Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 25

“Na ˈu iho e imi i ta ˈu mau mamoe”

“Na ˈu iho e imi i ta ˈu mau mamoe”

“Inaha, na ˈu iho e imi i ta ˈu mau mamoe e na ˈu e aupuru ia ratou.”—EZK. 34:11, New World Translation.

HIMENE 105 “E here te Atua”

HAAPOTORAA *

1. No te aha Iehova i faahohoˈa ˈi ia ˈna i te hoê metua vahine?

 I TE tau o te peropheta Isaia, ua ani te Atua: “E moe anei te aiû i te metua vahine?” Ma te manaˈo ia Iseraela, pahono atura Iehova: “E moe â ïa ia ˈna; eita râ oe e moe ia ˈu.” (Isa. 49:15) I roto i teie irava, ua rave mai Iehova i te hiˈoraa o te hoê metua vahine no te faahohoˈa i to ˈna here i ta ˈna mau tavini. E taa i te rahiraa o te mau metua vahine i ta te tuahine Jasmine * e parau ra: “Ia horoa oe i te tîtî i ta oe aiû, e tupu mai te hoê here taa ê i roto ia orua.”

2. Eaha to Iehova huru ia atea ê hoê o ta ˈna mau tamarii?

2 E ite roa Iehova ia faaea hoê o ta ˈna mau tamarii i te putuputu e i te poro e te amuiraa. E peapea roa ˈtu â ïa oia i te ite e tausani o ta ˈna mau tavini ia atea ê * ia ˈna i te mau matahiti atoa.

3. Eaha ta Iehova e hinaaro no te feia poro tei atea ê ia ˈna?

3 E rave rahi o teie mau taeae e tuahine here o tei hoˈi mai ia Iehova e ua farii maitai te amuiraa ia ratou. Te hinaaro ra iho â Iehova ia hoˈi mai ratou, o tatou atoa ïa! (Pet. 1, 2:25) E nafea ïa tatou e tauturu ai ia ratou? Hou tatou a pahono ai i tera uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tumu e faaea ˈi vetahi i te apiti i te mau putuputuraa e i te pororaa.

NO TE AHA VETAHI E ATEA Ê AI IA IEHOVA?

4. Mea nafea vetahi i te fifiraa no ta ratou ohipa?

4 Teie ta te taeae Hung i te pae apatoa hitia o te râ o Asia e parau ra: “Ua horoa rahi au i to ˈu taime e puai i roto i ta ˈu ohipa. Ua manaˈo vau, ia rahi ta ˈu faufaa, e tavini maitai atu â vau ia Iehova. Eaha ïa ta ˈu i rave? Ua ohipa vau e rave rahi roa hora e haamata ˈtura i te mairi i te mau putuputuraa e i te pae hopea, faaea roa ˈtura i te apiti i te amuiraa. Ua faanahohia teie ao ia atea mǎrû noa te taata i te Atua.” E nehenehe ïa vetahi Kerisetiano e atea ê ia Iehova no te ohipa.

5. Eaha te huru o te hoê tuahine no te rahi o to ˈna mau fifi?

5 E nehenehe te tahi mau taeae e tuahine e atea ê ia Iehova no te mau fifi ta ratou e faaruru ra. Te faataa ra Anne no Beretane, e pae ana tamarii: “E hapepa hoê o ta ˈu mau tamarii mai to ˈna fanauraahia mai. I muri mai, ua tiavaruhia hoê o ta ˈu mau tamahine e ua maˈihia hoê tamaroa i te pae roro. Ua hepohepo roa vau e faaea ˈtura i te apiti i te mau putuputuraa e i te poro. Ua atea ê au ia Iehova.” Mea aroha roa Anne e to ˈna utuafare, na reira atoa te tahi atu mau Kerisetiano o te faaruru ra i te hoê â fifi!

6. Ia ore te hoê Kerisetiano e haapao i te Kolosa 3:13, eaha te nehenehe e tupu?

6 A taio i te Kolosa 3:13. Ua atea ê atoa vetahi Kerisetiano no te mea ua inoino ratou i te hoê taeae aore ra tuahine o te amuiraa. Ua faaite iho â te aposetolo Paulo e nehenehe te tahi e “hapa noa mai” ia tatou. E nehenehe atoa tatou e haavahia ma te tano ore. Ia ore tatou e ara, e tupu mai te inoino i roto i to tatou aau a atea ê atu ai i te nunaa o te Atua. Tera tei tupu i nia i te taeae Pablo no Marite Apatoa. Ua pari-haavare-hia o ˈna e ere atura i ta ˈna hopoia i roto i te amuiraa. Mai te aha to ˈna huru? Te parau ra Pablo: “Ua riri roa vau e atea ê mǎrû noa ˈtura i te amuiraa.”

