Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 37

“E faaaueue au i te mau nunaa atoa”

“E faaaueue au i te mau nunaa atoa”

E faaaueue au i te mau nunaa atoa, e e tae mai te mau taoˈa hinaaro-rahi-hia o te mau nunaa atoa.”HAG. 2:7.

HIMENE 24 A haere mai i to Iehova mouˈa

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha te aueueraa e itehia ra i to tatou tau?

 I TE matahiti 2015, ua tupu te hoê aueueraa fenua i Népal. Teie ta te tahi feia tei ora mai i tera aueueraa i parau: “Tau minuti noa, ua marua te mau fare toa e te mau fare tahua tahito. Ua riaria roa te taata, mea rahi tei parau e piti minuti noa te aueueraa fenua. No te tahi atu râ, e au ra e ua hau atu. Eita roa ˈtu te reira e moˈe ia ratou.”

2 I teie râ mahana, e aueueraa taa ê roa ta tatou e ite nei. E ere tei te hoê noa oire aore ra fenua. Ua haamata te reira e rave rahi matahiti i teie nei e o te mau nunaa atoa te faaaueuehia ra. Na te peropheta Hagai i tohu i teie tupuraa. Ua papai o ˈna: “Teie hoi ta Iehova o te mau nuu e parau ra: ‘Fatata roa vau i te faaaueue faahou â i te raˈi e te fenua e te miti e te repo fenua.’”—Hag. 2:6.

3. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te aueueraa ta Hagai i faataa e te hoê aueueraa fenua?

3 E ere te aueueraa ta Hagai e faataa ra i ǒ nei i te aueueraa fenua mai ta tatou e manaˈo ra. Eita teie aueueraa ta Hagai i faataa e vavahi, e faatupu râ i te mea maitai. Te na ô mai ra Iehova: “E faaaueue au i te mau nunaa atoa, e e tae mai te mau taoˈa hinaaro-rahi-hia o te mau nunaa atoa i roto i teie fare, e e faaî au ia ˈna i te hanahana.” (Hag. 2:7) Eaha te auraa o teie parau tohu no te feia e ora i te tau o Hagai? Eaha atoa te auraa no tatou? E pahono mai tatou i teie na uiraa e e hiˈo atoa mai tatou eaha ta tatou tuhaa i roto i teie aueueraa o te mau nunaa?

TE HOÊ POROI FAAITOITO I TE TAU O HAGAI

4. Eaha ta Iehova i faaue ia Hagai?

4 Ua horoa Iehova ia Hagai i te hoê ohipa faufaa roa ia rave. Tei rotopu Hagai i te pǔpǔ taata tei hoˈi mai na Babulonia mai i 537 hou te tau o Iesu. I te tapaeraa iho â ratou i Ierusalema, haamau ihora ratou i te niu o te hiero o Iehova. (Ezr. 3:8, 10) I muri iti noa aˈe râ, ua haafifihia te paturaa. Ua toaruaru ratou no te ohipa a to ratou enemi. (Ezr. 4:4; Hag. 1:1, 2) No reira i 520 hou te tau o Iesu, ua faaue Iehova ia Hagai ia haere e faaitoito faahou i te ati Iuda ia faaoti ratou i te paturaa o te hiero. *Ezr. 6:14, 15.

5. No te aha e nehenehe ai e parau e ua tamahanahana te poroi a Hagai i te ati Iuda?

5 Te fa o te poroi a Hagai, o te haapuairaa ïa i te faaroo o te ati Iuda. Ua faaitoito te peropheta ia ratou ma te parau: “‘Ia puai outou, te nunaa taatoa o teie fenua,’ te na reira mai ra Iehova, ‘e a ohipa.’ ‘Tei ia outou ra hoi au,’ te na reira mai ra Iehova o te mau nuu.” (Hag. 2:4) Eita e ore e, ua tamahanahana te parau “Iehova o te mau nuu” ia ratou. E nuu rahi hoi ta Iehova i te raˈi. E tano ïa ia turui ratou i nia ia Iehova mai te peu e hinaaro ratou ia manuïa ta ratou ohipa.

