Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A auraro i te mau otoraa pu o teie mahana!

A auraro i te mau otoraa pu o teie mahana!

UA PAPU ia tatou paatoa na Iehova e aratai e e faatamaa ra i to ˈna nunaa i te pae varua i teie “mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1) E titauhia râ i te taata tataitahi ia auraro i ta ˈna aratairaa. E nehenehe to tatou tupuraa e faaauhia i to te mau Iseraela i roto i te medebara a faaroo ai ratou i te otoraa pu.

Ua ani Iehova ia Mose ia hamani e piti pu ario no te haaputuputu i te amuiraa e no te faaite afea te puhapa e haere ai. (Num. 10:2) Ua rau te otoraa pu ia au i te titauhia i te nunaa ia rave. (Num. 10:3-8) I teie mahana, ua rau atoa te ravea e faaohipahia nei no te horoa i te mau aratairaa i te nunaa o te Atua. E hiˈopoa mai tatou e toru ravea o te haamanaˈo mai ra i te otoraa pu i tahito ra. Te titau-manihini-hia nei te nunaa o te Atua ia haere i te mau haaputuputuraa rahi, te mau taeae faatoroahia ia apiti i te mau haapiiraa e te mau amuiraa atoa ia pee i te mau faatanoraa apî.

FAAARARAA IA HAAPUTUPUTU

Ia hinaaro Iehova e “haaputuputu mai te amuiraa atoa” i te uputa i te pae hitia o te râ o te sekene, e faaoto te mau tahuˈa e piti pu. (Num. 10:3) E maha puhapa ta te mau Iseraela i faatia ati aˈe te sekene, e nehenehe ïa te taatoaraa e faaroo i te otoraa pu. E tae oioi atu te feia tei piri i te uputa. Area tei atea rii, e maoro rii iho â ïa. Te mea faufaa râ, e hinaaro Iehova ia tae mai te taatoaraa o te amuiraa e ia faufaahia ratou.

Aita e sekene faahou i teie mahana, tera râ e haaputuputuraa noa â ta te nunaa o te Atua. Te vai ra te mau tairururaa e toru mahana e te tahi atu mau putuputuraa taa ê i reira tatou e fanaˈo ai i te mau aratairaa faufaa. Hoê â aratairaa ta te nunaa o Iehova e fanaˈo ati aˈe i te ao. E oaoa te feia atoa o te tae atu i taua mau haaputuputuraa ra. E titauhia ia tere atea vetahi, e hoona râ to ratou taime.

E te mau pǔpǔ i te mau fenua atea? Maoti te ravea apî, e rave rahi te fanaˈo ra i te hoê maa pae varua mai te huru ra ua tae roa ˈtu ratou i taua mau haaputuputuraa rahi. I te tahi tere o te hoê tia o te pu rahi, ua haapuroro te amaa no Bénin i te putuputuraa i te oire Arlit i Niger i te medebara Sahara. E 21 taata tei haaputuputu. Noa ˈtu tei te vahi atea ratou, e au ra tei rotopu ratou i na 44 131 taata tei tae i taua haaputuputuraa rahi! Teie ta te tahi taeae i papai: “Mauruuru roa ia outou i te haapurororaa i teie putuputuraa. Te haapapu mau ra te reira mea here roa na outou ia matou!”

FAAARARAA I TE MAU TAEAE FAATOROAHIA

Ia faaoto te tahuˈa i te hoê noa pu, o te mau tavana anaˈe ïa o te mau tausani te haere i te tiahapa amuiraa. (Num. 10:4) I reira ratou e haapii e e faaineinehia ˈi e Mose. E tauturu te reira ia ratou ia tiaau i te opu ta ratou e haapao ra. Ahani e tavana outou i tera tau, eita anei outou e rave i te maraa ia outou no te tae i taua haaputuputuraa ra a faufaahia ˈtu ai outou?

I teie mahana, aita e tavana faahou, e matahiapo râ to roto i te amuiraa. Eita ratou e faatere i te mau taata o te Atua. (Pet. 1, 5:1-3) Te rave nei râ ratou i te maraa ia ratou no te aupuru i te nǎnǎ a te Atua. E farii oioi ratou i te apiti i te mau faaineineraa mai te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia. I reira, e tauturuhia te mau matahiapo ia haapao maitai atu â i te mau ohipa i roto i te amuiraa. E ere teie mau taeae anaˈe te piri roa ˈtu â ia Iehova, o te amuiraa atoa râ. Noa ˈtu eita outou e apiti i taua mau haapiiraa ra, e faufaahia outou na roto ia ratou.

FAAARARAA IA FARII I TE TAUIRAA

I te tahi taime, mea taa ê rii te otoraa o te pu. E faaararaa ïa te hinaaro ra Iehova ia haere te mau puhapa atoa. (Num. 10:5, 6) Mea naho maitai te nunaa, e ohipa rahi râ te titauhia i te taatoaraa ia rave. E haapeapea paha vetahi ia faaroo ratou i tera otoraa pu. No te aha?

Peneiaˈe, ua manaˈo vetahi pinepine roa te pu i te oto i te taime manaˈo-ore-hia. I te tahi taime, e faaea te ata i nia i te puhapa hoê noa po. Area i te tahi atu taime, e piti ïa mahana, hoê avaˈe aore ra hau atu. (Num. 9:21, 22) Ehia taime to te nunaa tauiraa i te vahi puhaparaa? E 40 taime ta te Numera pene 33 e faahiti ra.

I te tahi taime, e faatiahia te puhapa i te vahi marumaru. Hope roa ïa te au no te nunaa Iseraela i roto i “taua medebara rahi riaria ra.” (Deut. 1:19) I te tahi râ taime, e haapeapea paha ratou i te tano i te hoê vahi e ere i te mea au.

Ia faaineine te nunaa i te taui i te vahi puhaparaa, mea fifi paha no vetahi ia tiai i te taime e nehenehe ai ratou e faarue. E faaroo te taatoaraa i te otoraa pu, e ere râ pauroa te faareva i te hoê â taime. Ia faaroohia te otoraa pu matamua, o te mau puhapa i te hitia o te râ o te sekene te faareva, oia hoi to Iuda, Isakara e Zebulona. (Num. 2:3-7; 10:5, 6) Ia oti, e faaotohia te pu no te pitiraa o te taime, o na puhapa e toru ïa i te pae apatoa te faareva. E na reira te tahuˈa e faarue noa ˈtu ai te mau puhapa atoa.

Mea fifi anei no outou ia farii i te tahi mau faatanoraa a te faanahonahoraa? E haapeapea paha outou ia rahi roa te tauiraa. Ua matau paha outou i te tahi mau faanahoraa e aita outou e hinaaro ra ia tauihia te reira. Te tamatahia ra ïa to outou faaoromai e e titauhia te taime no te farii i te mau tauiraa. Ia tutava râ tatou i te haapao i te reira, e mauruuru roa Iehova.

I te tau o Mose, e mirioni tane, vahine e tamarii ta Iehova i aratai i roto i te medebara. Ahani aita ta ˈna aratairaa, e pohe ratou. I teie mahana, te tauturu mai ra ta Iehova aratairaa ia ora i roto i teie ao ino e te atâta. Maoti Iehova e puai noa ˈi to tatou faaroo! E faaoti papu anaˈe ïa i te pee i te hiˈoraa o te mau Iseraela haapao maitai tei auraro i te mau otoraa pu!