7. Eaha te tupu ia faatupu te hoê Kerisetiano i te hoê aau faahapa?

7 No te tahi hara tahito, e nehenehe te hoê Kerisetiano e faahapa noa ia ˈna a manaˈo atu ai aita te Atua e here faahou ra ia ˈna. E noa ˈtu ua tatarahapa oia e ua faaorehia ta ˈna hara, e nehenehe teie Kerisetiano e manaˈo aita to ˈna e parahiraa faahou i roto i te nunaa o te Atua. Tera te huru o te taeae Francisco na mua ˈˈe. Te parau ra oia: “Ua aˈohia vau no te mea ua rave au i te peu taotoraa tia ore. Ua tamau vau i te haere i te mau putuputuraa. I muri mai râ, ua hepohepo roa vau e manaˈo atura aita e tia ia ˈu ia apiti i te nunaa o Iehova. Ua faahapa noa mai to ˈu aau e manaˈo atura vau aita Iehova i faaore i ta ˈu hara. I muri mai, faaea ˈtura vau i te apiti i te amuiraa.” Eaha to outou manaˈo i teie mau taeae e tuahine? Te taa ra anei ia outou i to ratou tupuraa? Te mea faufaa roa ˈtu â, eaha to Iehova manaˈo ia ratou?

MEA HERE NA IEHOVA I TA ˈNA MAU TAVINI

Te aupuru maite ra te tiai mamoe i ta ˈna mamoe tei moˈe na (A hiˈo i te paratarafa 8-9) *

8. E moˈe anei ia Iehova te feia o tei tavini ia ˈna? A faataa.

8 Eita e moˈe ia Iehova te feia tei tavini ia ˈna o tei faaea râ maa taime i te apiti i to ˈna nunaa. Eita atoa e moˈe ia ˈna te ohipa ta ratou i rave i roto i te taviniraa. (Heb. 6:10) Mea nehenehe roa te faahohoˈaraa a te peropheta Isaia no te faaite mea nafea te Tiai mamoe rahi ra o Iehova ia aupuru i to ˈna nunaa. Ua papai Isaia: “E faaamu oia i ta ˈna nǎnǎ mai te tiai mamoe ra; e haaputu oia i te mau fanauˈa rii i roto i tana rima, e ei roto ratou i tana ouma ia hopoi.” (Isa. 40:11) Eaha to Iehova huru ia atea ê hoê o ta ˈna mau mamoe i te nǎnǎ? Ua faaite Iesu i te huru o to ˈna Metua a na ô ai oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eaha to outou manaˈo? Mai te peu e 100 mamoe ta te hoê taata e ia moˈe te hoê, e ore anei oia e vaiiho i na 99 i nia i te mouˈa, a haere atu ai e imi i tei moˈe? E ia itea ia ˈna tei moˈe, oia mau ta ˈu e parau atu, e rahi aˈe to ˈna oaoa no taua mamoe ra i na 99 tei ore i moˈe.”—Mat. 18:12, 13.

9. Mea nafea te tiai mamoe maitai ia aupuru maite i ta ˈna mau mamoe? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

9 Mea tano roa ia parau e Tiai mamoe maitai o Iehova. Eaha te tumu? Mea aupuru maite te tiai mamoe maitai i ta ˈna mau mamoe. I tahito ra, ua haapohe roa Davida i te hoê liona e te hoê daba no te paruru i ta ˈna nǎnǎ. (Sam. 1, 17:34, 35) E ite atoa te tiai maitai ia moˈe te hoê o ta ˈna mau mamoe. (Ioa. 10:3, 14) E ineine roa oia i te vaiiho na 99 mamoe i roto i te aua aore ra i roto i te rima o te tahi atu tiai mamoe no te haere e imi i te mamoe tei moˈe. Ua horoa Iesu i tera faahohoˈaraa no te haapii mai i te hoê parau faufaa mau. Ua na ô oia: “E ore atoa to ˈu Metua i te raˈi e hinaaro ia moˈe hoê noa ˈˈe o teie feia e au i te tamarii rii.”—Mat. 18:14.

