Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 23

Tei pihai iho noa Iehova ia oe

Tei pihai iho noa Iehova ia oe

“Tei pihai iho Iehova i te feia e tiaoro ra ia ˈna.”—SAL. 145:18.

HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha te tahi mau tumu e moˈemoˈe ai te mau tavini a Iehova i te tahi taime?

 E MOˈEMOˈE paha tatou i te tahi taime. Noa ˈtu mea rahi te taata i pihai iho ia tatou e moˈemoˈe noa iho â tatou. No vetahi, mea fifi ia imi i te hoa i roto i te hoê amuiraa apî. No vetahi atu, e moˈemoˈe ratou ia faarue ratou i to ratou mau fetii aore ra ia pohe tei herehia. E no te tahi mau Kerisetiano, te mea apî iho â râ i roto i te parau mau, e moˈemoˈe ratou no te mea ua patoi to ratou mau fetii e hoa ia ratou.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Ua matau maitai Iehova ia tatou. Te ite ra o ˈna ia moˈemoˈe tatou e te hinaaro ra o ˈna e tauturu mai. E nafea ïa Iehova e tauturu mai ai? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no tatou iho e e nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te tahi i roto i te amuiraa o te moˈemoˈe ra? E pahono mai tatou i teie mau uiraa.

TE TÂUˈA MAI RA IEHOVA IA TATOU

Ua tono Iehova i te hoê melahi no te tamahanahana ia Elia (A hiˈo i te paratarafa 3)

3. Mea nafea to Iehova tautururaa ia Elia?

3 Te hinaaro ra Iehova ia oaoa ta ˈna mau tavini. Tei pihai iho noa o ˈna ia tatou tataitahi e te ite ra o ˈna ia paruparu tatou. (Sal. 145:18, 19) E hiˈo anaˈe mea nafea to ˈna tautururaa i te peropheta Elia, tei ora na i te hoê tau fifi no te nunaa o Iseraela. Ua hamani-ino-hia te feia e haamori ra ia Iehova e ua hinaaro te tahi mau enemi o te Atua e haapohe ia Elia. (Arii 1, 19:1, 2) Ua peapea roa atoa Elia no te mea ua manaˈo o ˈna e o ˈna anaˈe te peropheta a Iehova te toe ra. (Arii 1, 19:10) Ua tauturu oioi râ te Atua ia Elia ma te tono i te hoê melahi no te haapapu e ere o ˈna anaˈe, te vai faahou râ te Iseraela o tei ore i taiva ia Iehova.—Arii 1, 19:5, 18.

4. Mea nafea te Mareko 10:29, 30 e faaite ai te tâuˈa mau ra Iehova i ta ˈna mau tavini tei faaruehia e to ratou mau fetii e hoa?

4 Ua ite Iehova mea rahi te haapaeraa ta tatou i rave no te tavini ia ˈna. No vetahi, ua huri tua paha to ratou mau fetii e hoa ia ratou. I te hoê taime ua haapeapea Petero e ua parau o ˈna ia Iesu: “ua haapae matou i te mau mea atoa e ua pee mai ia oe, eaha ïa ta matou e fanaˈo?” (Mat. 19:27) Ua tamahanahana râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te parau, e fanaˈo ratou i te hoê utuafare pae varua rahi. (A taio i te Mareko 10:29, 30.) E ua parau Iehova, to tatou Metua i te raˈi e tauturu o ˈna i te feia o te hinaaro ra e tavini ia ˈna. (Sal. 9:10) Eaha te rave no te fanaˈo i te tauturu a Iehova ia ore tatou ia moˈemoˈe?

TA OE E RAVE IA ORE OE E MOˈEMOˈE

5. Eaha te maitai ia feruri e nafea Iehova e tauturu ai ia oe?

5 A feruri e nafea Iehova e tauturu ai ia oe. (Sal. 55:22) Teie ta Carole, * te hoê tuahine aita to ˈna utuafare i roto i te parau mau e faaite ra: “Ua feruri au mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈu i roto i to ˈu mau fifi e ua tauturu rahi mai te reira ia ˈu ia ore e moˈemoˈe. Te haapapu mai ra te reira tei pihai iho noa Iehova ia ˈu.”

