Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 30

Te hoê parau tohu faufaa mau no tatou

Te hoê parau tohu faufaa mau no tatou

“E tuu vau i te enemiraa i rotopu ia oe e te vahine.”​—GEN. 3:15.

HIMENE 15 Arue ta Iehova Tamaiti!

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta Iehova i rave i muri iti noa ˈˈe i to Adamu raua Eva hararaa? (Genese 3:15)

 I MURI iti noa ˈˈe i to Adamu raua Eva hararaa, ua horoa Iehova i te hoê tiaturiraa i to raua huaai na roto i te hoê parau tohu faahiahia mau itehia i roto i te Genese 3:15.​—A taio.

2. No te aha mea faahiahia roa tera parau tohu?

2 Ua faahitihia tera parau tohu i roto i te buka matamua o te Bibilia. E ite-atoa-hia râ te reira i roto i te taatoaraa o te mau buka Bibilia. Mai te hoê mea e tapea ra i te mau api atoa o te hoê buka, e tuati te taatoaraa o te mau buka i roto i te Bibilia i te mau parau o te Genese 3:15. Hoê noa ïa poroi tei faahitihia, oia hoi, ua tonohia te hoê Faaora no te haamou i te Diabolo e te feia atoa e pee ra ia ˈna. * E riro te reira ei oaoaraa no te feia atoa e here ra ia Iehova.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te parau tohu e vai ra i roto i te Genese 3:15 e e pahono tatou i teie mau uiraa: O vai ma tei faahitihia i roto? Mea nafea teie parau tohu i te tupuraa? E e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

O VAI MA TEI FAAHITIHIA I ROTO I TEIE PARAU TOHU?

4. O vai te “ophi” e e nafea tatou e papu ai i te reira?

4 I roto i te Genese 3:14, 15, te faahitihia ra te parau o te hoê “ophi” e to ˈna “huaai.” Oia atoa, te parau o te hoê “vahine” e to ˈna “huaai.” E tauturu mai te Bibilia ia ite o vai ma ratou. * Na mua roa râ, e hiˈopoa tatou o vai “te ophi.” Parau mau, eita te hoê animara mai te ophi e nehenehe e taa i ta Iehova i parau i roto i te ô i Edene, e ere ïa te hoê animara ta Iehova i faautua. O vai mau ïa? Te haapapu mai ra te Apokalupo 12:9, o Satani te Diabolo “te ophi i tahito ra.” E te huaai o te ophi, o vai ma ïa?

TE OPHI

Satani te Diabolo parauhia i roto i te Apokalupo 12:9 “te ophi i tahito ra” (A hiˈo i te paratarafa 4)

5. O vai ma te huaai o te ophi?

5 I roto i te Bibilia, e faaohipahia te parau o te hoê huaai no te feia o te pee maite ra i te hoê taata a nehenehe atu ai e parauhia e tamarii ratou na ˈna. Tera ïa te itehia ra no te huaai o te ophi. E demoni e e taata ratou o te pee ra ia Satani ma te patoi ia Iehova e i to ˈna nunaa. I roto, e ô atoa mai te mau melahi orure hau tei faarue i te raˈi i te tau o Noa. Oia atoa te feia ino o te pee ra i te huru o to ratou metua ra te Diabolo.​—Gen. 6:1, 2; Ioa. 8:44; Ioa. 1, 5:19; Iuda 6.

TE HUAAI O TE OPHI

Te mau demoni e te feia atoa e patoi ra ia Iehova e to ˈna nunaa (A hiˈo i te paratarafa 5)

6. No te aha e ere o Eva “te vahine”?

6 I teie nei, e hiˈopoa anaˈe o vai “te vahine.” E ere o Eva. Teie te hoê haapapuraa. I roto i te parau tohu, te parauhia ra e “haaperehu” te huaai o te vahine i te afii o te ophi. Mai ta tatou i ite mai, o Satani taua ophi ra. Eita ïa te huaai o te hoê taata tia ore mai ia Eva e nehenehe e haamou ia Satani. Na vai ïa e haamou ia ˈna?

