Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 27

“A tiaturi ia Iehova”

“A tiaturi ia Iehova”

“A tiaturi ia Iehova. Ia itoito oe e ia puai to aau.”—SAL. 27:14.

HIMENE 128 Faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea

HAAPOTORAA *

1. (1) Eaha te tiaturiraa ta Iehova i horoa mai? (2) Eaha te auraa o te parau a “tiaturi ia Iehova”? (A hiˈo i te nota “No te taa maitai atu â.”)

 UA HOROA Iehova i te hoê tiaturiraa faahiahia mau i te feia atoa o te here ra ia ˈna. Fatata o ˈna i te faaore roa i te maˈi, te oto e te pohe. (Apo. 21:3, 4) E tauturu Iehova i “te feia mǎrû” o te tiaturi ra ia ˈna, ia faariro i te fenua ei paradaiso. (Sal. 37:9-11) E rave o ˈna i te faanahoraa ia fanaˈo tatou i te hoê auhoaraa piri roa e o ˈna. Auê ïa tiaturiraa oaoa mau, e ere anei? Eaha te haapapu mai e e tupu te mau parau fafau a te Atua? Ua ite tatou e rave iho â Iehova mai ta ˈna i fafau. E tumu papu ïa to tatou no te “tiaturi ia Iehova.” * (Sal. 27:14) E faaite tatou i te reira a tiai noa ˈi ma te faaoromai e te oaoa ia faatupu Iehova i ta ˈna i fafau.—Isa. 55:10, 11.

2. Eaha ta Iehova i rave aˈena i to tatou tau?

2 Ua faaite aˈena Iehova e rave iho â o ˈna mai ta ˈna i fafau. Teie te tahi hiˈoraa. I roto i te buka Apokalupo, ua fafau Iehova e i to tatou tau, e haaputuputu o ˈna i te taata no roto mai i te mau nunaa, opu e reo atoa, no te haamori ia ˈna ma te tahoê. I teie mahana, e piihia tera pǔpǔ taa ê mau, te “nahoa rahi.” (Apo. 7:9, 10) Noa ˈtu e tane, e vahine e e tamarii no te mau nunaa ê to roto i tera pǔpǔ, e itehia te hau e te auhoêraa i rotopu ia ratou. (Sal. 133:1; Ioa. 10:16) E feia poro itoito mau te nahoa rahi. Ua ineine noa ratou i te faaite i to ratou tiaturiraa i te hoê ao maitai aˈe i te feia atoa o te hinaaro e faaroo ia ratou. (Mat. 28:19, 20; Apo. 14:6, 7; 22:17) Mai te peu to roto outou i te nahoa rahi, papu maitai mea faufaa roa no outou teie tiaturiraa.

3. Eaha ta Satani e hinaaro ra?

3 Te hinaaro ra Satani ia ere tatou i to tatou tiaturi. Ta ˈna fa, ia tiaturi tatou e eita Iehova e tâuˈa ra ia tatou e eita o ˈna e tapea i ta ˈna parau. Ia ere tatou i to tatou tiaturi, e iti roa mai to tatou itoito e e faaea tatou i te tavini ia Iehova. Mai ta tatou e ite mai, ua hinaaro te Diabolo ia faaea Ioba i te tiaturi e i te tavini ia Iehova.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa? (Ioba 1:9-12)

4 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou eaha ta Satani i rave no te turai ia Ioba ia taiva ia Iehova. (A taio i te Ioba 1:9-12.) Hau atu, e ite tatou eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Ioba. Oia atoa no te aha mea faufaa ia haamanaˈo e te here ra te Atua ia tatou e e faatupu iho â o ˈna i ta ˈna i fafau.

UA HINAARO SATANI IA FAAEA IOBA I TE TIATURI IA IEHOVA

5-6. Eaha tei tupu no Ioba i te hoê taime poto roa?

