ratou i te huru au noa o Iesu ma te ore e haamau i te mau faatureraa. (Mat. 15:22-28) Ia tutava te mau matahiapo i te tauturu i te mau tuahine, o te here o Iehova e o ta ˈna faanahonahoraa ta ratou e faaite ra. A ite ai te tiaau o ta ratou pǔpǔ pororaa e taui te tuahine Kia i te faaearaa, ua rave oioi oia i te faanahoraa no te tauturu ia ˈna. Te faatia ra Kia: “Ua iti mai to ˈu hepohepo. Na roto i ta ratou mau parau faaitoito e tauturu, ua haapapu mai te mau matahiapo e parahiraa iho â to ˈu i roto i te amuiraa, e noa ˈtu to ˈu fifi, tei pihai iho noa ratou ia ˈu.”

E TAUTURU ANAˈE I TO TATOU MAU TUAHINE ATOA I ROTO I TE AMUIRAA

20-21. E nafea ia faaite mea faufaa to tatou mau tuahine atoa?

20 I roto i ta tatou mau amuiraa i teie mahana, e rave rahi tuahine itoito ta tatou e nehenehe e tauturu. Mai ta Iesu i haapii mai, e nehenehe tatou e tauturu ma te horoa i to tatou taime e ma te faahoa ia ratou. E faaite anaˈe i te mauruuru no te ohipa ta ratou e rave ra i roto i te taviniraa a Iehova e e paruru anaˈe ia ratou ia titauhia.

21 I te pae hopea o ta ˈna rata i to Roma, ua haafaufaa te aposetolo Paulo e iva vahine Kerisetiano ma te faahiti i to ratou iˈoa. (Roma 16:1, 3, 6, 12, 13, 15) Mea papu, ua itoitohia teie mau vahine i te faarooraa i te mau parau aroha e haapopouraa. No reira, e turu anaˈe i te mau tuahine atoa i roto i ta tatou amuiraa. Ia ite papu ratou e faufaaraa to ratou i roto i te utuafare fetii o Iehova.

HIMENE 136 Ta Iehova haamaitairaa tia roa

^ Te faaruru nei te mau tuahine e rave rau fifi. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa o Iesu no te ite e nafea ia tauturu i to tatou mau tuahine. E toru ravea ta tatou e hiˈo mai, te horoaraa i to tatou taime, te haafaufaaraa e te parururaa ia ratou.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ Teie te parauhia ra i roto i te tahi buka: “E parahi te mau pǐpǐ i te pae avae o to ratou taata haapii. E faaineinehia te mau pǐpǐ haapao maitai ia riro atoa ei taata haapii, te hoê toroa eita e horoahia i te vahine. . . . E inoino te mau aratai ati Iuda ahani ratou i ite ia Maria i te pae avae o Iesu a faaroo noa ˈi i ta ˈna mau haapiiraa.”

^ E haapao maitai te mau matahiapo ia tauturu ratou i te hoê tuahine. Eita te hoê matahiapo e haere o ˈna anaˈe no te farerei i te tahi tuahine.

^ Salamo 68:11 (NWT): “E horoa Iehova i te faaueraa. E nuu rahi te mau vahine e faaite ra i te parau apî oaoa.”

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ma te pee i te hiˈoraa o Iesu, te tauturu ra te hoê taeae i na tuahine ia taui i to raua huira pereoo, te farerei ra te tahi atu i te hoê tuahine maˈimaˈi, e te tahi atu, te apiti ra e ta ˈna vahine no te apiti i te haamoriraa utuafare a te hoê tuahine e ta ˈna tamahine.