Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 26

A hoˈi mai ia Iehova ra!

A hoˈi mai ia Iehova ra!

“E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.”—MAL. 3:7.

HIMENE 102 ‘Tauturu i tei paruparu’

HAAPOTORAA *

1. Eaha to Iehova huru ia hoˈi mai te hoê noa mamoe ia ˈna ra?

 I ROTO i te haapiiraa i na mua ˈtu, ua faaau Iehova ia ˈna i te hoê tiai mamoe maitai o te aupuru maite i ta ˈna mamoe tataitahi. E te imi atoa ra oia i te mamoe tei atea ê. Teie ta Iehova i parau i to Iseraela tei fariu ê: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.” Tera noa â to Iehova manaˈo no te mea ua ite tatou aita oia i taui noa ˈˈe. (Mal. 3:6, 7) Ua na ô atoa Iesu e oaoa rahi Iehova e oia atoa te mau melahi ia hoˈi mai hoê o ta ˈna mau tavini tei atea ê.—Luka 15:10, 32.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

2 E hiˈopoa mai tatou e toru faahohoˈaraa ta Iesu i faaohipa no te haapii mai e nafea ia tauturu i te feia tei atea ê ia Iehova. E hiˈo atoa mai tatou i te tahi mau huru maitatai taa maitai e titauhia no te tauturu i te mamoe tei moˈe ia hoˈi mai ia Iehova ra. E ite atoa mai tatou no te aha e mea faufaa ia tutava no te tauturu i te feia tei atea ê.

UA IMI I TE MONI ARIO TEI MOˈE

3-4. No te aha te vahine o te Luka 15:8-10 i imi maite ai i te moni ario tei moˈe?

3 Mea titauhia ia tutava tatou no te imi i te feia e hinaaro e hoˈi mai ia Iehova ra. I roto i te hoê faahohoˈaraa i roto i te evanelia a Luka, te faataa ra Iesu mea nafea te hoê vahine i te imiraa i te tahi mea faufaa tei moˈe, te hoê moni ario parauhia derama. E huti tera faahohoˈaraa i to tatou feruriraa i nia i te huru tutavaraa i ravehia no te imi i te moni ario.—A taio i te Luka 15:8-10.

4 Te faataa ra Iesu i te huru o te vahine a ite ai oia i te derama faufaa roa tei moˈe na. I to Iesu tau, e horoa na te mau metua vahine ati Iuda ahuru moni ario i te mahana e faaipoipo ai ta ratou tamahine. No roto mai paha tera moni ario hoê i na ahuru ra. Ua papu i teie vahine ua topa taua derama ra i nia i te tahua. Tutui ihora i te mori e hiˈo haere atura, aita râ i itea. E ere paha ta ˈna mori i te mea puai roa no te imi i taua derama ra. I te pae hopea, tamâ aˈera oia i te fare taatoa. Inaha, i roto i tei purumuhia te vai nei te moni ario faufaa roa o te anapanapa noa ra. Auê oia i te oaoa. Faaite haere ihora i to ˈna mau hoa e feia tapiri i tera parau apî oaoa mau.

5. No te aha e mea fifi ia imi i te feia tei atea ê i te amuiraa?

5 Mai tei itehia i roto i ta Iesu faahohoˈaraa, e titauhia te tutavaraa no te imi i te tahi mea i moˈe. Hoê â huru atoa no te imi i te feia tei atea ê i te amuiraa. E rave rahi paha matahiti to ratou faaearaa i te apiti mai ia tatou. Ua haere paha ratou e faaea i te tahi atu vahi e aita te mau taeae i ite. I teie râ taime, mea papu te hinaaro ra vetahi o taua feia tei atea ê e hoˈi mai ia Iehova ra. Te hinaaro nei ratou e tavini faahou ia Iehova na muri i te mau taeae e tuahine, eita râ e maraa ia ore tatou e tauturu atu.

6. E nafea te amuiraa taatoa e nehenehe ai e imi e e tauturu i te feia tei atea ê ia Iehova?

6 E hoa aore ra e fetii paha to outou tei faaea i te tavini ia Iehova. Ua farerei atoa paha outou i te hoê taata tei atea ê i te amuiraa a poro ai i tera e tera fare e i te vahi taata. A ani atu e farii anei oia ia farerei te mau matahiapo ia ˈna. Mai te peu e e, e oaoa roa outou i te faaite i to ˈna vahi nohoraa aore ra ta ˈna numera niuniu i te mau matahiapo. E nehenehe tatou paatoa, oia hoi te mau matahiapo, pionie, mero utuafare e te feia poro atoa e imi e e tauturu i te feia tei atea ê i te Atua.

