Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 30

E tamau anaˈe i te pee i te parau mau

E tamau anaˈe i te pee i te parau mau

“Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.”—IOA. 3, 4.

HIMENE 54 “Teie te eˈa”

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Ioane 3, 3, 4, eaha te tumu e oaoa ˈi tatou?

 A FERURI na i te oaoa o te aposetolo Ioane a faaroo ai o ˈna te tamau ra te feia ta ˈna i haapii i te parau mau i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai! Ua faaruru ratou e rave rahi fifi, ua tutava Ioane i te haapuai i te faaroo o taua mau Kerisetiano haapao maitai ta ˈna i faariro ei tamarii na ˈna. E oaoa atoa tatou ia pûpû ta tatou tamarii aore ra piahi ia ˈna i te Atua e ia tamau i te tavini ia Iehova.—A taio i te Ioane 3, 3, 4.

2. Eaha te fa o te mau rata ta Ioane i papai?

2 I te matahiti 98, e au ra e te ora ra Ioane i Ephesia aore ra i te tahi vahi piri i taua oire ra. Ua haere paha o ˈna e ora i reira i muri aˈe i to ˈna matararaa mai i te tapearaa i te motu o Patamo. I reira, ua aratai te varua moˈa o Iehova ia ˈna ia papai e toru rata. Te fa o taua mau rata ra, no te faaitoito ïa i te mau Kerisetiano haapao maitai ia tapea i to ratou faaroo ia Iesu e ia pee noa i te parau mau.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

3 O Ioane te aposetolo hopea, ua haapeapea oia no te mau Kerisetiano eiaha ratou ia vare i te feia haavare. * (Ioa. 1, 2:18, 19, 26) Ua parau teie feia taiva ua ite ratou i te Atua, aita râ ratou i auraro i ta Iehova mau faaueraa. E hiˈopoa anaˈe i te mau aˈoraa ta te Atua i horoa na roto ia Ioane. I roto i teie haapiiraa, e pahono tatou e toru uiraa: Eaha te auraa ia pee i te parau mau? Eaha te haafifi ia tatou ia na reira? E nafea tatou ia tauturu te tahi i te tahi ia mau papu i te parau mau?

EAHA TE AURAA IA PEE I TE PARAU MAU?

4. Ia au i te Ioane 1, 2:3-6 e te Ioane 2, 4, 6, eaha te titauhia no te pee i te parau mau?

4 No te pee i te parau mau, mea titauhia ia ite tatou i ta te Bibilia e haapii ra. Hau atu â, mea titauhia ia tatou ia “haapao . . . i ta [Iehova] mau faaueraa.” (A taio i te Ioane 1, 2:3-6 e te Ioane 2, 4, 6.) O Iesu te hiˈoraa tia roa i roto i tera tuhaa. Mea faufaa roa ïa ia pee maite i te mau taahiraa avae o Iesu no te auraro ia Iehova.—Ioa. 8:29; Pet. 1, 2:21.

5. Mea titauhia ia papu ia tatou i te aha?

5 No te pee noa i te parau mau, mea titauhia ia papu ia tatou e Atua parau mau Iehova e mea mau te mau mea atoa ta ˈna i faaite i roto i te Bibilia. Ia papu atoa ia tatou o Iesu te Mesia fafauhia. E rave rahi i teie mahana tei ore i papu ua maitihia Iesu ei Arii o te Faatereraa a te Atua. Ua faaara Ioane “mea rahi . . . te taata haavare” o te haavare i te feia tei ore i tiaturi papu i te parau mau no nia ia Iehova e ia Iesu. (Ioa. 2, 7-11) Ua papai Ioane: “O vai te haavare? E ere anei o te taata e parau ra e e ere Iesu te Mesia?” (Ioa. 1, 2:22) Te ravea hoê roa e ore ai tatou e haavarehia, o te haapiiraa ïa i te Parau a te Atua. Maoti noa te reira e ite ai tatou i te parau mau no nia ia Iehova e ia Iesu e e papu atoa ˈi e parau mau ta tatou e tiaturi ra.—Ioa. 17:3.

EAHA TE HAAFIFI IA TATOU IA PEE I TE PARAU MAU?