7. Ia au i te Apokalupo 12:1, 2, 5 e 10, o vai te vahine faahitihia i roto i te Genese 3:15?

7 I roto i te buka hopea o te Bibilia, e itehia o vai mau na te vahine faahitihia i roto i te Genese 3:15. (A taio i te Apokalupo 12:1, 2, 5, 10.) E taipe tera vahine. To raro aˈe te avaˈe i to ˈna avae e e hei 12 fetia to nia i to ˈna upoo. E fanau o ˈna i te hoê tama, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua. I te mea tei te raˈi tera Faatereraa, tei te raˈi atoa ïa teie vahine. E tuhaa te reira o te faanahonahoraa a Iehova i te raˈi, oia hoi te mau melahi taiva ore.​—Gal. 4:26.

TE VAHINE

Te tuhaa i te raˈi o te faanahonahoraa a Iehova, oia hoi te mau melahi taiva ore (A hiˈo i te paratarafa 7)

8. O vai te tuhaa matamua o te huaai o te vahine e i teihea taime te haapapuraahia te reira? (Genese 22:15-18)

8 I roto i te Bibilia, e faataa-atoa-hia o vai te tuhaa matamua o te huaai o te vahine. Mea na roto mai o ˈna i te huaai o Aberahama. (A taio i te Genese 22:15-18.) Mai ta teie parau tohu e faaite ra, e huaai Iesu no Aberahama. (Luka 3:23, 34) Mea puai aˈe tera huaai i te hoê taata no te mea e haamou o ˈna ia Satani te Diabolo. No reira, i te 30raa o to ˈna matahiti, ua pou mai te varua moˈa i nia ia Iesu, te Tamaiti otahi a te Atua. I reira ïa to Iesu riroraa mai ei tuhaa matamua o te huaai o te vahine. (Gal. 3:16) I muri aˈe i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa, ua faahei te Atua ia ˈna “i te hanahana e te tura.” Ua horoahia ia ˈna “te mana atoa i te raˈi e i te fenua.” Oia atoa, te mana “no te faaore i te mau ohipa a te Diabolo.”​—Heb. 2:7; Mat. 28:18; Ioa. 1, 3:8.

TE HUAAI O TE VAHINE

Iesu Mesia e na 144 000 feia faatavaihia (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

9-10. (1) O vai ma te huaai o te vahine e i teihea taime te haapapuraahia te reira? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

9 Te vai atoa ra te piti o te tuhaa o te huaai o te vahine. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te reira, i to ˈna parauraa i te mau Kerisetiano faatavaihia ati Iuda e no te mau nunaa ê: “E no te Mesia ra outou, o outou mau ïa te huaai o Aberahama, e fatu outou ia au i te hoê parau i fafauhia.” (Gal. 3:28, 29) E riro te Kerisetiano ta Iehova e faatavai i te varua moˈa, ei huaai o te vahine. O Iesu e na 144 000 feia faatavaihia, te huaai o te vahine. (Apo. 14:1) Te pee ra ratou paatoa i te huru o to ratou Metua ra o Iehova.

10 I teie nei, ua ite tatou o vai ma tei faahitihia i roto i te Genese 3:15, e hiˈopoa anaˈe ïa mea nafea Iehova i te faatupuraa i teie parau tohu e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

MEA NAFEA TEIE PARAU TOHU I TE TUPURAA?

11. Eaha te auraa o te parau e haapepehia te poro avae o te huaai o te vahine?

11 Ia au i tei tohuhia i roto i te Genese 3:15, e haapepe te ophi “i te poro avae” o te huaai o te vahine. Ua tupu te reira i to Satani turairaa i te mau ati Iuda e to Roma ia haapohe i te Tamaiti a te Atua. (Luka 23:13, 20-24) I te mea e ua pohe Iesu e toru mahana, aita ïa o ˈna i nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa, mai te hoê pepe e haaparuparu ra i te hoê taata.​—Mat. 16:21.