6. Eaha te itehia ia tupu te aueueraa ta Hagai i tohu?

6 Ua tono Iehova ia Hagai no te haere e faaara i te ati Iuda e faaaueue o ˈna i te mau nunaa atoa. Ua faaitoito teie poroi i te ati Iuda o tei toaruaru a tapea roa ˈtu ai i te paturaa o te hiero. Ua faaite te poroi a Hagai e faaaueue Iehova ia Peresia, te hau puai roa ˈˈe i tera ra tau. Eaha tei tupu i muri mai? Na mua roa, ua faaoti te nunaa o te Atua i te paturaa o te hiero. I muri iho, ua apiti mai te feia o te tahi atu mau nunaa ia ratou no te haamori ia Iehova i te hiero ua oti anaˈe i te patu-faahou-hia. Auê ïa poroi faaitoito mau no te nunaa o te Atua!—Zek. 8:9.

TE OHIPA E FAAAUEUE RA I TE FENUA I TEIE MAHANA

Te tutava ra anei oe i te apiti i te pororaa? (A hiˈo i te paratarafa 7-8)

7. Eaha te ohipa o te faaaueue ra i te ao taatoa nei? A faataa.

7 Eaha te auraa o te parau tohu a Hagai no tatou? Te faaaueue faahou ra Iehova i te mau nunaa e i teie taime, tei roto atoa tatou. I 1914, ua faariro Iehova ia Iesu Mesia ei Arii o ta ˈna Faatereraa i te raˈi. (Sal. 2:6) E parau peapea teie no te mau faatere o teie nei ao no te mea ua hope “te tau faataahia o te mau nunaa ěê,” oia hoi te tau aita to Iehova e taata no te faatere i te raˈi e i te fenua. (Luka 21:24) No reira, mai 1919 e tae roa mai i teie mahana, te faaite haere nei te nunaa o Iehova e o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te tiaturiraa no te huitaata. Ua faaaueue te pororaa o “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii” i te ao taatoa.—Mat. 24:14.

8. Ia au i te Salamo 2:1-3, eaha te huru o te rahiraa o te mau nunaa i mua i teie poroi?

8 Eaha te huru o te taata i mua i teie poroi? Eita roa ˈtu te rahiraa e au. (A taio i te Salamo 2:1-3.) Ua arepurepu te mau nunaa. Aita ratou e hinaaro i te faatereraa a Iesu. No ratou, e ere te poroi ta tatou e faaite nei i “te parau apî oaoa.” Ua opani roa te tahi mau faatereraa i ta tatou ohipa pororaa. Mea rahi te faatere o teie mau nunaa o te parau nei te haamori ra ratou i te Atua. Aita râ ratou e hinaaro ra e vaiiho i to ratou tiaraa mana. Mai te mau faatere o tei patoi ia Iesu i to ˈna ra tau, te patoi atoa ra te mau faatere o to tatou tau i te Tamaiti faatavaihia a Iehova ma te aro i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore.—Ohi. 4:25-28.

9. Eaha ta Iehova e rave ra no te mau nunaa o tei ore i farii atura i te poroi o te Faatereraa arii?

9 Eaha ta Iehova e rave ra no te mau nunaa o tei ore i farii atura i te poroi o te Faatereraa arii? Teie ta tatou e ite nei i roto i te Salamo 2:10-12: “No reira, i teie nei, e te mau arii, ia maramarama outou, a farii i te aˈoraa, e te mau haava o te fenua nei! A mǎtaˈu ia Iehova e a tavini ia ˈna. A oaoa ma te faatura rahi. A faatura i te tamaiti. Ia ore, e riri te Atua e e pohe outou, mea vitiviti hoi to ˈna riri ia tupu. E oaoa te feia atoa e imi ra i te haapuraa i te Atua ra.” Ei Atua hamani maitai, te horoa ra Iehova i te taime ia taui ratou. E taime â to ratou no te taui e no te farii i te Faatereraa arii a Iehova. Mea poto râ te taime e toe ra. Te ora nei tatou i “te mau mahana hopea” o te faanahoraa o teie ao. (Tim. 2, 3:1; Isa. 61:2) No reira, mea faufaa roa no te taata ia ite i te parau mau a maiti atu ai i te haamori ia Iehova.