6. Eaha te nehenehe e haafifi i te feia apî ia pee i te parau mau?

6 Mea titauhia ia ara te mau Kerisetiano atoa eiaha ratou ia haavarehia e te manaˈo aore ra haapiiraa no ǒ mai i te taata ra. (Ioa. 1, 2:26) O te feia apî iho â râ te titauhia ia ara i taua marei ra. Te na ô ra te tuahine Alexia * no Farani, e 25 matahiti to ˈna: “I to ˈu taurearearaa, ua turori au no te tahi mau manaˈo no ǒ mai i teie nei ao, mai te haapiiraa mea tupu noa mai te mau mea atoa. I te tahi taime, ua manaˈo vau mea tano tera mau haapiiraa. No ˈu râ, e ere i te mea tano ia faaroo noa i tei parauhia i te fare haapiiraa, mea titau-atoa-hia ia ite i te manaˈo o Iehova.” Ua hiˈopoa Alexia i te buka La vie: comment est-elle apparue? Évolution ou création? Tau hebedoma noa i muri aˈe, aita o ˈna i feaa faahou. Te na ô ra oia: “Na roto i ta ˈu i hiˈopoa, papu atura ia ˈu e parau mau ta te Bibilia. Ua taa atoa ia ˈu e oraraa oaoa e te hau to ˈu ia haapao vau i te mau ture aveia a te Atua.”

7. Eaha te titauhia ia tatou ia ara e no te aha?

7 Ia ara atoa te mau Kerisetiano, te mea apî e te mea paari, eiaha e tavini ia Iehova a rave noa ˈi i te mea ino. Ua faaite Ioane eita tatou e nehenehe e pee i te parau mau a rave noa ˈi i te mea ino i te aro o te Atua. (Ioa. 1, 1:6) No te fanaˈo i te farii maitai a te Atua i teie nei e a muri aˈe, mea titauhia ia haamanaˈo te ite ra Iehova i te mau mea atoa ta tatou e rave ra. Aita e hara tei hunahia i te aro o Iehova.—Heb. 4:13.

8. Eaha te titauhia ia tatou ia patoi?

8 Mea titauhia ia patoi i te huru feruriraa o teie nei ao no nia i te hara. Ua papai te aposetolo Ioane: “Ia parau tatou: ‘Aita ta tatou e hara,’ te haavare nei ïa tatou ia tatou iho.” (Ioa. 1, 1:8) I te tau o Ioane, i parau na te feia taiva e nehenehe te hoê taata o te rave i te hara e riro noa â ei hoa no te Atua. Tera atoa te huru feruriraa o te taata i teie mahana. E rave rahi o te parau nei te tiaturi ra ratou i te Atua, aita râ ratou e farii ra i to Iehova manaˈo no nia i te hara, no nia iho â râ te peu taotoraa tia ore. Ia parau Iehova: “Mea ino tera peu!” E pahono ïa te taata: “Aita ta te Atua e parau, tei ia oe noa!”

E te feia apî, ia papu ia outou eaha te mea tia i te aro o Iehova ia nehenehe outou e paturu i te parau mau (A hiˈo i te paratarafa 9) *

9. Eaha te mau maitai e noaa i te feia apî ia rave ratou i ta te Bibilia e faaue ra?

9 O te feia apî iho â râ te faahepohia nei ia pee i te huru feruriraa tia ore o to ratou mau hoa haapiiraa aore ra hoa ohipa. Te mea ïa i tupu i nia i te hoê tane o Aleksandar te iˈoa. Te haamanaˈo ra oia: “Ua faahepo mai te tahi mau tamahine ia taoto ia ratou. Ia ore au e farii, te auraa ïa e mahu vau.” Ia farerei outou i tera tupuraa, a haamanaˈo, ia rave outou i ta te Bibilia e faaue ra, e oaoa outou i ta outou i faaoti i te rave, e paruru outou i to outou ea, e maitai outou i te pae feruriraa e aau e e riro noa outou ei hoa no Iehova. Ia mau papu outou i mua i te hoê faahemaraa, e ohie atu â outou i te rave i te mea maitai a tamata-faahou-hia ˈi to outou faaroo. A haamanaˈo atoa no ǒ mai ia Satani ra te mau manaˈo tia ore no nia i te peu taotoraa. Ia patoi outou i te huru feruriraa o teie ao, te upootia ra ïa outou i “nia i te varua ino.”—Ioa. 1, 2:14.

10. E nafea te Ioane 1, 1:9 e tauturu mai ai ia tavini ia Iehova ma te manaˈo haava maitai?

10 E tiaraa to Iehova ia parau mea ino tera e tera peu. E tutava tatou i te haapao i to ˈna manaˈo no te ore e rave i te hara. Ia hara noa ˈtu râ tatou, e faˈi anaˈe i te reira ia Iehova na roto i te pure. (A taio i te Ioane 1, 1:9.) E ia rave tatou i te hara rahi, e imi anaˈe i te tauturu a te mau matahiapo ta Iehova i faatoroa no te aupuru ia tatou. (Iak. 5:14-16) Eiaha râ e faahapa noa ia tatou no te mau hara tahito. Ua horoa hoi to tatou Metua î i te here i te tusia taraehara o ta ˈna Tamaiti ia faaorehia ta tatou mau hara. Ia parau Iehova e faaore oia i te hara a te feia tatarahapa, e na reira iho â oia. Eiaha ïa e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia tapea ia tatou ia tavini ia Iehova ma te manaˈo haava maitai.—Ioa. 1, 2:1, 2, 12; 3:19, 20.

