Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 39

Ia faarue te hoê fetii ia Iehova

Ia faarue te hoê fetii ia Iehova

Mea pinepine ratou . . . i te haamauiuiraa i to ˈna aau.”SAL. 78:40.

HIMENE 102 ‘Tauturu i tei paruparu’

HAAPOTORAA *

1. Eaha to tatou huru ia tiavaruhia te tahi fetii?

 MEA mauiui roa ia tiavaruhia te tahi fetii i te amuiraa! Te na ô ra tuahine Hilda: * “I muri aˈe 41 matahiti faaipoiporaa, ua pohe ta ˈu tane. Ua manaˈo vau tera te tupuraa mauiui roa ˈˈe ta ˈu e faaruru i roto i to ˈu oraraa. Tera râ, i te faarueraa ta ˈu tamaiti i te parau mau, ta ˈna vahine e ta ˈna na tamarii, ua oti roa vau!”

Te taa ra ia Iehova i te mauiui ia faarue te hoê mero utuafare i te parau mau (A hiˈo i te paratarafa 2-3)

2-3. Ia au i te Salamo 78:40, 41, eaha te huru o Iehova ia faarue ta ˈna mau tavini ia ˈna?

2 A feruri na i te mauiui o Iehova a ite ai i te mau mero o to ˈna utuafare i te raˈi i te faarueraa ia ˈna! (Iuda 6) Ua mauiui roa atoa o ˈna a ite ai i to ˈna nunaa o Iseraela i te orure-hau-raa ia ˈna e rave rahi taime. (A taio i te Salamo 78:40, 41.) Mea papu ïa te mauiui atoa ra to tatou Metua i te raˈi ia faarue te tahi fetii to tatou i te parau mau. Te taa ra ia ˈna i te mauiui ta tatou e faaruru ra e e tamahanahana oia ia tatou a horoa atoa mai ai i te tauturu.

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faarue te tahi fetii i te parau mau. E hiˈo atoa mai tatou e nafea ia tauturu i te mau hoa Kerisetiano ia faaruru i teie huru tupuraa. Na mua râ, e hiˈopoa mai tatou eaha te tahi mau manaˈo ta tatou e haapae.

EIAHA E FAAHAPA IA OE

4. Eaha te huru o te mau metua ia faarue ta ratou tamarii i te parau mau?

4 Ia faarue te hoê tamarii i te parau mau, mea pinepine te mau metua i te faahapa ia ratou iho. Teie ta Luc i parau i te tiavaruraahia ta ˈna tamaiti: “Ua faahapa noa vau ia ˈu iho. Aita to ˈu taoto i topa. Te tahi taime, no te mauiui rahi, e taˈi noa vau.” Ua faaruru Elizabeth i te hoê â tupuraa. Te na ô ra o ˈna: “Pinepine au i te feruri ‘Eaha râ ta ˈu i ore i rave no ta ˈu tamaiti?’ Ua tae roa vau i te manaˈo aita vau i haapii maitai ia ˈna.”

5. No vai te hape ia faarue te tahi Kerisetiano ia Iehova?

5 Ua horoa mai Iehova i te tiamâraa e maiti i te taata tataitahi. Te auraa e nehenehe tatou e maiti e tavini ia Iehova aore ra eita. Ua maiti te tahi mau tamarii i te tavini ia Iehova noa ˈtu aita to ratou mau metua i faaite i te hiˈoraa maitai. Ua maiti atoa râ te tahi atu mau tamarii i te faarue i te parau mau noa ˈtu ua haapiihia ratou e to ratou mau metua ia au i te mau aratairaa Bibilia. Tei te taata tataitahi ïa te faaotiraa e tavini ia Iehova aore ra eita. (Ios. 24:15) Eiaha roa ˈtu te mau metua e manaˈo no ratou te hape i faarue ai ta ratou tamarii i te parau mau!

6. Eaha te huru o te feia apî ia tiavaruhia to ratou mau metua?

6 I te tahi taime, e faaea te hoê metua i te tavini ia Iehova a faarue atoa ˈtu ai i to ˈna utuafare. (Sal. 27:10) E nehenehe te mau tamarii e mauiui roa, mai te peu iho â ra ua riro to ratou metua ei hiˈoraa no ratou. Ua parau Esther i muri aˈe i te tiavaruraahia to ˈna metua tane: “Pinepine au i te taˈi ia feruri au aita o ˈna i atea ê noa i te parau mau, ua maiti roa râ i te faaea i te tavini ia Iehova. Mea here na ˈu i to ˈu metua tane. No reira, i te tiavaruraahia o ˈna, ua haapeapea noa vau no ˈna. I te tahi taime, e tupu atoa te ahoaho rahi.”