TE FARII RA VETAHI I TE POROI

10. Eaha te tupuraa i faataahia i roto i te Hagai 2:7-9?

10 Te farii ra vetahi i te poroi a Hagai. I roto i tera poroi, te parau ra oia e maoti teie aueueraa taipe, e haere mai “te mau taoˈa hinaaro-rahi-hia,” oia hoi te feia aau haavare ore, e haamori ia Iehova. * (A taio i te Hagai 2:7-9.) Ua tohu atoa Isaia raua Mika i teie tupuraa ia tae i “te mau mahana hopea.”—Isa. 2:2-4; Mika 4:1, 2.

11. Eaha te huru o taeae Ken i te taime matamua a faaroo ai o ˈna i te poroi o te Faatereraa arii?

11 Teie te hiˈoraa o taeae Ken o te tavini ra i te pu rahi. Te haamanaˈo noa ra o ˈna i te taime matamua oia a faaroo ai i te poroi o te Faatereraa arii a 40 matahiti i teie nei. Te na ô ra o ˈna: “I te taime matamua vau i te faarooraa i te parau mau Bibilia, ua oaoa roa vau i te haapii e te ora nei tatou i te mau mahana hopea o te faanahoraa o teie nei ao. Ua taa ia ˈu e no te fanaˈo i te farii maitai o te Atua e te ora mure ore, eiaha ïa vau e faaô atu i roto i te mau ohipa a to teie nei ao. Mea titauhia râ ia vai noa vau i pihai iho ia Iehova. Ua pure au ia Iehova e ua rave oioi i te tauiraa. Ua faarue au i teie nei ao e ua imi i te haapuraa ia Iehova ra. Eita hoi ta ˈna Faatereraa arii e aueue.”

12. I te roaraa o te mau mahana hopea, eaha tei tupu i roto i te hiero pae varua o Iehova?

12 Mea papu, ua haamaitai rahi Iehova i to ˈna nunaa. I te roaraa o te mau mahana hopea, te ite ra tatou i te maraaraa o te numera o te feia o te haamori ra ia Iehova. I 1914, tau tausani noa feia tei haamori ia ˈna. I teie râ mahana, ua hau atu ïa i te 8 mirioni e e rave rahi atu â mirioni feia o te apiti atoa mai ra i te mau matahiti atoa i te Oroa haamanaˈoraa. Te rahi noa ˈtura ïa “te mau taoˈa hinaaro-rahi-hia” o te mau nunaa atoa i roto i teie hiero pae varua o Iehova. Te faahanahana-atoa-hia ra te iˈoa o Iehova na roto i te tauiraa ta teie feia e rave nei a ahu ai i te huru taata apî.—Eph. 4:22-24.

13. Eaha te mau parau tohu e tupu ra na roto i teie maraaraa? (A hiˈo i te hohoˈa i te apî matamua.)

13 Na roto i teie maraaraa, te tupu ra te tahi mau parau tohu. Tei roto te tahi i te Isaia 60:22: “E riro te mea iti ei tausani e te mea nainai ei nunaa puai. Na ˈu, o Iehova, e faatupu oioi i te reira i to ˈna taime.” Mea rahi te taata e haere mai ra e haamori atoa ia Iehova. Te haere mai ra teie “mau taoˈa hinaaro-rahi-hia” e to ratou ite, to ratou aravihi e to ratou hinaaro e poro i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii.” E nehenehe ïa to ratou ite e to ratou aravihi e faaohipahia i roto i te nunaa o Iehova. Te parau ra Isaia, o “te û o te mau nunaa” te reira. (Isa. 60:5, 16) Maoti teie mau tane e vahine, te porohia ra te Faatereraa arii i roto e 240 fenua e te hurihia ra ta tatou mau papai na roto hau atu 1 000 reo.

