Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 28

Ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua!

Ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua!

“Ua riro te faatereraa o te ao i te Faatereraa arii a to tatou Fatu e a ta ˈna Mesia.”​—APO. 11:15.

HIMENE 22 Te faatere nei te Basileia: Ia tae mai!

HAAPOTORAA *

E au te mau parau tohu o te buka Daniela e Apokalupo i te mau tuhaa tataitahi o te hoê hohoˈa tâpûpûhia, ia amuihia te reira e ite maitai ïa tatou teihea roa tatou i roto i te tarena a Iehova (A hiˈo i te paratarafa 2)

1. Eaha ta tatou e papu ra e no te aha?

 A ITE ai i te mau tupuraa fifi na te ao nei, e ere paha i te mea ohie ia tiaturi e e maitai mai te oraraa. Ua amahamaha te mau utuafare, te ino noa ˈtu ra te huru o te taata e te haapao noa ra ratou ia ratou iho. E rave rahi atoa o te ore e tiaturi faahou ra i te feia mana. A ite ai râ tatou i tera mau tupuraa, ua papu ia tatou e e maitai mai te oraraa. No te aha? No te mea te haa ra te taata mai tei faaitehia i roto i te parau tohu no nia i “te mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1-5) Aita hoê aˈe taata o te nehenehe e parau e aita teie parau tohu e tupu ra. E haapapuraa te reira e ua riro Iesu ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. Hoê noa teie o te mau parau tohu no nia i te Faatereraa arii. E puai atu â to tatou faaroo a hiˈopoa ˈi i te tahi atu mau parau tohu o te tupu ra i to tatou nei tau.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa e no te aha? (A faataa i te hohoˈa i te api matamua.)

2 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou: (1) hoê parau tohu o te tauturu mai ia ite afea te Faatereraa arii i te haamauraahia, (2) te mau parau tohu o te tauturu mai ia taa e ua riro Iesu ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi, (3) te mau parau tohu o te faaite ra e e nafea te mau enemi o te Faatereraa arii a te Atua e haamouhia ˈi. E au tera mau parau tohu i te mau tuhaa tataitahi o te hoê hohoˈa tâpûpûhia. Ia amuihia te reira e ite maitai tatou teihea roa tatou i roto i te tarena a Iehova.

AFEA TE FAATERERAA ARII I TE HAAMAURAAHIA?

3. Eaha te haapapuraa ta te Daniela 7:13, 14 e horoa ra no nia i te Arii o te Faatereraa arii a te Atua?

3 Te haapapu ra te parau tohu i roto i te Daniela 7:13, 14 no te aha o Iesu Mesia te Arii maitai roa ˈˈe o te Faatereraa arii a te Atua. E “tavini” te feia no te mau nunaa rau ia ˈna ma te oaoa e eita hoê noa ˈˈe taata te nehenehe e mono ia ˈna. Te faataa atoa ra te tahi atu parau tohu o te buka Daniela e e haamata Iesu i te faatere ei Arii i te hopea o te taime piihia na hitu tau. E nehenehe anei e ite afea teie parau tohu oaoa mau i te tupuraa?

4. A faataa mea nafea te Daniela 4:10-17 e tauturu mai ai ia ite afea Iesu i te riroraa mai ei Arii. (A hiˈo atoa i te nota.)

4 A taio i te Daniela 4:10-17. Na “hitu tau” o te hoê area tau ïa e 2 520 matahiti te maoro. Ua haamata tera tau i te matahiti 607 hou te tau o Iesu, i te taime a tairi ai to Babulonia i te arii hopea tei tia no Iehova i Ierusalema. Ua hope te reira i 1914, i te taime a horoa ˈi Iehova i te “tiaraa mana” ia Iesu ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. *Ezk. 21:25-27.

5. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te parau tohu no nia i na “hitu tau”?