7. Eaha te huti mai i te mau parau a te tahi matahiapo?

7 E hopoia na te mau matahiapo ia imi e ia tauturu i te feia tei atea ê o tei hinaaro ra e hoˈi mai ia Iehova ra. Ua tauturu Thomas, * te tahi matahiapo i Paniora, hau atu i te 40 Ite no Iehova ia apiti faahou i te amuiraa. Te na ô ra oia: “Na mua roa, e ani au i te mau taeae e tuahine ua ite anei ratou ihea teie feia e noho ai. Aore ra mai te peu te haamanaˈo ra ratou i te tahi feia poro aita e tae faahou mai ra i te mau putuputuraa. E oaoa te rahiraa i roto i te amuiraa i te turu i teie ohipa. Ia haere au e farerei i tera mau taeae e tuahine tei atea ê ia Iehova, e ui au no nia i ta ratou tamarii aore ra fetii. I matau na paha vetahi i te aratai i ta ratou tamarii i te putuputuraa e, peneiaˈe ua poro atoa teie mau tamarii i te hoê taime. E nehenehe atoa ratou e tauturuhia ia hoˈi mai ia Iehova ra.”

A FAAHOˈI MAI I TA IEHOVA MAU TAMAITI E TAMAHINE TEI ATEA Ê!

8. Ia au i ta Iesu faahohoˈaraa i roto i te Luka 15:17-24, eaha te huru o te metua tane i nia i ta ˈna tamaiti tei tatarahapa?

8 No te tauturu i te feia ia hoˈi mai ia Iehova, mea titauhia ia faatupu tatou i te tahi mau huru maitatai. A tapao na i te tahi mau haapiiraa e huti mai i ta Iesu faahohoˈaraa no nia i te tamaiti tei atea ê na i te fare. (A taio i te Luka 15:17-24.) Te faataa ra Iesu mea nafea taua tamaiti ra i te taaraa i te maamaa o ta ˈna ohipa e i te faaotiraa e hoˈi i te fare. A ite ai i ta ˈna tamaiti i te atea, horo maira te metua tane, tauahi maitai atura e apa ihora ia ˈna ma te here. E manaˈo faahapa to teie tamaiti e ua manaˈo eita e tano ia parau-faahou-hia oia ei tamaiti. Ua faaite râ te metua tane i te aumauiui e ua haapapu atura i to ˈna farii popou i ta ˈna tamaiti eiaha mai te hoê rave ohipa, mai te hoê mero herehia râ o te utuafare. Faatupu ihora oia i te tahi tamaaraa e horoa ˈtura i te ahu nehenehe roa ˈˈe no ta ˈna tamaiti tei tatarahapa.

9. Eaha te mau huru maitatai e titauhia no te tauturu i tei atea ê ia hoˈi mai ia Iehova ra? (A hiˈo i te tumu parau “ E nafea ia tauturu ia ratou ia hoˈi mai ia Iehova?”)

9 E au Iehova i te metua tane o tera faahohoˈaraa. Te here nei oia i te mau taeae e tuahine tei atea ê e tei hinaaro nei oia ia hoˈi mai ratou ia ˈna ra. A pee ai i te hiˈoraa o Iehova, e tauturu tatou ia ratou ia hoˈi mai i te fare. E titauhia paha te faaoromai, te aumauiui e te here. No te aha mea titauhia taua mau huru maitatai ra e nafea tatou ia faaite i te reira?

10. No te aha mea titauhia te faaoromai no te tauturu i tei atea ê ia hoˈi mai ia Iehova ra?

10 Mea titauhia ia faaite tatou i te faaoromai, e ere hoi i te mea ohie no te hoê taata tei atea ê ia hoˈi mai ia Iehova ra. Te parau ra vetahi o teie feia, ua haamata faahou ratou i te tavini ia Iehova i muri aˈe noa e rave rahi farereiraa a te mau matahiapo e a vetahi feia poro. Te na ô ra te tuahine Nancy no Asia: “Ua tauturu rahi mai te hoê hoa piri roa o te amuiraa. Ua faaite mai oia i te here mai te tahi tuahine paari aˈe. Ua haamanaˈo mai oia i te mau taime maitatai ta mâua i apiti na. Ua faaroo oia ia ˈu ma te faaoromai rahi a faaite atu ai au i to ˈu mau manaˈo horuhoru e ua horoa atoa mai i te aˈoraa e au. Ua riro mau oia ei hoa mau tei ineine i te tauturu i te taime tano.”