TEIE TE TAIME NO TE RAVE I TE FAAOTIRAA

Ati aˈe te fenua, te poro ra te nunaa o Iehova i te Faatereraa arii a te Atua ma te oaoa (A hiˈo i te paratarafa 13 o te tumu parau haapiiraa 37)

14. Eaha te faaotiraa e titauhia ra ia rave i teie nei â? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

14 E taime teie no te rave i te hoê faaotiraa papu e turu anei tatou i te Faatereraa arii a te Atua aore ra i te mau faatereraa o teie nei ao. Parau mau, ei nunaa no Iehova, e haapao tatou i te mau ture a te hau faatere o to tatou fenua. Eita râ tatou e faaô i roto i te mau ohipa poritita a teie nei ao. (Roma 13:1-7) Ua ite tatou o te Faatereraa a te Atua anaˈe te nehenehe e faaafaro i te mau fifi atoa ta te huitaata e faaruru nei. E ere teie Faatereraa arii no teie nei ao.—Ioa. 18:36, 37.

15. Eaha te tamataraa e faaitehia ra i roto i te buka Apokalupo?

15 Te faaite ra te buka Apokalupo e tamatahia te nunaa o te Atua i te mau mahana hopea. I te roaraa o tera tamataraa, e titau te mau faatereraa o teie nei ao ia haamori tatou ia ratou e e haavî ratou i te feia e ore e turu ia ratou. (Apo. 13:12, 15) E faahepo ratou i “te mau taata atoa, te feia riirii e te feia tiaraa teitei, te feia taoˈa rahi e te feia veve, te feia tiamâ e te mau tîtî, ia tapaohia ratou i nia i to ratou rima atau aore ra to ratou rae.” (Apo. 13:16) I tapaohia na te mau tîtî i tahito ra no te faaite e fatu to ratou. I to tatou tau, e titau-atoa-hia ia faaite te taata o vai ta ratou e turu ra. E faaite to ratou mau manaˈo e ta ratou mau ohipa o vai ta ratou e turu ra.

16. No te aha mea faufaa roa ia vai taiva ore ia Iehova i teie nei â?

16 E farii anei tatou i teie tapao a turu atu ai i te mau faatereraa o teie nei ao? E roohia te feia o te ore e farii i te tapao i te ati. No reira te buka Apokalupo e faaite ai eita te hoê taata e nehenehe e hoo mai aore ra e hoo atu aita anaˈe o ˈna i tapaohia. (Apo. 13:17) Ua ite râ tatou eaha ta te Atua e rave i nia i te feia i faahitihia i roto i te Apokalupo 14:9, 10, oia hoi te feia o tei tapaohia. Eita te nunaa o te Atua e farii i tera tapaoraa. Na ratou iho râ e papai i te reira i nia i to ratou rima: “No Iehova vau.” (Isa. 44:5) Teie te taime no te faaite i to tatou taiva ore ia Iehova. Ia na reira tatou, e oaoa roa Iehova i te parau no ˈna tatou!

TE AUEUERAA HOPEA

17. Eaha ta tatou e haamanaˈo no nia i te faaoromai o Iehova?

17 Te faaite ra Iehova i te faaoromai rahi i te mau mahana hopea. Aita o ˈna i hinaaro ia haamouhia hoê noa ˈˈe taata. (Pet. 2, 3:9) Te horoa nei oia i te taime i te taata atoa no te tatarahapa e no te rave i te faaotiraa maitai. E ohipa râ Iehova ia tae i te hoê taime. E riro ïa te feia o tei patoi i te Faatereraa arii a te Atua mai ia Pharao i te tau o Mose. Ua parau Iehova ia Pharao: “I teie nei, e nehenehe au e toro i to ˈu rima no te tairi ia oe e to oe mau taata i te hoê maˈi ino mau, a mou atu ai outou mai nia mai i te fenua. Te tumu râ i vaiiho ai au ia oe ia ora, no te faaite ïa ia oe i to ˈu puai e ia faaitehia to ˈu iˈoa na te fenua atoa nei.” (Exo. 9:15, 16) I tera taime, e ite te mau nunaa atoa o Iehova anaˈe te Atua mau. (Ezk. 38:23) E nafea te reira e tupu ai?