5 E nafea tatou e faufaahia ˈi i teie parau tohu? Ia taa ia tatou i te auraa o na “hitu tau,” e puai atu â to tatou tiaturi e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau i te taime tano. Ua faataa aˈena Iehova i te taime e faariro ai o ˈna ia Iesu ei Arii e te faatere nei Iesu ei Arii i teie nei. E nehenehe ïa tatou e papu e faatupu iho â Iehova i te tahi atu mau parau tohu i te taime ta ˈna i faataa. Papu, eita te mahana o Iehova “e taerehia.”​—Hab. 2:3.

E NAFEA IA TAA E UA RIRO IESU EI ARII O TE FAATERERAA ARII A TE ATUA I TE RAˈI?

6. (1) Eaha te itehia ra i nia i te fenua o te haapapu ra e ua haamata Iesu i te faatere ei Arii i te raˈi? (2) E nafea te parau tohu o te Apokalupo 6:2-8 e haapapu ai i te reira?

6 Hou a hope ai ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, ua tohu Iesu e e itehia te tahi mau tupuraa na te ao nei o te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite e ua haamata o ˈna i te faatere ei Arii i te raˈi. Te tahi o taua mau tupuraa ra, o te tamaˈi ïa, te oˈe e te aueueraa fenua. Ua tohu atoa o ˈna e e tupu te maˈi pee, i tera e tera vahi, mai te COVID-19. E tuhaa te reira o ta te Bibilia e pii ra “te tapao” o te hoˈiraa mai o te Mesia. (Mat. 24:3, 7; Luka 21:7, 10, 11) Hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe i to ˈna poheraa e hoˈiraa i te raˈi, ua haapapu Iesu i te aposetolo Ioane e e tupu taua mau parau tohu ra. (A taio i te Apokalupo 6:2-8.) Ua itehia te taatoaraa o taua mau tupuraa ra, i te taime i riro ai Iesu ei Arii, i 1914.

7. No te aha te huru oraraa i nia i te fenua i ino roa ˈi i to Iesu haamataraa i te faatere ei Arii?

7 No te aha te huru oraraa i nia i te fenua i ino roa ˈi i to Iesu haamataraa i te faatere ei Arii? Te faaite ra te Apokalupo 6:2 i te ohipa matamua ta Iesu i rave ei Arii. Ua aro o ˈna ia Satani e ta ˈna mau demoni. Ia au i te Apokalupo 12, aita Satani e ta ˈna mau demoni i upootia. Hurihia ˈtura ratou i nia i te fenua. Ua “ati râ to te fenua” no te mea e riri rahi to Satani e te hamani ino nei o ˈna i te huitaata.​—Apo. 12:7-12.

Eita tatou e oaoa ra i te mau ohipa ino na te ao nei. A ite ai râ e te tupu ra te mau parau tohu Bibilia i teie mahana, ua papu ia tatou e te haa ra te Faatereraa arii a te Atua (A hiˈo i te paratarafa 8)

8. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te tupuraa o te mau parau tohu no nia i te Faatereraa arii?

8 E nafea tatou e faufaahia ˈi i taua mau parau tohu ra? Ua taui te huru o te taata e na te reira e tauturu ia tatou ia taa e ua riro Iesu ei Arii. Eita ïa tatou e huru ê a ite ai e te haa ra te taata ma te miimii e te ino, no te mea te faatupu ra ta ratou mau ohipa i te mau parau tohu Bibilia. E haapapuraa ïa te reira e ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua! (Sal. 37:1) A fatata mai ai Aramagedo, e ino roa ˈtu â teie nei ao. (Mar. 13:8; Tim. 2, 3:13) Auê ïa tatou i te mauruuru i to tatou Metua î i te here no te mea te tauturu ra o ˈna ia tatou ia ite no te aha i rahi ai te fifi na te ao nei!

E NAFEA TE MAU ENEMI O TE FAATERERAA ARII A TE ATUA E HAAMOUHIA ˈI?

9. Mea nafea te parau tohu o te Daniela 2:28, 31-35 i te faataaraa o vai te puai hopea o te ao e afea te reira i te haamauraahia?