6. E nafea te Petero 1, 5:9, 10 e faaitoito ai i te mau Kerisetiano e moˈemoˈe ra?

6 A feruri e nafea Iehova e tauturu ai i te mau taeae e tuahine o te moˈemoˈe ra. (A taio i te Petero 1, 5:9, 10.) Te na ô ra Hiroshi, te hoê taeae o ˈna anaˈe i roto i te parau mau: “E tauturu rahi mai te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine i te feia mai ia ˈu aita to ratou utuafare i roto i te parau mau. Noa ˈtu e fifi atoa to ratou, te tutava ra ratou i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova.”

7. E nafea te pure e tauturu ai ia oe?

7 A tamau i te pure, i te taio i te Bibilia e i te apiti i te mau putuputuraa. A faaite i to oe mau huru aau ia Iehova. (Pet. 1, 5:7) Teie te hiˈoraa o Massiel. I to ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova, ua moˈemoˈe o ˈna no te mea aita to ˈna utuafare e tavini ra ia Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Te mea i tauturu rahi mai ia ˈu, o te haamahoraraa ïa i to ˈu aau ia Iehova na roto i te pure. Ua pure au ia ˈna i te mau mahana atoa e ua faaite au i to ˈu mau huru aau. Ua riro o ˈna ei Metua no ˈu.”

E nehenehe te haruharuraa o te Bibilia e o ta tatou mau papai e tauturu ia tatou ia ore ia moˈemoˈe (A hiˈo i te paratarafa 8) *

8. E nafea te taioraa e te feruriruriraa i te Bibilia e nehenehe ai e tauturu ia oe?

8 A tamau i te taio i te Bibilia ma te feruriruri i te mau aamu e faaite ra i to Iehova here no oe. Te na ô ra Bianca o te faaruru ra i te faainoraa a to ˈna utuafare: “Te mea e tauturu rahi ra ia ˈu, o te taioraa ïa e te feruriruriraa i te Bibilia, oia atoa te mau aamu no nia i te mau tavini a Iehova tei faaruru i te hoê â tupuraa e to ˈu.” E tamau aau te tahi mau Kerisetiano i te mau irava mahanahana mai te Salamo 27:10 e te Isaia 41:10. E faarooroo vetahi atu i te mau haruharuraa o te Bibilia e ta tatou mau papai i roto i ta ratou taioraa Bibilia e ta ratou faaineineraa no te mau putuputuraa. E tauturu te reira ia ratou ia ore e moˈemoˈe.

9. E nafea te mau putuputuraa e tauturu ai ia oe?

9 A tutava no te apiti tamau i te mau putuputuraa. E faaitoito rahi mau te mau putuputuraa ia oe e e piri atu â oe i to oe mau taeae e tuahine. (Heb. 10:24, 25) Te na ô ra Massiel: “Noa ˈtu mea mamahu vau, ua faaoti au i te haere i te mau putuputuraa atoa e i te horoa i te pahonoraa. Ua tauturu te reira ia ˈu ia piri atu â i te mau taeae e tuahine o te amuiraa.”

10. No te aha mea faufaa ia faahoa i te mau Kerisetiano paari i te pae varua?

10 A faahoa i te mau Kerisetiano paari i te pae varua. A hiˈo i roto i te amuiraa o vai ta oe e nehenehe e faahoa ˈtu, aita e hiˈoraa te matahiti. Te parau ra te Bibilia e itehia te paari “i rotopu i te feia paari.” (Ioba 12:12) E nehenehe atoa te mau Kerisetiano paari e haapii i te hiˈoraa o te mea apî aˈe i roto i te amuiraa. Noa ˈtu mea apî roa Davida ia faaauhia ia Ionatana, ua riro raua ei hoa piri. (Sam. 1, 18:1) Ua tauturu raua te tahi i te tahi ia tavini ia Iehova noa ˈtu e rave rahi tupuraa atâta ta raua i faaruru. (Sam. 1, 23:16-18) Te parau ra Irina, te hoê tuahine o ˈna anaˈe te Ite no Iehova i roto i to ˈna utuafare: “Ua horoa mai Iehova i te mau taeae e tuahine ei utuafare pae varua no tatou.”

11. Eaha ta oe e rave ia piri atu â oe i to oe mau hoa?

11 E ere paha i te mea ohie ia imi i te hoa, mai te peu iho â râ mea mamahu oe. Te parau ra te hoê tuahine mamahu o tei farii i te parau mau noa ˈtu te patoiraa: “Ua titauhia ia farii au tei te mau taeae e tuahine o te amuiraa te tauturu ta ˈu e hinaaro mau ra.” E ere roa ˈtu i te mea ohie ia haamahora i to oe aau ia vetahi ê, ia na reira râ oe e nehenehe outou e riro ei hoa piri roa. Te hinaaro ra to oe mau hoa e faaitoito e e tauturu ia oe. Na mua râ, e titauhia ia paraparau oe ia ratou ia ite ratou e nafea ia tauturu ia oe.

