Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 25

Eiaha e haamauiui i “teie feia e au i te tamarii”

Eiaha e haamauiui i “teie feia e au i te tamarii”

“Eiaha ïa outou e vahavaha hoê o teie feia e au i te tamarii.”—MAT. 18:10.

HIMENE 113 Fanaˈo nei tatou i te hau

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta Iehova i rave no tatou tataitahi?

 UA FAAFATATA mai Iehova ia oe ia ˈna. (Ioa. 6:44) Te auraa, ua tapao o ˈna i te tahi mea faufaa i roto ia oe, to oe ïa aau haavare ore e to oe here ia ˈna. (Par. 1, 28:9) Ua matau maitai Iehova ia oe, te taa ra ia ˈna to oe huru e mea here na ˈna ia oe. E ere anei mea mahanahana teie parau?

2. Mea nafea to Iesu faaiteraa mea faufaa tatou paatoa no Iehova?

2 Mea faufaa oe no Iehova, e mea faufaa atoa to oe mau taeae e tuahine no ˈna. Ua faaau Iesu ia Iehova i te hoê tiai mamoe. Te na ô ra oia: “Mai te peu e 100 mamoe ta te hoê taata e ia moˈe te hoê, eita anei oia e vaiiho i na 99 i nia i te mouˈa, a haere atu ai e imi i tei moˈe? E ia itea ia ˈna tei moˈe, oia mau ta ˈu e parau atu, e rahi aˈe to ˈna oaoa no taua mamoe ra i na 99 tei ore i moˈe. Eita atoa to ˈu Metua i te raˈi e hinaaro ia pohe hoê noa ˈˈe o teie feia e au i te tamarii.” Te auraa ïa, no Iehova, mea faufaa te taatoaraa o te mau mamoe.—Mat. 18:12-14.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 Papu eita roa tatou e hinaaro e faaturori i to tatou mau taeae e tuahine. E nafea ïa tatou ia ore e faaturori ia vetahi ê? E eaha ta tatou e rave ia haamauiui mai vetahi ê ia tatou? E pahono mai tatou i teie mau uiraa i roto i teie haapiiraa. Na mua râ, e hiˈo mai tatou o vai tera “feia e au i te tamarii” faahitihia i roto i te Mataio pene 18.

O VAI “TEIE FEIA E AU I TE TAMARII”?

4. O vai “teie feia e au i te tamarii”?

4 “Teie feia e au i te tamarii” o te taatoaraa ïa o te mau pǐpǐ a Iesu. Noa ˈtu eaha to ratou matahiti, “mai te mau tamarii” ratou o te hinaaro ra ia haapiihia ratou e Iesu. (Mat. 18:3) No te mau fenua e taere rau ratou e mea taa ê to ratou huru. Noa ˈtu râ, te faatupu ra ratou i te faaroo i te Mesia. E mea here roa na te Mesia ia ratou.—Mat. 18:6; Ioa. 1:12.

5. Eaha to Iehova huru ia hamani ino te tahi taata i te hoê o ta ˈna mau tavini?

5 Eaha to Iehova huru i nia i “teie feia e au i te tamarii”? E feruri anaˈe ïa i to tatou huru i nia i te tamarii. Mea here na tatou i te tamarii e te hinaaro ra tatou e paruru ia ratou no te mea aita ratou e nehenehe e paruru ia ratou e aita ratou i ite i te haapaoraa. Eita tatou e au ia hamani-ino-hia te hoê taata, hau atu â ïa ia hamani-ino-hia te hoê tamarii. Tera atoa te huru o Iehova. Te hinaaro ra o ˈna e paruru ia tatou. Mea au ore roa na ˈna te feia e faaturori ra ia vetahi ê e mea riri roa na ˈna te feia e haamauiui ra i ta ˈna mau tavini!—Isa. 63:9; Mar. 9:42.

6. Ia au i te Korinetia 1, 1:26-29, eaha te manaˈo o teie nei ao no nia i te mau pǐpǐ a Iesu?

6 No teie nei ao, mea faufaa ore te mau pǐpǐ a Iesu. E feia haihai e te paruparu ratou. Mea haafaufaa aˈe na teie nei ao te feia moni, tuiroo e te feia mana. (A taio i te Korinetia 1, 1:26-29.) E ere râ hoê â manaˈo to Iehova e to teie nei ao.