11. E nafea ia paruru ia tatou i te mau haapiiraa hape o te nehenehe e haaparuparu i to tatou tiaturi i te Atua?

11 Mea titauhia ia patoi i te mau haapiiraa hape. Mai te haamauraahia mai â te amuiraa Kerisetiano, ua faaohipa noa te Diabolo i te taata haavare e rave rahi no te haaparuparu i te faaroo o te mau tavini haapao maitai a te Atua. No reira, mea titauhia ia taa ia tatou eaha te parau mau e eaha te parau haavare. * E faaohipa paha teie mau enemi i te natirara aore ra te mau reni faahoaraa no te haaparuparu i to tatou tiaturi i te Atua e no te faaiti mai i to tatou here i te mau taeae. Ia haamanaˈo râ tatou o vai te tumu o teie mau parau haavare, e patoi ïa tatou i te reira!—Ioa. 1, 4:1, 6; Apo. 12:9.

12. No te aha e titauhia ia tiaturi papu i te mau mea ta tatou i haapii?

12 No te patoi i te mau tutavaraa a Satani no te haaparuparu i to tatou faaroo, mea titauhia ia tiaturi papu tatou ia Iesu e e tuhaa faufaa ta ˈna i roto i te opuaraa a te Atua. Ia tiaturi atoa tatou i te feia ta Iehova e faaohipa ra no te aratai i te mau ohipa a ta ˈna faanahonahoraa. (Mat. 24:45-47) E puai atu â to tatou tiaturi i te Atua ia haapii tamau tatou i ta ˈna Parau. E au ïa to tatou faaroo i te hoê tumu raau tei faatoro hohonu i to ˈna mau aˈa i roto i te repo. Hoê â atoa to Paulo manaˈo a papai ai oia i te amuiraa o Kolosa, ua na ô oia: “Mai ta outou i farii i te Fatu ra o Iesu Mesia, a tamau i te auraro maite ia ˈna, ma te aˈahia i roto ia ˈna e te patuhia i nia iho ia ˈna e te mau papu i te faaroo.” (Kol. 2:6, 7) Ia ohipa maite tatou no te haapuai i to tatou faaroo, eita roa ˈtu Satani e to ˈna mau taata e nehenehe e haaparuparu i to tatou tiaturi i te Atua.—Ioa. 2, 8, 9.

13. Eaha te tiai mai ra ia tatou, e no te aha?

13 E hae mai teie nei ao ia tatou. (Ioa. 1, 3:13) Teie ta Ioane e haamanaˈo mai ra, “te vai nei . . . to te ao atoa i raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioa. 1, 5:19) E uˈana roa ˈtu â to Satani riri a piri mai ai te hopea o teie ao ino. (Apo. 12:12) E faaohipa te Diabolo i te tahi atu mau ravea taa ê, mai te hinaaro e rave i te peu tia ore aore ra te mau haapiiraa hape. E faaohipa atoa râ Satani i te tahi mea papu mai te hamani-ino-raa uˈana. No te poto o te taime e vai nei ia ˈna, te tutava nei Satani i te tapea i te ohipa pororaa aore ra i te vavahi i to tatou faaroo. Ua opanihia ta tatou ohipa i roto e rave rahi fenua. Te faaoromai tamau nei râ to tatou mau taeae e tuahine ma te haapapu e, noa ˈtu eaha ta te feia ino e tuu i mua ia tatou, eita to tatou faaroo e aueue!

E NAFEA TATOU IA TAUTURU TE TAHI I TE TAHI IA MAU PAPU I TE PARAU MAU?

14. Eaha te tahi ravea no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine ia pee noa i te parau mau?

14 No te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine ia pee noa i te parau mau, mea titauhia ia tatou ia faaite i te aumauiui. (Ioa. 1, 3:10, 11, 16-18) E here tatou te tahi i te tahi, eiaha noa i te taime maitai, i te taime fifi atoa râ. E nafea outou ua ite anaˈe outou ua pohe te hoê mero herehia i roto i te tahi utuafare e te hinaaro ra teie utuafare i te tamahanahanaraa e te tauturu? Aore ra ua faaroo paha outou ua ere te tahi mau hoa Kerisetiano i ta ratou mau faufaa i roto i te hoê ati natura e te hinaarohia ra te tauturu no te patu faahou i te mau Piha a te Basileia aore ra i te mau fare. E faaite tatou i to tatou here e aumauiui rahi i te mau taeae e tuahine, eiaha noa na roto i te parau, na roto atoa râ i te ohipa.