11. No te aha mea faufaa te aumauiui no te tamǎrû i tei mauiui e tei inoino?

11 E riro te aumauiui mai te raau tamǎrû o te tauturu i te tahi taata ia maitai mai. No tei ravehia i nia ia ratou, ua inoino e ua mauiui paha vetahi feia tei atea ê i te Atua e rave rahi matahiti te maoro. No te reira, aita teie feia i hinaaro e hoˈi mai ia Iehova ra. Ua manaˈo paha aita i tano tei ravehia i nia ia ratou e ua hinaaro ia faaroohia e ia taahia te mauiui o to ratou aau. (Iak. 1:19) Te na ô ra María tei faaea na i te tavini ia Iehova i te tahi taime: “Ua hinaaro vau i te tahi hoa no te faaroo ia ˈu, i te hoê tapono a taˈi ai au e i te hoê rima tauturu no te aratai ia ˈu.”

12. I roto i teihea auraa e au ai to Iehova here i te hoê taura?

12 Te faaau ra te Bibilia i to Iehova here i to ˈna mau tavini i te hoê taura. I roto i teihea auraa e au ai to Iehova here i te hoê taura? A feruri na tei roto outou i te hoê miti arepurepu rahi e ua tauturu mai te hoê taata ma te taora mai i te ahu poito. Mea papu e oaoa outou aita outou i paremo. Eita râ tera ahu poito e navai. Mea toetoe te miti e e ora outou mai te peu noa e tapae outou i nia i te poti. E hinaaro ïa outou ia taorahia mai te tahi taura e ia hutihia outou i nia i tera poti. No te mau Iseraela tei atea ê, ua parau Iehova: “Ua aratai au ia ratou i te taura a te taata nei, i te taamu ra i te aroha.” (Hos. 11:4) I teie mahana, hoê â manaˈo to Iehova i te feia tei faaea i te tavini ia ˈna e tei hepohepo no te fifi. Te hinaaro ra te Atua ia ite taua feia ra te here ra oia ia ratou e te hinaaro atoa ra ia hoˈi mai ratou ia ˈna ra. E nehenehe Iehova e faaohipa ia tatou no te faaite i to ˈna here i teie feia.

13. Mea nafea te puai o te here taeae i itehia ˈi i roto i te tahi tupuraa? A faataa.

13 E mea faufaa ia haapapu tatou i te feia tei atea ê ia Iehova te here ra oia ia ratou e te here atoa ra tatou ia ratou. Ua hau i te 30 matahiti to Pablo faaearaa i te tavini ia Iehova. Te na ô ra oia: “I te hoê poipoi a faarue ai i to ˈu fare, ua faafatata mai te tahi tuahine ruhiruhia e ua paraparau mai ia ˈu ma te here. Ua taˈi au mai te tamarii ra te huru. Parau atura vau ia ˈna e au ra ua tono mai te Atua ia ˈna no te paraparau ia ˈu. I tera iho â taime, faaoti ihora vau i te hoˈi ia Iehova ra.”

A TAUTURU MAITE I TEI PARUPARU

14. Ia au i te faahohoˈaraa i roto i te Luka 15:4, 5, eaha ta te tiai mamoe i rave i muri aˈe i te iteraahia mai te mamoe tei moˈe?

14 E hinaaro tatou e tamau i te tauturu e i te faaitoito i te feia tei atea ê i muri aˈe i to tatou farereiraa ia ratou. Mai te tamaiti tei moˈe i roto i ta Iesu faahohoˈaraa, e titauhia paha te taime ia ora mai teie feia i te pae feruriraa e aau. No te mau fifi ta ratou i faaruru i roto i te ao a Satani, e ere atura to ratou auhoaraa e te Atua i te mea puai roa. E tauturu atu ïa tatou ia puai faahou to ratou tiaturiraa ia Iehova. I roto i te faahohoˈaraa o te mamoe tei moˈe, ua tutava te tiai ma te itoito i te imi i te mamoe e itehia mai nei. Tera râ, mea paruparu noa â te mamoe e e hinaaro ïa oia i te tauturu a te tiai no te hoˈi i roto i te aua. Ua faataa Iesu i ta te tiai i rave, ua amo i te mamoe i nia i to ˈna tapono e ua faahoˈi atura i roto i te nǎnǎ.—A taio i te Luka 15:4, 5.

