Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Eaha te haapii mai i te faaueraa e vai ra i roto i te Levitiko 19:16 “eiaha oe e tia noa ia fifi to oe taata tupu”?

Ua parau Iehova i te mau Iseraela ia riro ei nunaa moˈa. No te tauturu atu, ua na ô o ˈna: “Eiaha oe e haere e pari haavare na rotopu i to oe nunaa. Eiaha oe e tia noa ia fifi to oe taata tupu. O vau o Iehova.”—Lev. 19:2, 16, nota.

Ua huri-maitai-hia te parau Hebera “Eiaha oe e tia noa.” Eaha te auraa o teie parau? Te na ô ra te hoê buka ati Iuda no nia i te buka Levitiko: “E ere i te mea ohie ia taa i teie tuhaa o te irava no te mea aita i taa-maitai-hia te auraa o te parau Hebera, ‘eiaha oe e tia i pihai iho.’”

I te manaˈo o te tahi mau taata îite, e tuati te irava 16 i te irava 15 o te na ô ra: “Eiaha e haavaraa parau-tia ore ta outou. Eiaha outou e vahavaha i te taata riirii e e haafaufaa aˈe i te taata taoˈa. E haava oe i to oe taata tupu ma te parau-tia.” (Lev. 19:15) I roto i te faaueraa itehia i te irava 16 ia parauhia “eiaha oe e tia noa” i mua i te hoê taata, te auraa ïa eiaha te mau Iseraela e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa tia ore i roto i te mau ohipa haavaraa, tapihooraa e fetii. Eiaha atoa te hoê Iseraela e rave i te ohipa piˈo no to ˈna iho maitai. Parau mau, eita tatou, te mau Kerisetiano, e rave i te reira. E nehenehe tatou e taa maitai atu â i te irava 16.

E hiˈopoa anaˈe i te tuhaa matamua o te irava 16. Ua faaue Iehova i to ˈna nunaa eiaha e haere e pari haavare. E ere te pari haavare i te faatia parau noa. Ia faatia te hoê taata i te parau no vetahi ê, e nehenehe te fifi e tupu mai. Mea ino roa ˈtu râ ia pari haavare te hoê taata i te tahi atu. (Mas. 10:19; Koh. 10:12-14; Tim. 1, 5:11-15; Iak. 3:6) E nehenehe te pari haavare e tuino i te roo o te hoê taata. E haaparare atoa o ˈna i te parau haavare noa ˈtu e nehenehe te taata e pohe. A haamanaˈo i tei tupu no Nabota, ua pari-haavare-hia o ˈna e ua pehihia o ˈna i te ofai. (Arii 1, 21:8-13) Mai tei faaitehia i roto i te Levitiko 19:16, e nehenehe te pari haavare e tia noa i mua i te hoê taata a haapohe atu ai ia ˈna.

E nehenehe atoa te hoê taata e pari haavare i te tahi atu no te mea mea riri na ˈna i teie taata. Teie ta te Ioane 1, 3:15 e parau ra: “Te taata mea hae na ˈna i to ˈna taeae, e taparahi taata ïa, e ua ite outou e aita e ora mure ore to te taparahi taata.” E i muri aˈe i to te Atua parauraa, “Eiaha oe e tia noa ia fifi to oe taata tupu,” ua na ô o ˈna: “Eiaha oe e hae i to oe taeae i roto i to aau.”—Lev. 19:17.

E faaueraa puai tei horoahia i te mau Kerisetiano i roto i te Levitiko 19:16. Eiaha tatou e manaˈo ino e e pari haavare i te taata. Ia tia tatou i mua i te hoê taata, ia pari haavare aore ra ia pohehae tatou ia ˈna, te auraa ïa e mea hae na tatou ia ˈna. Eiaha roa ˈtu te Kerisetiano e haa mai tera!—Mat. 12:36, 37.