7. Eaha to Iehova huru i nia i te feia apî ia tiavaruhia hoê o to ratou mau metua?

7 E te feia apî, te ite ra to outou mau taeae e tuahine i to outou mauiui ia tiavaruhia hoê o to outou mau metua. Te mauiui ra ratou e o Iehova atoa! Mea here na ˈna ia outou e te haafaufaa ra o ˈna i to outou taiva ore. Mea here atoa na te mau taeae e tuahine ia outou. Eiaha e faahapa ia outou no te hara a to outou metua. Mai tei faahitihia na mua ˈtu, ua horoa Iehova i te tiamâraa e maiti i te taata tataitahi. A haamanaˈo, na te Kerisetiano tataitahi “e amo . . . i ta ˈna iho hopoia.”—Gal. 6:5.

8. Eaha te rave a tiai noa ˈi ia hoˈi mai tei tiavaruhia ia Iehova ra? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ A hoˈi mai ia Iehova ra.”)

8 Ia faarue hoê fetii to tatou i te parau mau, e tiaturi tatou e hoˈi mai o ˈna ia Iehova. A tiai noa ˈi râ i tera taime, e tamau tatou i te haapuai i to tatou faaroo. Ma te na reira, e faaite tatou i te hiˈoraa maitai i to tatou mau fetii e, oia atoa i tei tiavaruhia. E tauturu rahi atoa te reira ia faaoromai i te mauiui. Teie te tahi mau ravea no te haapuai i to tatou faaroo.

IA PUAI NOA TO TATOU FAAROO

9. E nafea ia faafatata ˈtu â ia Iehova? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Te tahi mau irava mahanahana.”)

9 E tamau anaˈe i te haapuai i to tatou faaroo. Mea faufaa roa ia na reira te utuafare taatoa. E nafea? A faafatata ˈtu â ia Iehova ma te taio e ma te feruriruri i ta ˈna Parau, oia atoa ma te tamau i te haere i te mau putuputuraa. I muri aˈe i te faarueraa te papa e te tuahine o Joanna i te parau mau, ua na ô o ˈna: “Ua tauturu rahi mai te mau aamu Bibilia o Abigaila, Esetera, Ioba, Iosepha e Iesu ia ˈu ia vai hau noa. E tamahanahana to ratou hiˈoraa ia ˈu e e faaitoito te reira ia ˈu ia haapae i te mau manaˈo faatoaruaru. E itoito-atoa-hia vau ia faarooroo i te mau himene rau.”

10. E nafea te Salamo 32:6-8 e tauturu ai ia tatou?

10 E haamahora anaˈe i to tatou aau ia Iehova. Ia hepohepo tatou e tamau anaˈe i te pure. E taparu tatou ia Iehova ia tauturu ia tatou ia hiˈo i to tatou tupuraa mai ia ˈna. E ani atoa tatou ia ˈna ia horoa mai “i te haroˈaroˈa” e ia haapii mai “i te eˈa ia haere.” (A taio i te Salamo 32:6-8.) E ere paha i te mea ohie ia faataa i to tatou mauiui ia Iehova. Tera râ, te taa ra ia Iehova i to tatou mau huru aau. Mea here na ˈna ia tatou e te hinaaro ra o ˈna ia faaite pauroa ˈtu tatou i to tatou mau manaˈo ia ˈna.—Exo. 34:6; Sal. 62:7, 8.

11. Ia au i te Hebera 12:11, no te aha mea faufaa roa ia farii i te faaotiraa a te mau matahiapo? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E faanahoraa î i te here te tiavaruraa.”)

11 E turu anaˈe i te faaotiraa a te mau matahiapo. E faanahoraa te tiavaruraa no ǒ mai ia Iehova ra. E faufaahia te taata atoa i teie faanahoraa î i te here, oia atoa te Kerisetiano o tei tiavaruhia. (A taio i te Hebera 12:11.) Ia tiavaruhia te hoê Kerisetiano, e parau paha vetahi i roto i te amuiraa e aita i tano te faaotiraa a te mau matahiapo. A haamanaˈo râ, te feia o te parau ra i tera mau parau, eita ratou e hinaaro ia faainohia te Kerisetiano i tiavaruhia. Aita anaˈe tatou i ite pauroa te tupuraa. Mea au aˈe ïa ia farii i te faaotiraa a te mau matahiapo. Ua rave maitai ratou i ta ratou ohipa ia au i te aratairaa a te Bibilia e te haava ra ratou “no Iehova.”—Par. 2, 19:6.