15. E nafea tatou ia tauturu i te feia tei atea ê o te hinaaro mau ra e hoˈi mai ia Iehova ra? (A hiˈo i te tumu parau “ Te hoê papai faufaa mau!”)

15 E horoa paha tatou i te taime e te puai no te tauturu i te feia tei atea ê ia haavî i to ratou fifi no te hoˈi mai ia Iehova ra. Maoti te varua moˈa o te Atua, ta ˈna Parau e te mau papai a te faanahonahoraa, e nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia haapuai faahou i to ratou auhoaraa e o Iehova. (Roma 15:1) E nafea? Te na ô ra te hoê matahiapo feruriraa paari: “Mea titauhia i te rahiraa o te feia tei faaea na i te tavini i te Atua ia haapii faahou i te Bibilia a faaoti ai ratou e hoˈi mai ia Iehova ra.” * Mai te peu e anihia outou ia haapii i te Bibilia e te hoê tei atea ê, no te aha e ore ai e farii i te reira? Te na ô atoa ra te matahiapo: “E titauhia ia riro te taata faatere i te haapiiraa Bibilia ei hoa maitai, ei taata atoa e tia ia tiaturihia.”

E OAOA TO TE RAˈI E TO TE FENUA!

16. E nafea tatou e papu ai te tauturu nei te mau melahi ia tatou?

16 Mea rahi te faatiaraa o te haapapu ra te tauturu nei te mau melahi ia tatou ia imi i te feia tei atea ê o te hinaaro mau ra e hoˈi mai ia Iehova ra. (Apo. 14:6) Ei hiˈoraa, ua pure Silvio no Équateur ma te aau haavare ore no te ani i te tauturu no te hoˈi mai i roto i te amuiraa. A pure noa ˈi oia, taˈi mai nei te oe o te opani, e piti matahiapo te tia ra i rapae. I te roaraa o taua farereiraa ra, ua oaoa raua i te horoa ˈtu i te tauturu ta ˈna e hinaaro ra no te hoˈi mai ia Iehova ra.

17. Eaha to tatou huru a tauturu ai i te feia tei atea ê ia hoˈi mai ia Iehova ra?

17 E oaoa rahi tatou a tauturu ai i te feia tei atea ê ia hoˈi mai ia Iehova ra. Te na ô ra Salvador, te hoê pionie tei tauturu maite i te tahi feia tei atea ê ia Iehova: “I te tahi taime, ia feruri au i te feia tei atea ê o tei hoˈi mai ia Iehova ra, mea fifi roa ia tapea i te roimata. Mea oaoa roa ia ite e ua faaora mai Iehova i te hoê o ta ˈna mau mamoe here mai roto mai i te ao a Satani. E haamaitairaa mau no ˈu ia ohipa e o te Atua no te faahoˈi mai i teie nei feia i roto i te amuiraa.”—Ohi. 20:35.

18. Mai te peu ua faaea oe i te amui i te nunaa o Iehova, eaha te titauhia ia oe ia haamanaˈo?

18 Mai te peu ua faaea oe i te amui i te nunaa o Iehova, e nehenehe oe e tiaturi te here noa ra te Atua ia oe. Te hinaaro nei oia ia hoˈi mai oe ia ˈna ra. E titauhia paha ia tutava oe no te hoˈi mai ia ˈna ra. Mai te metua tane râ i roto i ta Iesu faahohoˈaraa, te tiai maite nei Iehova ia hoˈi mai oe e e oaoa oia i te farii popou ia oe i te fare.

HIMENE 103 Te mau tiai no ǒ mai ia Iehova

^ Te hinaaro ra Iehova ia hoˈi mai te mau Kerisetiano aita e apiti faahou ra i te amuiraa ia ˈna ra! E nehenehe tatou e faaitoito ia ratou ia farii i ta Iehova aniraa ia fariu atu ia ˈna ra. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e nafea ia tauturu i tera mau Kerisetiano.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ E tauturuhia paha vetahi o taua feia ra tei atea ê ia hiˈo faahou mai i te tahi mau tuhaa o te buka Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua. Area vetahi, ua faufaahia ratou i te hiˈo-faahou-raa i te mau pene o te buka E haafatata ˈtu ia Iehova. Na te Tomite tiaauraa a te amuiraa e faaoti o vai te tia ia faatere i tera haapiiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tauturu ra e toru taeae i te tahi taeae o te hinaaro ra e hoˈi mai ia Iehova ra. Ua tauturu atu ratou ma te farerei tamau ia ˈna, ma te haapapu atu mea herehia o ˈna e ma te faaroo maite atu ia ˈna.