15. Ia au i te Ioane 1, 4:7, 8, eaha te titauhia ia tatou ia rave?

15 A faaite ai i te here te tahi i te tahi, te pee ra tatou i te hiˈoraa o to tatou Metua î i te here. (A taio i te Ioane 1, 4:7, 8.) Te tahi ravea faufaa e faaite ai tatou i te here, o te faaoreraa ïa i te hapa te tahi i te tahi. A feruri na, ua haamauiui mai paha te tahi taata ia outou, ua haere mai râ oia e tatarahapa. E faaite outou i te here ma te faaore i ta ˈna hapa e ma te haamoˈe roa i te reira. (Kol. 3:13) Ua faaroo te tahi taeae, o Aldo to ˈna iˈoa, i te tahi atu taeae ta ˈna e faatura ra i te parauraa i te hoê parau tano ore no nia i to ˈna nunaa. Te na ô ra Aldo: “Ua ani tamau vau ia Iehova na roto i te pure ia tauturu mai ia ˈu ia ore e manaˈo ino i tera taeae.” Opua ˈtura Aldo i te ani i te taeae ia poro raua. I muri iho, faataa ˈtura Aldo ua mauiui oia i ta ˈna i parau. Ua na ô faahou Aldo: “I to tera taeae taaraa i te reira, tatarahapa maira oia. I to ˈna taˈiraa reo, ua ite au e ua tatarahapa mau oia. Riro faahou maira mâua ei hoa.”

16-17. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

16 No to ˈna here rahi i to ˈna mau taeae, ua hinaaro te aposetolo Ioane ia fanaˈo ratou i te hoê faaroo puai. Ua ite-papu-hia tera here e haapeapearaa no to ˈna mau taeae i roto i na rata e toru ta te varua moˈa o te Atua i aratai ia ˈna ia papai. Mea oaoa mau ia ite ua faatavaihia te mau tane e vahine, mai ia Ioane ra te huru, ei faatere e te Mesia i roto i te Faatereraa arii a te Atua!—Ioa. 1, 2:27.

17 Ia haapao maite tatou i te aˈoraa i hiˈopoahia mai e tia ˈi. E faaoti papu anaˈe i te pee maite i te parau mau ma te haapao i te hinaaro o Iehova i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. E haapii e e tiaturi anaˈe i ta ˈna Parau. E patu anaˈe i te faaroo puai i roto ia Iesu. E patoi anaˈe i te mau manaˈo e haapiiraa no ǒ mai i te taata ra. Eiaha e tavini ia Iehova a rave noa ˈi i te mea ino. E ora anaˈe ma te pee maite i te mau ture aveia teitei a Iehova. E e tauturu anaˈe i to tatou mau taeae ia vai puai noa ma te faaore i te hapa a tei haamauiui mai e ma te haapao i te mau hinaaro o vetahi ê. E tamau ïa tatou i te pee i te parau mau noa ˈtu e tamatahia tatou.

HIMENE 49 Ia oaoa to Iehova aau

^ Te ora nei tatou i roto i te hoê ao faaterehia e Satani, te metua o te haavare. E ere iho â ïa i te mea ohie ia pee i te parau mau. Hoê â fifi ta te mau Kerisetiano matamua i farerei. Ua aratai Iehova i te aposetolo Ioane ia papai e toru rata no te tauturu i tera mau Kerisetiano. E faufaa-atoa-hia tatou i tera mau rata, e ite tatou eaha te nehenehe e haafifi ia tatou e e nafea tatou ia pee noa i te parau mau.

^ A hiˈo i te tumu parau “ Te tumu i papai ai Ioane i ta ˈna mau rata.”

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ A hiˈo i te tumu parau haapiiraa “E haapapuraa anei ta oe e mea mau?” i roto i Te Pare Tiairaa no Atete 2018.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Pinepine te tuahine i te turaihia ia farii i te peu mahu. (I roto i te tahi mau nunaa taata, e faaohipahia te mau û o te anuanua ei tapao no te mau mahu.) Ua rave teie tuahine i te mau maimiraa ia papu atu â ia ˈna eaha te mea tia i te aro o Iehova e ua rave oia i te faaotiraa maitai.