18. (1) Eaha te faaaueueraa faahitihia i roto i te Hagai 2:6, 20-22? (2) Eaha te faaite ra e tupu te mau parau a Hagai i te mau mahana i mua ˈtu?

18 Tau hanere matahiti i muri aˈe i te poheraa o Hagai, ua turaihia te aposetolo Paulo ia papai i te mau parau e itehia ra i roto i te Hagai 2:6, 20-22 i te mau mahana i mua ˈtu. (A taio.) Teie ta Paulo i papai: “I teie nei râ, ua fafau oia: ‘E faaaueue faahou â vau eiaha noa i te fenua, i te raˈi atoa râ.’ E teie nei, te faaite ra te parau ‘faahou â’ e e mou te mau mea tei faaaueuehia, te mau mea i hamanihia, ia vai noa mai hoi te mau mea aita i faaaueuehia.” (Heb. 12:26, 27) E ere teie faaaueueraa mai te faaaueueraa i faahitihia i roto i te Hagai 2:7. E haamouraa mure ore teie no te feia mai ia Pharao o te ore e farii ra i te tiaraa e faatere o Iehova.

19. Eaha tei ore e faaaueuehia e eaha te haapapu mai ra i te reira?

19 Eaha tei ore e faaaueuehia? Te na ô atoa ra Paulo: “I te mea e e noaa ia tatou te hoê Faatereraa arii e ore e tia ia faaaueuehia, e tamau noa anaˈe i te fanaˈo i te hamani maitai rahi, a nehenehe atu ai tatou e pûpû i te Atua i te hoê taviniraa moˈa ta ˈna e au ma te mǎtaˈu e te faatura.” (Heb. 12:28) I muri aˈe i te faaaueueraa hopea, o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe tei ore e faaaueuehia e e vai noa mai te reira!—Sal. 110:5, 6; Dan. 2:44.

20. Eaha te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta te taata e nehenehe e rave e e nafea tatou e tauturu ai ia ratou?

20 Eiaha e haamarirau! E titauhia i te taata ia maiti: Te oraraa i roto i teie nei ao o te aratai i te haamouraa, aore ra te raveraa i te mau tauiraa no te tavini ia Iehova a fanaˈo atu ai i te ora mure ore. (Heb. 12:25) Na roto i ta tatou ohipa pororaa, e tauturu tatou i te taata ia rave i te faaotiraa maitai roa ˈˈe. E tamau anaˈe i te tauturu e rave rahi atu â taata ia paturu i te Faatereraa a te Atua. E haamanaˈo atoa anaˈe i teie mau parau a Iesu: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa, i reira ïa te hopea e tae mai ai.”—Mat. 24:14.

HIMENE 40 No vai hoi oe?

^ I roto i teie tumu parau haapiiraa, e faatanohia ta tatou faataaraa o te Hagai 2:7. E hiˈopoa mai tatou e nafea tatou e apiti ai i teie ohipa faaaueueraa o te mau nunaa e e hiˈo mai tatou eaha ta tera ohipa e faatupu ra.

^ Ua manuïa iho â te ohipa a Hagai no te mea ua oti te hiero i te patuhia i te area matahiti 515 hou te tau o Iesu.

^ Na mua aˈe, ua haapii tatou e ere no te aueueraa o te mau nunaa i faafatata ˈi te feia aau haavare ore ia Iehova. A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2006 (Farani).

FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaitoito ra Hagai i te nunaa o Iehova ia haere e patu faahou i te hiero, e te poro ra te nunaa o Iehova i to tatou tau. Te poro ra na hoa faaipoipo i te hoê poroi no nia i te faaaueueraa hopea.