7. Eaha ta Iehova e titau mai ra ia tatou ia faaite i to tatou mau taeae e tuahine?

7 Mea here na Iehova i ta ˈna mau tavini atoa, mea apî anei aore ra mea maoro ratou i roto i te parau mau. Mea faufaa to tatou mau taeae e tuahine no Iehova, e haafaufaa atoa ïa tatou ia ratou. Te hinaaro nei tatou e “here i te fetii taeae taatoa.” (Pet. 1, 2:17) E rave tatou i te mau mea atoa no te paruru e no te tauturu ia ratou. Ia faaroo tatou e ua inoino te hoê hoa Kerisetiano ia tatou, eiaha tatou e manaˈo e riri hanoa iho â tera taeae aore ra tera tuahine, to ˈna huru te tano ia taui. E inoino vetahi no te mea paha mai tera iho â ratou mai to ratou tamariiraa mai â. No te tahi atu, e manaˈo ïa ratou mea maitai aˈe vetahi ê ia ratou. E no vetahi, mea apî ratou i roto i te parau mau, aita ratou i haapii atura e titauraa ia faaore i te hapa a vetahi ê. Noa ˈtu to tatou huru, te huru o vetahi ê aore ra ua haamauiuihia tatou, e titauhia ia tatou ia faatupu i te hau. Hau atu â, e titauhia i te taata e riri hanoa ia vetahi ê ia taa e ere roa ˈtu tera huru i te mea tano e e titauhia ia ˈna ia taui. E na reira o ˈna no to ˈna iho maitai e te maitai o vetahi ê.

MEA HAU AˈE VETAHI Ê IA TATOU

8. Eaha te manaˈo o te mau ati Iuda i te tau o Iesu tei ohipa atoa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ?

8 No te aha Iesu i faahiti ai i “teie feia e au i te tamarii”? Ua ani ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna: “O vai mau na tei rahi aˈe i roto i te Faatereraa arii o te raˈi?” (Mat. 18:1) I tera tau, mea rahi te ati Iuda tei manaˈo mea faufaa te tiaraa. Te na ô ra te hoê taata papai: “Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa, ia faahanahanahia e ia faateiteihia ratou.”

9. Eaha tei titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu?

9 Ua ite Iesu mea rahi te ati Iuda e manaˈo ra mea faufaa ia hau aˈe ratou ia vetahi ê. Ua titauhia ïa i ta ˈna mau pǐpǐ ia taui i to ratou huru feruriraa. Ua na ô oia ia ratou: “Ia riro râ te taata rahi aˈe mai te tamarii hopea, e te taata aratai mai te hoê tavini.” (Luka 22:26) E au tatou i “te tamarii hopea” ia haamanaˈo tatou “mea hau aˈe vetahi ê” ia tatou. (Phil. 2:3) Ia faatupu tatou i tera huru feruriraa, eita tatou e faaturori ia vetahi ê.

10. Eaha te parau ta Paulo i papai i to Korinetia ta tatou e feruri?

10 Mai te peu e haapao noa tatou i te mau huru maitatai o to tatou mau taeae e tuahine, e ite ïa tatou mea aravihi aˈe ratou ia tatou i roto i te tahi mau tuhaa. Mea maitai ia feruri i te parau ta Paulo i papai i to Korinetia. Te na ô ra: “Eaha oe e hau ê ai i te tahi atu? Oia mau, eaha ta oe, e ere i te mea horoahia mai? E i te mea hoi mea horoahia mai, eaha ïa ta oe e teoteo ra mai te huru ra e e ere i te mea horoahia mai?” (Kor. 1, 4:7) Eiaha tatou e rave i te tahi noa ˈˈe mea e faahanahana ˈi te taata ia tatou. Eiaha atoa e manaˈo e mea hau aˈe tatou ia vetahi ê. Mai te peu mea aravihi te tahi mau taeae no te vauvau i te oreroraa parau e mea aravihi te tahi mau tuahine no te haamata i te haapiiraa Bibilia, eiaha ratou e haamoˈe no ǒ mai ia Iehova ra to ratou aravihi.