12. E nafea e e afea te afii o te ophi e haaperehuhia ˈi?

12 Ia tupu te parau tohu o te Genese 3:15, e titauhia ia faatiahia mai Iesu mai te pohe mai. No te aha? No te mea ia au i te parau tohu, na te huaai o te vahine e haaperehu i te afii o te ophi. E toru mahana i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatiahia mai Iesu ei varua pohe ore i te raˈi. E haamou Iesu ia Satani i te taime ta Iehova i faataa. (Heb. 2:14) E ohipa amui te Mesia e te feia faatavaihia no te haamou i te mau enemi atoa o te Atua, oia hoi te huaai o te ophi.​—Apo. 17:14; 20:4, 10. *

E NAFEA TATOU E FAUFAAHIA ˈI I TEIE PARAU TOHU?

13. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te tupuraa o teie parau tohu?

13 Mai te peu e tavini outou na te Atua, e faufaahia outou i teie parau tohu. Ua haere mai Iesu i te fenua ei taata e ua faaite o ˈna i te mau huru maitatai o to ˈna Metua ma te tia roa. (Ioa. 14:9) Ma te haapii no nia ia Iesu, e ite atoa tatou o vai Iehova a here atu ai ia ˈna. E faufaa-atoa-hia tatou i te mau haapiiraa e aratairaa ta Iesu e horoa ra i te mau amuiraa i teie mahana. Ua haapii atoa mai o ˈna e nafea ia ora ia au i to Iehova hinaaro a fanaˈo atu ai i ta ˈna farii maitai. I muri aˈe i to Iesu poheraa, ua faatia mai Iehova ia ˈna e maoti to ˈna tusia o tatou paatoa te faufaahia no te mea ua “tamâ te toto o Iesu” ia tatou i te mau hara atoa.​—Ioa. 1, 1:7.

14. Eaha te faaite ra e aita te parau tohu ta Iehova i horoa i Edene i tupu i tera iho â taime? A faataa.

14 Te faaite ra te parau ta Iehova i faahiti i Edene e aita te reira i tupu i tera iho â taime. E titauhia te taime ia fa mai te huaai fafauhia o te vahine, ia haaputuputu te Diabolo i te feia e pee ra ia ˈna e ia tupu te enemiraa i rotopu i na piti pûpû. E faufaahia tatou i te iteraa no nia i teie parau tohu no te mea te faaarahia ra tatou e e riri te ao faaterehia e Satani i te mau tavini a Iehova. Hoê â faaararaa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mar. 13:13; Ioa. 17:14) I na 100 matahiti i mairi aˈenei, ua ite maitai tatou i te tupuraa o te hoê tuhaa o teie parau tohu. O ta tatou ïa e hiˈopoa i teie nei.

15. No te aha teie ao e riri rahi ai ia tatou? No te aha râ eita tatou e mǎtaˈu ia Satani?

15 I 1914, i muri iti noa ˈˈe to Iesu riroraa mai ei Arii Mesia, ua hurihia Satani i raro i te fenua a tiai noa ˈi i te taime e haamouhia ˈi o ˈna. (Apo. 12:9, 12) No to ˈna riri rahi, te aro nei o ˈna i te nunaa o te Atua. (Apo. 12:13, 17) Tera te tumu e riri ai teie nei ao ia tatou. Eita râ tatou e mǎtaˈu ia Satani e te feia e pee ra ia ˈna. Hoê â manaˈo to tatou e to te aposetolo Paulo tei papai: “Mai te peu e tei to tatou pae te Atua, o vai ïa te patoi mai ia tatou?” (Roma 8:31) E nehenehe tatou e tiaturi papu ia Iehova no te mea fatata te mau parau atoa i tohuhia i roto i te Genese 3:15 i te tupu.