12. Eaha te mau maitai ia pee tatou i te mau faanahoraa a Iehova? A horoa i te hiˈoraa.

12 Ma te turu i te faaotiraa a te mau matahiapo, te tauturu ra tatou i tei tiavaruhia ia hoˈi mai ia Iehova. Te na ô ra Elizabeth: “Noa ˈtu mea mauiui, ua faaea vau i te amuimui i ta ˈu tamaiti. I te hoˈiraa mai râ o ˈna i roto i te parau mau, ua parau o ˈna ua tano iho â te tiavaruraahia o ˈna. I tera roaraa i rapaeau i te faanahonahoraa, ua taa ia ˈna aita e maitai ia huri tua ˈtu ia Iehova.” Te parau ra ta ˈna tane, o Mark: “Ua parau mai ta mâua tamaiti e ua hinaaro o ˈna e hoˈi mai no te mea ua faaea roa mâua i te amuimui ia ˈna. Auê mâua i te oaoa i te peeraa i te faanahoraa ta Iehova i haamau!”

13. Eaha te tauturu mai ia tiaturi e maitai mai te tupuraa?

13 E paraparau tatou i te mau hoa o te taa maitai ra i to tatou mau huru aau. E faafatata ˈtu tatou i te mau Kerisetiano paari i te pae varua o te tauturu mai ia tiaturi e maitai mai te tupuraa. (Mas. 12:25; 17:17) Te na ô ra Joanna: “Ua moˈemoˈe roa vau. Ua tauturu rahi mai râ to ˈu mau hoa ia ˈu.” Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia tapiri mai vetahi i roto i te amuiraa no te parau mai i te parau o te faatoaruaru ia tatou?

14. No te aha mea titauhia ia faaoromai noa i te tahi e te tahi e ia faaore i te hapa?

14 No te mea e hapa tatou paatoa e rave rahi taime, e titauhia ia faaoromai tatou te tahi i te tahi. (Iak. 3:2) I te mea e taata hara anaˈe tatou, e parau paha vetahi i te tahi mau parau o te haamauiui ia tatou. E haamanaˈo tatou i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.” (Kol. 3:13) Teie ta te hoê tuahine ua tiavaruhia hoê o to ˈna mau fetii i parau: “Maoti te tauturu a Iehova i nehenehe ai au e faaore i te hapa a to ˈu mau taeae. Ua hinaaro mau ratou e faaitoito ia ˈu, ua mauiui roa râ vau no ta ratou i parau.” E nafea te amuiraa e nehenehe ai e tauturu i te mau Kerisetiano o te tamau nei i te tavini ia Iehova ma te taiva ore?

TE TAUTURU A TE AMUIRAA

15. Eaha te rave no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine ua tiavaruhia te hoê o to ratou fetii?

15 Teie te hiˈoraa o tuahine Miriam. I te tiavaruraahia to ˈna taeae, ua taiâ o ˈna i te haere i te mau putuputuraa. Te na ô ra o ˈna: “Ua haapeapea vau no ta te amuiraa e parau mai. Aita roa ˈtu râ ratou i faahiti noa ˈˈe i te tahi parau tano ore. Ua taa ia ratou i to ˈu mauiui e ua tamahanahana mai ratou ia ˈu. I roto i tera tupuraa mauiui mau, aita roa ˈtu vau i moˈemoˈe noa ˈˈe.” Te parau atoa ra te tahi atu tuahine: “I muri aˈe i te tiavaruraahia ta ˈu tamaiti, ua tamahanahana rahi mai to ˈu mau taeae e tuahine here ia ˈu. Ua na ô mai vetahi e aita ratou i ite eaha te parau. Ua taˈi atoa vetahi na muri ia ˈu e ua papai mai te tahi atu i te rata faaitoito mau. Na te reira i tauturu ia ˈu!” Ia tiavaruhia te hoê mero o te amuiraa, e farii maitai tatou i te toea o to ˈna utuafare o te tamau nei i te tavini ia Iehova ma te taiva ore.