A FAAORE I TE HAPA “MA TE AAU ATOA”

11. Eaha te haapiiraa e huti mai i te faahohoˈaraa a Iesu?

11 I muri aˈe i to Iesu faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha ratou ia faaturori ia vetahi ê, ua horoa o ˈna i te faahohoˈaraa o te hoê arii e ta ˈna tavini. Ua tarahu te tavini i te hoê tino moni rahi e aita i haere ia ˈna ia faahoˈi i tera moni. Ua faaore râ te arii i ta ˈna tarahu. I muri aˈe, farerei atura tera tavini i te hoê o to ˈna mau hoa tavini tei tarahu i te moni ia ˈna ra e ua titau atu ia faahoˈi i tera tarahu, e tino moni nainai roa hoi. I te iteraa te arii i tera ohipa, faaue atura oia ia tuuhia tera tavini aroha ore i roto i te fare tapearaa. Eaha ïa te haapiiraa? Te na ô ra Iesu: “E na reira atoa to ˈu Metua i te raˈi ia outou ia ore outou tataitahi e faaore i te hapa a to ˈna hoa ma te aau atoa.”—Mat. 18:21-35.

12. Ia ore tatou e faaore i te hapa, e nafea te reira e haamauiui ai ia vetahi ê?

12 Na roto i ta ˈna i rave, ua haamauiui te tavini ia ˈna iho e ia vetahi ê atoa. Mea nafea? A tahi, ua haamauiui o ˈna i to ˈna hoa tavini ma te faaue “ia hurihia [o ˈna] i roto i te fare tapearaa e ia pee noa ˈtu ta ˈna tarahu.” A piti, ua haamauiui o ˈna i te tahi atu mau tavini. I te iteraa ratou i te ohipa i tupu, “peapea roa ihora ratou.” E nehenehe atoa ta tatou e rave e haamauiui ia vetahi ê. Ia rave te hoê hoa Kerisetiano i te tahi mea ta tatou e ore e au e aita tatou e faaore i ta ˈna hapa, eaha te nehenehe e tupu? A tahi, e haamauiui tatou ia ˈna ma te ore e faaore i te hapa e ma te ore e hamani maitai atu. A piti, e peapea roa te amuiraa ia ite ratou aita tatou e afaro ra ia ˈna.

E tapea anei oe i te riri aore ra e faaore oe i te hapa ma te aau atoa? (A hiˈo i te paratarafa 13-14) *

13. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te hoê pionie?

13 Ia faaore tatou i te hapa a to tatou mau taeae e tuahine, o tatou paatoa te maitai mai. Tera ta Crystal, * te hoê pionie i ite. Ua haamauiui te hoê tuahine i roto i te amuiraa ia ˈna. Te na ô ra o ˈna: “E parau mauiui e te teimaha mau ta ˈna e parau mai. E ia poro matou, eita vau e hinaaro e pauma i roto i te hoê â pereoo e o ˈna. Aita vau i oaoa faahou i roto i te pororaa.” Ua manaˈo Crystal ua tano o ˈna i te ririraa i te tuahine, ua taui râ o ˈna i to ˈna huru feruriraa i muri mai. Ma te haehaa, ua faaohipa o ˈna i te aˈoraa e vai ra i roto i te tumu parau “A faaore ma te aau atoa i te hapa” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1999. Ua faaore o ˈna i te hapa a te tuahine e te na ô ra o ˈna: “I teie nei, te taa ra ia ˈu e te tutava nei tatou paatoa i te ahu mai i te huru taata apî e ua ineine Iehova i te faaore i ta tatou mau hara i te mau mahana atoa.”

14. Ia au i te Mataio 18:21, 22, eaha râ te huru o te aposetolo Petero e eaha te haapii mai i te pahonoraa a Iesu?

14 Ua ite tatou e titauraa ia faaore i te hapa a vetahi ê. E ere râ i te mea ohie. Tera atoa paha te huru o Petero. (A taio i te Mataio 18:21, 22.) Eaha ïa te nehenehe e tauturu? A tahi, a feruri te faaore ra Iehova i ta tatou mau hara. (Mat. 18:32, 33) Te faaore ra o ˈna i ta tatou mau hara noa ˈtu to tatou huru tia ore. (Sal. 103:8-10) Te titau atoa mai ra te Atua “ia here . . . tatou te tahi i te tahi e tia ˈi.” Te titau mai ra ïa o ˈna ia faaore i te hapa a to tatou mau taeae e tuahine. (Ioa. 1, 4:11) A piti, a feruri i te mau maitai ia faaore i te hapa. E tauturu paha te reira i te taata tei haamauiui ia tatou, e piri atu â te mau mero o te amuiraa te tahi i te tahi, e paruru tatou i to tatou auhoaraa e o Iehova e e mâmâ mai to tatou feruriraa. (Kor. 2, 2:7; Kol. 3:14) A toru, a pure ia Iehova o te titau mai ra ia tatou ia faaore i te hapa. Eiaha e vaiiho ia Satani ia faaamahamaha i te amuiraa. (Eph. 4:26, 27) E hinaaro tatou i te tauturu a Iehova ia vai noa te hau i roto i te amuiraa.