16-18. Mea nafea to Curtis, Ursula e Jessica faufaaraahia i te Genese 3:15?

16 E nehenehe te parau fafau ta Iehova i faahiti i roto i te Genese 3:15 e tauturu ia tatou ia faaoromai tamau noa ˈtu eaha te mau fifi. Te na ô ra Curtis, hoê mitionare e tavini ra i Guam: “I te hoê taime, ua tupu te fifi i roto i to ˈu oraraa. E ere ïa i te mea ohie no ˈu ia tapea noa i to ˈu taiva ore ia Iehova. Ua feruriruri râ vau i nia i te parau tohu e vai ra i roto i te Genese 3:15 e ua tauturu te reira ia ˈu ia tamau i te tiaturi i to ˈu Metua i te raˈi.” Te tiai ru nei Curtis i te taime e faaore roa ˈi Iehova i te mau fifi atoa.

17 Te parau ra Ursula, te hoê tuahine no Heremani e maoti te feruriruriraa i te Genese 3:15, ua papu ia ˈna e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra. Ua ite atoa o ˈna e mea nafea te tahi atu mau parau tohu e tuati ai i teie parau tohu e ua faahiahia roa o ˈna. Te na ô faahou ra o ˈna: “I to ˈu haapiiraa e ua rave oioi Iehova i te faanahoraa no te horoa i te hoê tiaturiraa no tatou, ua rahi atu â to ˈu here ia ˈna.”

18 Te parau ra Jessica no Mitoronetia: “Te haamanaˈo noa ra vau i te taime a ite ai au i te parau mau. Ua haapii au e ua tupu te parau tohu o te Genese 3:15. Ua tauturu te reira ia ˈu ia haamanaˈo noa e e ere tera te huru oraraa ta Iehova i hinaaro no tatou. Ua haapuai atoa teie parau tohu i to ˈu tiaturi e maoti te taviniraa ia Iehova e nehenehe au e fanaˈo i te hoê oraraa maitai roa ˈˈe, i teie nei â e a muri aˈe.”

19. No te aha tatou e papu ai e e tupu iho â te tuhaa hopea o te parau tohu?

19 Mai ta tatou i ite, te tupu ra te parau tohu o te Genese 3:15. Ua itehia o vai ma te huaai o te vahine e te huaai o te ophi. O Iesu te tuhaa matamua o te huaai o te vahine. Ua ora mai to ˈna pepe e ua riro o ˈna ei Arii puai o te ore e pohe faahou. Fatata atoa te numera o te piti o te tuhaa o te huaai o te vahine i te naeahia. I te mea e ua tupu te tuhaa matamua o teie parau tohu, e nehenehe tatou e tiaturi papu e tupu iho â te tuhaa hopea o teie parau tohu, oia hoi te haaperehuraa o te afii o te ophi. E oaoa roa te mau tavini a Iehova i te taime e haamouhia ˈi Satani. A tiai noa ˈi i te reira, eiaha roa ˈtu e tuu. E nehenehe iho â tatou e tiaturi i to tatou Atua. Na roto i te huaai o te vahine e haamaitai rahi Iehova i “te mau nunaa atoa o te fenua.”​—Gen. 22:18.

HIMENE 23 Te faatere nei Iehova

^ Eita tatou e papu i te poroi o te Bibilia aita anaˈe tatou e taa maitai i te parau tohu e vai ra i roto i te Genese 3:15. Ma te hiˈopoa i teie parau tohu e puaihia to tatou faaroo e tiaturi e faatupu iho â Iehova i ta ˈna i fafau.

^ A hiˈo i te tuhaa hau B1, “Te poroi o te Bibilia” i roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî.

^ A hiˈo i te tumu parau “O vai ma tei faahitihia i roto i te Genese 3:14, 15?”