Te rapaau ra te tahi tiai mamoe Iseraela i te hoê mamoe tei moˈe (A hiˈo i te paratarafa 9)

E IMI IEHOVA I TA ˈNA MAMOE

10. Ia au i te Ezekiela 34:11-16, eaha ta Iehova e rave no te mamoe o tei moˈe?

10 Mea here roa na Iehova ia tatou tataitahi, oia atoa i tei au i “te tamarii rii” tei atea ê i ta ˈna nǎnǎ. Na roto i te peropheta Ezekiela, ua parau Iehova na ˈna e imi e e tauturu i tei moˈe ia itoito faahou mai. Ua faaite o ˈna i te mau taahiraa ta ˈna e rave no te faaora ia ratou. Tera atoa te ohipa ta te tiai mamoe i tahito ra e rave ia moˈe noa ˈtu hoê o ta ˈna mamoe. (A taio i te Ezekiela 34:11-16.) Na mua, e imi te tiai mamoe i tei moˈe, e titauhia ïa te taime e te tutavaraa. Ia itehia mai ia ˈna, e faahoˈi mai te tiai i tei moˈe i roto i te nǎnǎ. Mai te peu ua pepe aore ra ua poia te mamoe, e amo te tiai ia ˈna i roto i to ˈna ouma no te rapaau atu e no te faatamaa ia ˈna. E tiai mamoe te mau matahiapo no “te nǎnǎ a te Atua,” hoê â taahiraa ta ratou e rave no te feia o tei atea ê i te amuiraa. (Pet. 1, 5:2, 3) E imi te mau matahiapo ia ratou, e tauturu atu ia hoˈi mai i roto i te amuiraa a horoa ˈtu ai i te hinaarohia ia maitai faahou mai to ratou auhoaraa e o Iehova. *

11. Eaha ta te hoê tiai mamoe maitai i ite?

11 Ua ite te tiai mamoe maitai e nehenehe te hoê mamoe e moˈe. Ia na reira noa ˈtu te tahi, eita te tiai e rave ino i tera mamoe. E hiˈopoa anaˈe i ta te Atua i rave no te tauturu i te tahi o ta ˈna mau tavini tei atea ê ia ˈna maa taime.

12. Mea nafea Iehova i te haapaoraa ia Iona?

12 Aita te peropheta Iona i haapao i ta Iehova faaueraa e haere i Nineve. Noa ˈtu râ, aita Iehova i faarue ia Iona. Mai te hoê tiai mamoe maitai, ua tauturu oia ia Iona ia itoito faahou mai no te rave i tei faauehia ia ˈna. (Iona 2:7; 3:1, 2) I muri aˈe, ua faaohipa te Atua i te hoê raau tupu parauhia kikiuna i roto i te Bibilia no te faaite ia Iona te faufaaraa o te ora o te taata tataitahi. (Iona 4:10, 11) Eaha te haapiiraa e huti mai? Eiaha ïa te mau matahiapo ia ore e tâuˈa i te feia tei atea ê ia Iehova. E tamata râ ratou i te taa i te tumu i atea ê ai teie mamoe i te nǎnǎ. E ua hoˈi anaˈe mai tera mamoe ia Iehova ra, e tamau te mau matahiapo i te faaite i te here ma te haapao atu ia ˈna.

13. Ua nafea Iehova i mua i te manaˈo o te taata papai salamo?

13 Ua hepohepo atoa te taata papai i te Salamo 73 a ite ai mea maitai te oraraa o te feia ino. Ua manaˈo ihora eaha te faufaa ia rave i te hinaaro o te Atua. (Sal. 73:12, 13, 16) Ua nafea Iehova? Aita oia i faahapa i teie taata, ua haapapai râ i ta ˈna mau parau i roto i te Bibilia. Ua taa i te papai salamo, o te riroraa ei hoa no te Atua te mea maitai roa ˈˈe. (Sal. 73:23, 24, 26, 28) Eaha te haapiiraa e huti mai? Eiaha te mau matahiapo ia faahapa oioi i te feia e uiui ra eaha te faufaa ia tavini ia Iehova. Ma te ore e haava ia ratou, e tamata te mau matahiapo i te taa no te aha ratou e paraparau e e haa ˈi mai tera. I muri iho, e faaohipa te mau matahiapo i te Bibilia no te faaitoito i teie nei feia.