5 E oraraa oaoa mau to Ioba. E auhoaraa piri to ˈna e o Iehova. E utuafare rahi e te oaoa to ˈna e mea rahi ta ˈna faufaa. (Ioba 1:1-5) Tera râ, i te hoê noa mahana, ua ere o ˈna i te reira. Na mua roa, ua pohe ta ˈna mau animara. (Ioba 1:13-17) I muri iho, ua pohe pauroa ta ˈna mau tamarii. A feruri na. E mauiui rahi te mau metua ia pohe hoê o ta ratou mau tamarii. Eaha ˈtu â ïa te mauiui o Ioba e ta ˈna vahine a pohe ai ta raua na ahuru tamarii. Ua hahae Ioba i to ˈna ahu ma te auê e topa ˈtura o ˈna i raro.—Ioba 1:18-20.

6 I muri mai, ua tairi Satani ia Ioba i te hoê maˈi mauiui mau e te haama. (Ioba 2:6-8; 7:5) Hou a tupu ai te reira, e taata faaturahia Ioba e e ani na te taata ia ˈna i te aˈoraa. (Ioba 31:18) I muri aˈe râ, ua ape ratou ia ˈna. Hau atu, ua faaatea ê to ˈna mau taeae, to ˈna mau hoa piri, oia atoa ta ˈna mau tavini ia ˈna.—Ioba 19:13, 14, 16.

E rave rahi taeae e tuahine o te taa ra eaha to Ioba huru a ere ai o ˈna i te mau mea atoa (A hiˈo i te paratarafa 7) *

7. (1) No Ioba, nohea mai to ˈna mau mauiui e eaha ta ˈna i ore i rave? (2) Nafea te hoê Kerisetiano i faaruru ai i te hoê fifi mai ta tatou e ite ra i nia i te hohoˈa?

7 Ua hinaaro Satani ia manaˈo Ioba e te mauiui ra o ˈna no te mea ua ere o ˈna i te farii maitai a Iehova. No reira Satani i faaohipa ˈi i te hoê mataˈi rahi no te vavahi i te fare i reira na ahuru tamarii a Ioba i te tamaaraa. (Ioba 1:18, 19) Ua faatopa atoa Satani i te auahi mai te raˈi mai i nia i te mau mamoe a Ioba e ta ˈna mau tavini e haapao ra i te nǎnǎ. (Ioba 1:16) Mai te mea ra e, no ô mai te mataˈi e te auahi i te raˈi, ua manaˈo Ioba e na Iehova i faatupu i te reira. Ei faahopearaa, ua manaˈo o ˈna e ua riri Iehova ia ˈna. Aita roa ˈtu râ Ioba i faaino i to ˈna Metua i te raˈi. Ua haamanaˈo o ˈna i te mau maitai atoa ta ˈna i fanaˈo i roto i to ˈna oraraa maoti Iehova. Feruri atura Ioba e ia farii o ˈna i te mau tupuraa maitai, e titau-atoa-hia ia ˈna ia farii i te mau tupuraa ino. Ua parau o ˈna: “Ia arue-noa-hia te iˈoa o Iehova.” (Ioba 1:20, 21; 2:10) Ua ere Ioba i ta ˈna mau faufaa, ua pohe ta ˈna mau tamarii e ua maˈihia o ˈna. Noa ˈtu râ, aita o ˈna i taiva aˈe ia Iehova. Aita râ Satani i faaea i te haamauiui ia Ioba.

8. Eaha ta Satani i rave i nia ia Ioba i muri iho?

8 Ua faaohipa Satani e toru taata tei matau ia Ioba no te turai ia ˈna ia manaˈo e mea faufaa ore o ˈna. Ua parau ratou ia Ioba e te mauiui ra o ˈna no te mea ua rave o ˈna i te ohipa ino. (Ioba 22:5-9) Ua turai atoa ratou ia Ioba ia manaˈo e noa ˈtu e ere o ˈna i te taata ino, mea faufaa ore ta ˈna mau tutavaraa no te faaoaoa i te Atua. (Ioba 4:18; 22:2, 3; 25:4) Ua hinaaro ratou ia manaˈo Ioba e aita te Atua e here e e tâuˈa ra ia ˈna. Aita ïa e faufaa ia tavini i te Atua. No ta ratou mau parau, ua nehenehe Ioba e manaˈo e aita e ravea faahou no ˈna.

9. Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaite noa i te itoito e te puai, noa ˈtu to ˈna mauiui rahi?

9 A feruri na. Te mauiui noa ra Ioba a parahi ai i roto i te rehu. (Ioba 2:8) Te parau ra na taata e toru e mea ino mau o Ioba a tuino roa ˈi to ˈna roo. No to ˈna mau ati, ua teimaha roa to ˈna aau a oto noa ˈi no te pohe o ta ˈna mau tamarii. I te omuaraa, aita Ioba i paraparau aˈe. (Ioba 2:13–3:1) Manaˈo atura paha na taata e toru e e tapao te reira no to ˈna taiva ia Iehova. Ua hape roa râ ratou. Parau roa ˈtura Ioba ia ratou: “E ore au e faarue i to ˈu hapa ore e pohe noa ˈtu vau!” (Ioba 27:5) Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaite noa i te itoito e te puai, noa ˈtu to ˈna mauiui rahi? I te taime hepohepo, aita o ˈna i faaea i te tiaturi e e tauturu iho â to ˈna Atua î i te here ia ˈna. Ua ite o ˈna e ia pohe noa ˈtu oia, e faahoˈi mai Iehova ia ˈna i te ora.—Ioba 14:13-15.

NAFEA TATOU E PEE AI I TE HIˈORAA O IOBA?

10. Eaha ta te aamu o Ioba e haapii mai ra?

10 Te haapii mai ra te aamu o Ioba e aita Satani e nehenehe e faahepo ia tatou ia faarue ia Iehova. Hau atu, te taa ra ia tatou e te ite ra Iehova i te mau mea atoa ta tatou e faaruru nei. E tauturu mai te hiˈoraa o Ioba ia taa maitai atu â eaha mau na ta Satani e hinaaro ra. E hiˈopoa anaˈe ïa te tahi mau haapiiraa no tatou.

11. Eaha ta tatou e papu ra mai te peu e tamau tatou i te tiaturi ia Iehova? (Iakobo 4:7)

11 Ua haapapu te hiˈoraa o Ioba e mai te peu e tamau tatou i te tiaturi ia Iehova, e nehenehe tatou e faaoromai i te mau fifi atoa e e patoi ia Satani. A na reira ˈi, te haapapu mai ra te Bibilia e e horo ê te Diabolo ia tatou.—A taio i te Iakobo 4:7.

12. Mea nafea te tiaturiraa i te tia-faahou-raa i te faaitoitoraa ia Ioba?

12 E mea tia ia haapuai tatou i to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa. Mai ta tatou i ite i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, pinepine Satani i te faaohipa i te mǎtaˈu i te pohe no te turai ia tatou ia taiva ia Iehova. Ua parau Satani e no to ˈna ora, e haapae Ioba i te mau mea atoa, tae noa ˈtu i to ˈna auhoaraa e o Iehova. Ua hape râ Satani. Noa ˈtu ua manaˈo Ioba e fatata o ˈna i te pohe, aita roa ˈtu o ˈna i taiva ia Iehova. Ua tauturu to Ioba tiaturi papu i te maitai e te parau-tia o Iehova ia faaoromai i te fifi. Ua tiaturi papu atoa Ioba, e noa ˈtu aita Iehova i faaore i to ˈna mau fifi a ora noa ˈi o ˈna, e faatia mai iho â Iehova ia ˈna. Mea papu no Ioba te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. Mai te peu e mea puai atoa to tatou tiaturi i te reira, eita roa ˈtu te mǎtaˈu i te pohe e haafifi i to tatou auhoaraa e o Iehova.

