Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

A faahiti ai te Maseli 24:16, “e hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai,” te parauhia ra anei no te hoê taata o tei hara e rave rahi taime e ua faaorehia ta ˈna hara e te Atua?

Aita, e ere tera te auraa o teie irava. Te parauhia ra râ no te hoê taata tei hiˈa i mua e rave rahi fifi e tei faaoromai tamau i te reira.

E hiˈopoa anaˈe i te irava na mua ˈtu e i muri aˈe i te Maseli 24:16. Te parauhia ra: “Eiaha oe e tiai, e tera ra taata paieti ore, i te utuafare o te parau-tia ra; eiaha oe e rave faaino roa i to ˈna faaearaa: E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai; e nina-noa-hia râ te paieti ore e te ino. Eiaha oe e oaoa ia hiˈa to enemi ra, e ia turori noa oia eiaha to aau ia oaoa.”—Mas. 24:15-17.

Ua manaˈo vetahi te faahiti ra te irava 16 i te hoê taata o tei hiˈa a hara ˈi e ua tia faahou mai a tatarahapa ˈi i ta ˈna hara. Ua papai e piti tia haapaoraa no Beretane, “mai tera te feia poro evanelia no tahito e no teie tau e faataa ˈi i tera irava.” Ua na ô atoa raua: “E nehenehe te hoê taata maitai e hiˈa . . . a rave ai i te hara, e ore roa râ te reira e faataa ê ia ˈna i te here o te Atua e e tia faahou mai oia a tatarahapa ˈi i ta ˈna mau hara atoa.” E otoheraa papu tera huru faataaraa no te taata e ore e patoi i te ino, e ere anei? E manaˈo paha oia noa ˈtu e hara o ˈna e rave rahi taime, e faaore noa te Atua i ta ˈna hara.

E ere râ tera te auraa mau o te irava 16.

Na roto i te reo Hebera, ua rau te auraa o te taˈo “hiˈa” e itehia i roto i te irava 16 e 17. E nehenehe te reira e faaohipahia no te hoê puaatoro tei mairi i nia te purumu, no te hoê taata tei topa mai nia mai i te tafare aore ra no te hoê huero tei topa i raro i te repo. (Deut. 22:4, 8; Am. 9:9) E nehenehe atoa te reira e faaohipahia mai ta tatou e ite ra i roto i teie irava: “E arataihia te taata maitai e Iehova, e te au ra oia i to ˈna haerea. Hiˈa noa iho oia, e ore e huri-roa-hia i raro, no te mea te mau maira Iehova i tana rima.”—Sal. 37:23, 24; Mas. 11:5; 13:17; 17:20.

Ua parau te aivanaa o Edward Plumptre: “I roto i te reo Hebera, e ore roa te taˈo [“hiˈa”] e faaohipahia no te hoê taata o tei rave i te hara.” Ua faataa te tahi atu aivanaa i te Maseli 24:16 mai teie: “Aita e faufaa ia hamani ino i te nunaa o te Atua, e mau papu noa hoi ratou, area te feia ino, e haamouhia ïa!”

Te faahiti ra ïa te Maseli 24:16 i te hoê taata o tei faaoromai tamau noa ˈtu te fifi e rave rahi, eiaha râ i te hoê taata tei “hiˈa” a rave ai i te hara. I roto i teie ao ino, e faaruru paha te taata parau-tia i te maˈi, i te patoiraa uˈana a te faatereraa aore ra i te tahi atu fifi. E nehenehe râ oia e tiaturi e tauturu iho â te Atua ia ˈna ia faaoromai tamau e ia oaoa noa. A ui ia outou iho, ‘Aita anei au i ite i te Atua i te na reiraraa no ta ˈna mau tavini?’ Ua papu ia tatou “te mau ra Iehova i te feia e hiˈa ra, e ua faatia i te feia e piˈo i raro ra.”—Sal. 41:1-3; 145:14-19.

Eita te taata parau-tia e oaoa ia roohia vetahi ê i te fifi. E itoitohia râ o ˈna a ite ai “e maitai to te feia i mǎtaˈu i te Atua.”—Koh. 8:11-13; Ioba 31:3-6; Sal. 27:5, 6.