14. No te aha Elia i hinaaro ai i te tauturu, e eaha ta Iehova i haapapu atu?

14 No to ˈna mǎtaˈu i te arii vahine Iezebela, ua horo ê te peropheta Elia. (Arii 1, 19:1-3) Ua manaˈo aˈera oia aita e peropheta faahou e aita e faufaa ta ˈna ohipa, ua hepohepo roa Elia e ua hinaaro atura e pohe. (Arii 1, 19:4, 10) Aita Iehova i faahapa ia Elia, ua haapapu atu râ tei pihai iho oia ia ˈna e e horoa ˈtu oia i te puai e titauhia, mea rahi â hoi te ohipa te tia ia ˈna ia rave. A faaite atu ai Elia i ta ˈna e tapitapi ra, ua faaroo maite Iehova e ua horoa ˈtu i te tahi hopoia ê. (Arii 1, 19:11-16, 18) Eaha te haapiiraa e huti mai? E titauhia ia tatou paatoa, i te mau matahiapo iho â râ, ia haa ma te maitai i nia i ta Iehova mau mamoe. Ia faaite te tahi taata i to ˈna inoino aore ra ia manaˈo oia eita Iehova e faaore i ta ˈna hara, e faaroo maite atu te mau matahiapo a haapapu atu ai te here ra Iehova ia ˈna.

E NAFEA TATOU IA TAUTURU I TE MAMOE A TE ATUA TEI MOˈE?

15. Ia au i te Ioane 6:39, eaha to Iesu manaˈo i te mau mamoe a to ˈna Metua?

15 Eaha ta Iehova e hinaaro ra ia manaˈo tatou no te mamoe tei moˈe? E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu. Ua ite oia e mea faufaa te mau mamoe atoa i te aro o Iehova, no reira ua rave Iesu i te mau mea atoa e tia ia ˈna no te faahoˈi mai ia Iehova ra ‘te mau mamoe tei moˈe o te utuafare o Iseraela.’ (Mat. 15:24; Luka 19:9, 10) Ei tiai mamoe maitai, ua rave Iesu i te mau mea atoa e tia ia ˈna ia ore te tahi noa ˈˈe mamoe ia faarue ia Iehova.—A taio i te Ioane 6:39.

16-17. E nafea te mau matahiapo ia tauturu i te feia tei atea ê ia Iehova? (A hiˈo i te tumu parau “ Te manaˈo o te mamoe tei atea ê i te Atua.”)

16 Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau matahiapo o te amuiraa i Ephesia ia pee i to Iesu hiˈoraa. Ua faaue oia ia ratou ia tauturu i “tei paruparu, a haamanaˈo atoa ˈi i ta te Fatu ra o Iesu i parau: ‘E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu i te horoahia mai.’” (Ohi. 20:17, 35) Te haapapu ra tera mau parau i te hopoia taa ê a te mau matahiapo. Te faataa ra Salvador, te tahi matahiapo i te fenua Paniora: “Ia feruri au i te huru o Iehova a haapao ai i ta ˈna mamoe tei moˈe, e hinaaro vau e rave i tei maraa ia ˈu no te tauturu ia ratou. Ei tiai mamoe Kerisetiano, ua ite au te hinaaro ra Iehova ia haapao maite au i ta ˈna mau mamoe.”

17 Ua faaite mai teie tumu parau haapiiraa, ua hoˈi mai vetahi ia Iehova ra. I teie mahana, mea rahi â te feia o te hinaaro nei e hoˈi mai. E faataa mai to mua nei haapiiraa e nafea tatou ia tauturu ia ratou ia hoˈi mai ia Iehova ra.

HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî

^ No te aha te tahi mau Kerisetiano tei tavini maoro ia Iehova e atea ê ai i te amuiraa? Eaha to te Atua manaˈo ia ratou? E pahonohia teie mau uiraa i roto i teie haapiiraa. E hiˈo atoa mai tatou eaha te mau haapiiraa e huti mai i ta Iehova huru raveraa no te tauturu i te tahi o ta ˈna mau tavini i tahito ra tei atea ê ia ˈna maa taime.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te hoê taata poro tei atea ê, o te hoê ïa Kerisetiano tei ore i horoa i ta ˈna tapura taviniraa e ono avaˈe aore ra hau atu. Noa ˈtu râ, e taeae e e tuahine noa â ratou e te here mau ra tatou ia ratou.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ I roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa maite tatou i na taahiraa e toru ta te mau matahiapo e rave.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ia moˈe te hoê mamoe, e imi e e tauturu te tiai mamoe Iseraela i tei moˈe ia hoˈi mai i roto i te nǎnǎ. E na reira atoa te tiai mamoe Kerisetiano i teie mahana.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A tiai ai te faarevaraa, te hiˈo ra te tahi tuahine tei atea ê ia Iehova i na Ite e piti o te oaoa ra i te poro i te vahi taata.