13. No te aha mea tia ia taa maitai ia tatou te mau huru raveraa a Satani i nia ia Ioba?

13 Mea tia ia taa maitai ia tatou te mau huru raveraa a Satani i nia ia Ioba no te mea te faaohipa atoa nei o ˈna i te reira i nia ia tatou. A tapao na i teie pariraa a Satani: “E horoa te hoê taata [eiaha noa Ioba] i ta ˈna mau mea atoa no to ˈna ora.” (Ioba 2:4, 5) Ua parau Satani e aita tatou e here mau ra ia Iehova e ua ineine tatou i te taiva ia ˈna no to tatou ora. Te hinaaro atoa ra Satani ia manaˈo tatou e aita te Atua e here ra ia tatou e aita o ˈna e ite ra i ta tatou mau tutavaraa no te faaoaoa ia ˈna. Inaha, ua ite tatou i te reira, eita tatou e hema i mua i te mau tamataraa.

14. Eaha ta te mau fifi e nehenehe e faaite no nia ia tatou? A horoa i te hiˈoraa.

14 I mua i te mau fifi, e nehenehe tatou e ite o vai mau na tatou. A faaruru ai i te mau fifi, ua nehenehe ïa Ioba e ite eaha to ˈna mau paruparu e e faaafaro i te reira. Ei hiˈoraa, ua haapii o ˈna e e titauhia ia ˈna ia faatupu atu â i te haehaa. (Ioba 42:3) E nehenehe atoa tatou e ite o vai mau na tatou a faaruru ai i te fifi. Ei hiˈoraa, ua tuuhia te taeae Nikolay * i te fare tapearaa noa ˈtu e maˈi ino mau to ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Mai te hoê matini o te faaite mai i te rotoraa o te hoê taata, e faaite te fare tapearaa eaha te mau huru maitatai te titauhia i te hoê Kerisetiano ia faatupu atu â.” A ite ai eaha to tatou mau paruparu, e nehenehe tatou e tutava no te faaafaro i te reira.

15. O vai ta tatou e faaroo e no te aha?

15 Mea faufaa ia faaroo ia Iehova eiaha râ i to tatou mau enemi. Ua faaroo maitai Ioba i to Iehova paraparauraa ia ˈna. Ua haaferuri Iehova ia Ioba mai te huru ra e ua parau o ˈna: ‘Ua tapao anei oe i to ˈu puai rahi na roto i te mau mea ta ˈu i poiete? Ua ite au i te mau mea atoa ta oe e faaruru ra. Aita anei au e nehenehe e aupuru ia oe?’ Ma te haehaa, ua haamauruuru Ioba ia Iehova no to ˈna maitai. Ua parau o ˈna: “I faaroo tariˈa na vau i to oe parau, i teie nei râ te ite mata nei au ia oe.” (Ioba 42:5) A parau ai o ˈna i te reira, te parahi noa ra Ioba i roto i te rehu, ua î to ˈna tino i te tutuˈa e te oto noa ra o ˈna no te pohe o ta ˈna mau tamarii. Noa ˈtu râ, ua haapapu Iehova ia Ioba i to ˈna here e ta ˈna farii maitai.—Ioba 42:7, 8.

16. Ia au i te Isaia 49:15, 16, eaha te titauhia ia tatou ia haamanaˈo ia faaruru tatou i te fifi?

16 I teie mahana, e nehenehe te taata e faaino e e haafaufaa ore ia tatou. E nehenehe atoa ratou e tuino i to tatou roo aore ra te roo o te faanahonahoraa. Te na ô ra te Bibilia e “pari haavare te taata ia [tatou] i te mau mea ino atoa.” (Mat. 5:11) Maoti te aamu o Ioba, ua haapii mai tatou e no Iehova, e vai taiva ore noa ta ˈna mau tavini ia ˈna noa ˈtu te mau fifi. Te here ra Iehova ia tatou e eita roa ˈtu o ˈna e faarue i te feia o te tiaturi ra ia ˈna. (A taio i te Isaia 49:15, 16.) Eiaha roa ˈtu e faaroo i te mau parau haavare a te mau enemi o te Atua. Ua faaruru te utuafare o James, te hoê taeae no Turekia i te tahi fifi ino mau. Te na ô ra o ˈna: “Ua taa ia matou e nehenehe te mau parau haavare no nia i te mau tavini a te Atua e haaparuparu ia matou. Ua tiatonu ïa matou i nia i ta te Faatereraa arii e rave e ua tamau matou i te tavini ia Iehova. Na te reira i tauturu ia matou ia oaoa noa.” Mai ia Ioba, e faaroo tatou ia Iehova. Eita tatou e vaiiho i te mau haavare a te mau enemi e faaere ia tatou i to tatou tiaturiraa.