E tauturu te amuiraa i te utuafare e mauiui ra (A hiˈo i te paratarafa 17)

16. E nafea te amuiraa e tauturu ai i te mau Kerisetiano ua tiavaruhia te hoê mero utuafare?

16 E tamau anaˈe i te here, i te tauturu e i te faaitoito i to tatou mau taeae e tuahine ua tiavaruhia te hoê mero utuafare. (Heb. 10:24, 25) I te tahi taime, te tapao nei teie mau Kerisetiano eita vetahi i roto i te amuiraa e paraparau faahou ia ratou mai te huru ra e o ratou atoa tei tiavaruhia. Eiaha roa ˈtu tatou e tâuˈa ore i teie mau taeae e tuahine! O te feia apî atoa ua tiavaruhia te metua te hinaaro ra i te tauturu e te faaitoitoraa. Teie te hiˈoraa o Maria. Ua faarue ta ˈna tane i te parau mau e oia atoa i to ˈna utuafare. Te na ô ra Maria: “Ua haere roa mai te tahi mau taeae e tuahine i te fare, ua tunu ratou i te maa na matou e ua tauturu atoa ia matou i te pae varua. Ua taa ia ratou i to ˈu mauiui e ua taˈi atoa na muri ia ˈu. A faaino ai vetahi ia ˈu, ua turu noa ratou ia ˈu. Ua riro mau ratou ei tauturu rahi e ei hoa mau no ˈu!”—Roma 12:13, 15.

17. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau Kerisetiano ua tiavaruhia te hoê fetii?

17 E hopoia rahi ta te mau matahiapo e amo nei. E imi ratou i te mau ravea atoa no te tauturu i te mau Kerisetiano ua tiavaruhia te hoê fetii e e horoa atoa ratou i te tamahanahanaraa. (Tes. 1, 5:14) E rave ratou i te taime na mua aˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa no te faaitoito i teie mau Kerisetiano. E haere roa ˈtu ratou i te fare o teie mau taeae e tuahine e e pure atoa ratou e te utuafare. E titau manihini atoa paha te mau matahiapo ia ratou no te poro aore ra no te haamoriraa utuafare. Ma te aumihi, te here e te hamani maitai, e aupuru maite te mau matahiapo i teie mau taeae e tuahine o te mauiui nei.—Tes. 1, 2:7, 8.

A TAMAU I TE TIATURI IA IEHOVA

18. Ia au i te Petero 2, 3:9, eaha te hinaaro o Iehova no te feia i faarue i te parau mau?

18 Aita Iehova e “hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ [oia] ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (A taio i te Petero 2, 3:9.) Noa ˈtu ua rave te tahi taata i te hoê hara ino mau, mea faufaa to ˈna ora no Iehova. A haamanaˈo, ua horoa o ˈna i te ora o ta ˈna Tamaiti here no te taata atoa. Te tauturu nei o ˈna i tei atea ê ia hoˈi mai ia ˈna ra. Te tiai ru nei o ˈna ia ratou mai te metua tane ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna faahohoˈaraa. (Luka 15:11-32) E rave rahi tei faarue i te parau mau, ua hoˈi mai râ ratou ia Iehova i muri aˈe. Ua farii-maitai-hia ratou e te mau taeae e tuahine o te amuiraa. Ua oaoa roa Elizabeth i te hoˈiraa mai ta ˈna tamaiti ia Iehova ra. Te na ô ra o ˈna: “Ua mauruuru roa vau i te tauturu ta te mau taeae e tuahine i hopoi mai ia tamau noa matou i te tiaturi ia Iehova.”

19. No te aha tatou e tamau ai i te tiaturi ia Iehova?

19 E nehenehe tatou e tiaturi papu ia Iehova. No to tatou maitai o ˈna e horoa ˈi i te aˈoraa. E Metua aau horoa noa e te aumihi Iehova o te here rahi nei i ta ˈna mau tamarii. Eita roa o ˈna e faarue ia tatou! (Heb. 13:5, 6) Tera iho â ta Mark i ite. Te na ô ra o ˈna: “I roto i te mau fifi, tei pihai iho noa Iehova ia tatou.” E tamau oia i te horoa mai i “te puai o te hau ê i to te taata nei.” (Kor. 2, 4:7) Papu roa, e nehenehe tatou e tapea i te hoê faaroo puai e e tamau i te tiaturi ia Iehova, noa ˈtu ua faarue hoê o to tatou mau fetii i te parau mau.

HIMENE 44 Pure a tei paruparu

^ Mea mauiui roa ia faarue te hoê fetii ia Iehova! E hiˈo mai tatou eaha te huru o Iehova i roto i teie mau tupuraa. E ite tatou eaha ta te mau fetii o te hoê Kerisetiano tiavaruhia e nehenehe e rave no te fanaˈo i te tamahanahanaraa e ia puai noa to ratou faaroo. E faaite atoa mai teie tumu parau haapiiraa e nafea te amuiraa e tauturu e e tamahanahana ˈi i te utuafare.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faarue ra te hoê taeae i to ˈna utuafare. Te mauiui nei te vahine e te mau tamarii i te ite ia ˈna ia faarue ia Iehova e ia ratou.

FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haere mai ra e piti matahiapo o te amuiraa e faaitoito i te utuafare.