12. E nafea tatou e fanaˈo ai i te hoa papu i roto i te pororaa?

12 Te hoê ravea maitai e fanaˈo ai tatou i te hoa, o te pororaa ïa na muri i te tahi atu mau Kerisetiano. Te na ô ra Carole: “I to ˈu apitiraa i te mau tuahine i roto i te pororaa e te tahi atu mau tuhaa o te taviniraa, mea rahi tei riro mai ei hoa no ˈu.” Mea maitai ia faahoa tatou i te mau Kerisetiano paari i te pae varua. E faaohipa Iehova ia ratou no te tauturu ia tatou ia ore ia moˈemoˈe.—Mas. 17:17.

E FETII TAEAE TATOU

13. Eaha te titauhia ia tatou paatoa ia rave i roto i te amuiraa?

13 E ohipa tatou paatoa ia vai noa te here e te hau i roto i te amuiraa ia ore te hoê e moˈemoˈe. (Ioa. 13:35) E nehenehe ta tatou mau parau e ohipa e faaitoito ia vetahi ê. Teie ta te hoê tuahine i parau: “I to ˈu haapiiraa i te parau mau, ua riro te amuiraa e utuafare no ˈu. Eita vau e riro ei Ite no Iehova ahani aita ratou i tauturu mai ia ˈu.” E nafea tatou ia tauturu i te mau taeae e tuahine o ratou anaˈe i roto i te parau mau ia taa e mea herehia ratou i roto i te amuiraa?

14. Eaha te rave no te faahoa ˈtu i tei tae apî mai i roto i te amuiraa?

14 A faahoa ˈtu i tei tae apî mai i roto i te amuiraa. Eita noa tatou e aroha ˈtu ia ratou e faahoa roa ˈtu râ tatou. E farii maitai tatou ia ratou. (Roma 15:7) E faaite tatou e te tâuˈa mau ra tatou i tei tae apî mai i roto i te amuiraa. A tamata i te ite i te mau fifi ta ratou e faaruru ra ma te ore râ e faaô atu i roto i to ratou oraraa. E ere paha i te mea ohie no vetahi ia faaite i to ratou mau huru aau. Eiaha ïa e faahepohepo ia ratou ia paraparau. A faaohipa i te uiraa ia haamahora mǎrû noa ratou i to ratou aau e a faaroo maite ia ratou. E nehenehe paha tatou e ani atu mea nafea ratou i te iteraa i te parau mau.

15. E nafea te mau Kerisetiano paari i te pae varua e tauturu ai ia vetahi ê i roto i te amuiraa?

15 E puaihia te faaroo o te taatoaraa i roto i te amuiraa ia tâuˈa te mau taeae e tuahine te tahi i te tahi. Ia na reira iho â râ te mau matahiapo e te tahi atu mau Kerisetiano paari i te pae varua. Teie te hiˈoraa o Melissa, na to ˈna mama i haapii ia ˈna i te Bibilia. Te na ô ra o ˈna: “Te mauruuru nei au i te mau taeae i roto i te amuiraa. Ua horoa mai ratou i to ratou taime e ua tâuˈa mau ratou ia ˈu. Ua riro roa mai ratou ei papa pae varua no ˈu. Ia hinaaro vau e paraparau, ua ineine noa ratou i te faaroo mai ia ˈu.” No Mauricio, ua moˈemoˈe roa o ˈna i te faaearaa te taeae tei faatere na i ta ˈna haapiiraa i te poro e i te apiti i te mau putuputuraa. Te na ô ra o ˈna: “Ua tâuˈa mau te mau matahiapo ia ˈu e ua tauturu rahi mai te reira ia ˈu. Ua paraparau mai ratou ia ˈu, ua poro na muri ia ˈu, ua faaite atoa mai i te mau poe pae varua ta ratou i ite mai i roto i ta ratou iho haapiiraa Bibilia e ua faaanaanatae atoa ratou na muri ia ˈu.” I teie mahana te tavini ra Melissa e Mauricio ma te taime taatoa.

O vai i roto i te amuiraa ta oe e nehenehe e hamani maitai? (A hiˈo i te paratarafa 16-19) *

16-17. Eaha te tahi mau ravea no te tauturu ia vetahi ê?