E TAUTURU TE TIATURIRAA IA MAU PAPU

Ua haamaitai Iehova ia Ioba no to ˈna taiva ore. Ua fanaˈo raua ta ˈna vahine i te oraraa oaoa e te maoro (A hiˈo i te paratarafa 17) *

17. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te mau tavini taiva ore faahitihia i roto i te Hebera pene 11?

17 O Ioba hoê o te mau tavini a Iehova tei faaite noa i te itoito e te puai i mua i te fifi. I roto i ta ˈna rata i to Hebera, ua faahiti te aposetolo Paulo e rave rahi tavini a Iehova. Ua parau o ˈna “e nahoa rahi ite” ratou. (Heb. 12:1) Ua faaruru ratou i te fifi. I te roaraa râ o to ratou oraraa, ua vai taiva ore ratou ia Iehova. (Heb. 11:36-40) Ua faufaahia anei ratou a faaite ai i te faaoromai e te itoito? Papu maitai e e. Noa ˈtu ua pohe ratou ma te ore e ite i te tupuraa o te mau parau fafau atoa a te Atua, ua tamau ratou i te tiaturi ia Iehova. Ua papu ia ratou e ua fanaˈo ratou i te farii maitai a Iehova, ua nehenehe ïa ratou e tiaturi e e tupu iho â ta ˈna i fafau. (Heb. 11:4, 5) E nehenehe to ratou hiˈoraa e faaitoito ia tatou ia tamau i te tiaturi ia Iehova.

18. Eaha ta outou e faaoti papu i te rave? (Hebera 11:6)

18 Te ora nei tatou i roto i te hoê ao ino mau. (Tim. 2, 3:13) Eita Satani e faaea i te tamata i te mau tavini a te Atua. A ite ai i te reira, e faaoti papu anaˈe i te tavini ia Iehova no te faaite e te tiaturi ra tatou “i te Atua ora.” (Tim. 1, 4:10) A haamanaˈo eaha ta Iehova i rave no Ioba. Ua haapapu te reira e “e Atua here rahi Iehova e te aroha hamani maitai.” (Iak. 5:11) E vai taiva ore anaˈe ia Iehova, ma te tiaturi papu e e haamaitai o ˈna i “te feia e imi maite nei ia ˈna.”—A taio i te Hebera 11:6.

HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe

^ Ia feruri tatou i te hoê taata o tei faaruru i te mau tupuraa fifi mau, pinepine tatou i te haamanaˈo ia Ioba. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o teie tavini taiva ore? E ite tatou e aita Satani e nehenehe e faahepo ia tatou ia faarue ia Iehova. E haapii atoa tatou e ua ite Iehova i te mau mea atoa ta tatou e faaruru nei. Mai ta Iehova i rave no Ioba, fatata o ˈna i te faaore roa i te mau mea atoa o te haamauiui nei ia tatou. Ia faaite tatou na roto i te ohipa e ua papu ia tatou te reira. E faaite atoa ïa tatou e te tiaturi mau ra tatou ia Iehova.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te auraa o te taˈo Hebera hurihia ei “tiaturiraa,” o te “tiairaa” ïa ma te ru i te hoê mea. E ô atoa mai te manaˈo e tiaturi i te tahi aore ra e turui i nia ia ˈna.—Sal. 25:2, 3; 62:5.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ioba e ta ˈna vahine a ite ai e ua pohe ta raua mau tamarii.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua faaoromai noa Ioba i to ˈna mau fifi. Te feruriruri nei raua ta ˈna vahine mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia raua e to raua utuafare.