EIAHA E INOINO HANOA

15. Ia au i te Kolosa 3:13, eaha te rave ia huru ê oe i te tahi mea ta te hoê hoa Kerisetiano i rave?

15 Eaha to outou huru ia rave te hoê hoa Kerisetiano i te tahi mea e huru ê ai outou? A tutava ia vai noa te hau i rotopu ia orua e a faaite ia Iehova i to oe huru aau. A ani ia ˈna ia tauturu i te hoa Kerisetiano ta oe e inoino ra. A ani atoa ia Iehova ia tauturu ia oe ia ite i te mau huru maitatai o to oe hoa Kerisetiano. (Luka 6:28) Mai te peu eita e haere ia oe ia faaore i te hapa a to oe taeae, a feruri eaha ta oe e nehenehe e parau ia ˈna. Mea maitai aˈe ia ore e manaˈo e ua hinaaro te taeae e haamauiui ia oe. (Mat. 5:23, 24; Kor. 1, 13:7) Ia paraparau oe ia ˈna, eiaha roa ˈtu oe e manaˈo ino ia ˈna. E mai te peu o ˈna te ore e hinaaro ia faahau orua? “A faaoromai noa” ia ˈna. A tutava â! (A taio i te Kolosa 3:13.) Te mea faufaa roa ˈˈe, eiaha roa ˈtu e tapea i te riri, e haafifi hoi te reira i to oe auhoaraa e o Iehova. Eiaha roa ˈtu e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaturori ia oe. Ma te na reira, e faaite papu oe te mea faufaa roa ˈˈe no oe, o to oe ïa auhoaraa e o Iehova.—Sal. 119:165.

16. Eaha te titauhia ia tatou tataitahi ia rave?

16 Auê te oaoa ia tavini tatou paatoa ia Iehova “ei hoê noa nǎnǎ” arataihia e “hoê noa tiai.” (Ioa. 10:16) I roto i te buka Faanahohia no te rave i te hinaaro o Iehova i te api 165 (Farani), te na ôhia ra: “Te fanaˈo ra tatou i teie auhoêraa, a tamau ïa i te tutava ia vai noa te reira. E hiˈo tatou i to tatou mau taeae e tuahine mai ia Iehova.” Mea here na Iehova ia tatou paatoa, e tia atoa ïa ia tatou ia here i to tatou mau taeae e tuahine. Te ite e te haafaufaa ra Iehova i te mau mea atoa ta oe e rave no te tauturu e no te aupuru ia ratou.—Mat. 10:42.

17. Eaha ta tatou i faaoti papu i te rave?

17 Mea here na tatou i to tatou mau hoa Kerisetiano e ua faaoti papu tatou “eiaha roa ˈtu e tuu i te hoê ofai turoriraa aore ra i te tahi haafifiraa i mua i te hoê taeae.” (Roma 14:13) E farii tatou mea hau aˈe to tatou mau taeae e tuahine ia tatou e e faaore tatou i ta ratou hapa ma te aau atoa. Eiaha atoa tatou e inoino hanoa i te ohipa ta vetahi ê i rave. “E tapi anaˈe i te mau mea o te faatupu i te hau e o te faaitoito te tahi i te tahi.”—Roma 14:19.

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

^ No te mea e taata hara tatou, e nehenehe ta tatou e parau e e rave e haamauiui i to tatou mau taeae e tuahine. Eaha râ to tatou huru ia tupu te reira? E faahau oioi anei tatou? E tatarahapa anei tatou? Aore ra e parau tatou: “Ua puta o ˈna, e ere te ohipa na ˈu?” E o tatou, e inoino hanoa anei tatou no ta vetahi i parau e i rave? E parau anei tatou mai tera iho â tatou e eita tatou e taui? Aore ra e faatitiaifaro tatou i to tatou feruriraa?

^ Ua tauihia te iˈoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te utu ra te tuahine i te tahi atu tuahine i roto i te amuiraa. I muri aˈe, ua faaafaro raua te peapea e te poro ra raua ma te oaoa.