16 A tauturu na roto i te ravea rau. (Gal. 6:10) Teie te hiˈoraa o Léo, te hoê mitionare tei faarue i to ˈna fetii no te haere e tavini i te tahi atu fenua. Te na ô ra oia: “Te haamanaˈo ra vau, i te hoê mahana i to ˈu ûraa e to ˈu pereoo, ua hoˈi au i te fare ma te peapea. Ua titau manihini mai te hoê taeae e ta ˈna vahine ia ˈu no te tamaa i to raua fare. Aita vau e haamanaˈo ra eaha te maa i taua mahana ra. Tera râ, te haamanaˈo noa ra vau ua faaroo maite raua ia ˈu. I muri mai, aita vau i haapeapea faahou.”

17 Mea au roa na tatou paatoa i te mau tairururaa no te mea e farerei tatou te tahi i te tahi a tauaparau atu ai no nia i te mau tumu parau tei vauvauhia i te roaraa o te porotarama. Te na ô ra Carole: “I te mau tairururaa, e moˈemoˈe roa vau no te mea e ite au i te mau taeae e tuahine e to ratou utuafare e aita to ˈu fetii i pihai iho ia ˈu.” No vetahi, mea fifi ia haere faahou i te mau tairururaa i muri aˈe i te poheraa o to ratou hoa faaipoipo. Ua matau anei outou vetahi i roto i tera tupuraa? E nehenehe paha outou e haaparahi ia ratou i pihai iho ia outou i te mau tairururaa.

18. E nafea ia faaohipa i te Korinetia 2, 6:11-13 ia haamatau tatou i te mau taeae e tuahine?

18 A rave i te taime no te haamatau i te mau taeae e tuahine atoa. E haamahora iho â râ tatou i to tatou aau i te feia e moˈemoˈe ra. (A taio i te Korinetia 2, 6:11-13.) Te parau ra Melissa: “E oaoa roa tatou ia titau manihini mai te mau taeae e tuahine ia tatou i to ratou fare.” O vai i roto i ta oe amuiraa ta oe e nehenehe e titau manihini no te haamatau atu â?

19. No te aha mea titauhia ia rave i te taime no te amuimui e to tatou mau taeae e tuahine?

19 I te tahi taime e oaoa roa paha to tatou mau taeae e tuahine ia rave tatou i te taime no te amuimui atu ia ratou. No vetahi, eita paha ratou e hinaaro e faaea i pihai iho i to ratou mau fetii i te tau oroa. No vetahi atu, e haamanaˈo paha ratou i te tahi mau taio mahana mai te mahana poheraa o tei herehia e ratou. Ia rave tatou i te taime no te amuimui atu e o ratou, e faaite tatou e “te haapeapea mau ra” tatou no ratou.—Phil. 2:20.

20. E nafea te Mataio 12:48-50 e tauturu ai ia tatou ia ore e moˈemoˈe?

20 Mea rahi te tumu e nehenehe ai te hoê Kerisetiano e moˈemoˈe. Eiaha râ e moˈe ia tatou te pihai iho noa mai Iehova ia tatou e te tâuˈa mau ra o ˈna i to tatou mau huru aau. Te horoa mai ra o ˈna i te tauturu ta tatou e hinaaro mau ra. I te rahiraa o te taime, mea na roto ïa i to tatou mau taeae e tuahine. (A taio i te Mataio 12:48-50.) E faaite tatou te mauruuru mau ra tatou ia Iehova no te utuafare pae varua ta tatou e fanaˈo ra ma te tutava i te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine. A haamanaˈo e ere o tatou anaˈe, tei pihai iho noa mai Iehova ia tatou.

HIMENE 46 Mauruuru Iehova

^ Mai te peu te moˈemoˈe ra oe te haapapu mai ra Iehova te tâuˈa mau ra o ˈna ia oe e te hinaaro ra o ˈna e tauturu ia oe. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou eaha te rave ia ore e moˈemoˈe. E hiˈo atoa mai tatou e nafea ia tauturu i to tatou mau taeae e tuahine o te moˈemoˈe ra.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faarooroo ra te hoê taeae ua pohe ta ˈna vahine i te haruharuraa o te taioraa Bibilia.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haere ra te hoê taeae e ta ˈna tamahine e farerei i te hoê taeae paari o te amuiraa ma te afai i te maa amuamu na ˈna.