9 A taio i te Daniela 2:28, 31-35. Te ite atoa ra tatou i te tupuraa o teie parau tohu i teie mahana. Te faaite ra te moemoeâ a Nebukanesa eaha te tupu “i te pae hopea o te mau mahana,” i muri aˈe i to Iesu haamataraa i te faatere ei Arii. Hoê o te mau enemi o Iesu i nia i te fenua, o te puai hopea ïa o te ao nei tohuhia i roto i te Bibilia. Ua faaauhia tera puai i te avae “auri anoihia i te araea.” Ua haamata aˈena teie puai i te faatere. I te Tamaˈi rahi matamua, ua ohipa amui te hau Beretane e te hau Marite a riro atu ai ei hau Beretane Marite. Te faaite ra te tii o te moemoeâ a Nebukanesa e piti ohipa taa ê mau no nia i tera puai hopea ia faaauhia i te mau faatereraa na mua ˈtu.

10. (1) Eaha ta te parau tohu a Daniela e faaite ra no nia i te hau Beretane Marite? (2) Eaha te titauhia ia tatou ia haapao? (A hiˈo i te tumu parau “ A haapao maitai i te araea!”)

10 A tahi, aita te hau puai Beretane Marite i faaauhia i te auro e te ario mai te mau faatereraa na mua ˈtu. Ua faaauhia râ te reira i te auri e te araea anoihia. Te faahohoˈahia ra te araea i “te huaai o te huitaata” aore ra i te mau taata rii atoa. (Dan. 2:43, nota) I teie mahana, e nehenehe te huitaata e haafifi i te faatereraa o teie puai. E nafea? E mana to te taata i te tau maitiraa. Te rave ra ratou i te faanahoraa no te paturu i te tiaraa taata, no te patoi i te mau ture ta te faatereraa i haamau e no te turu i te feia rave ohipa. E haafifi ïa te reira i te mau opuaraa a te feia mana.

11. Inaha, te faatere nei te hau Beretane Marite, no te aha tatou e papu ai e te ora ra tatou i te hopea o teie ao?

11 A piti, o te hau Beretane Marite te puai hopea o te ao nei, inaha, ua faaauhia te reira i te avae o te tii. Aita ïa te reira e monohia e te tahi atu faatereraa. I Aramagedo râ, e haamou te Faatereraa arii a te Atua i te hau Beretane Marite e te mau faatereraa taata atoa. *​—Apo. 16:13, 14, 16; 19:19, 20.

12. Eaha te tahi atu haapapuraa ta te parau tohu a Daniela e horoa ra, e nafea te reira e tamahanahana ai ia tatou e e haapuai ai i to tatou faaroo?

12 E nafea tatou e faufaahia ˈi i teie parau tohu? Te horoa ra te parau tohu a Daniela i te tahi atu haapapuraa e te ora ra tatou i te hopea o teie ao. Hau atu i te 2 500 matahiti na mua ˈtu, ua tohu Daniela e i muri mai i te hau Babulonia, e maha ˈtu â puai te faatere i nia i te nunaa o te Atua. Ua faaite atoa Daniela e o te hau Beretane Marite te hau puai hopea i nia i te fenua. E horoa mai te reira i te tamahanahanaraa e te tiaturiraa papu e e haamou te Faatereraa Arii a te Atua i te mau faatereraa taata atoa, a faatere atu ai i te fenua.​—Dan. 2:44.

13. O vai te vaˈu o te arii e na hoê ahuru arii faahitihia i roto i te Apokalupo 17:9-12 e mea nafea teie parau tohu i te tupuraa?

13 A taio i te Apokalupo 17:9-12. Ua ino roa ˈtu â to teie nei ao i muri aˈe i te Tamaˈi rahi matamua. Tupu atura te tahi atu parau tohu Bibilia no nia i te mau mahana hopea. Ua hinaaro te feia mana e hopoi i te hau na te ao nei. No reira, i Tenuare 1920, ua haamau ratou i te Amuitahiraa o te mau hau faatere, tei monohia i te Hau amui i Atopa 1945. Tera faanahonahoraa, o “te vaˈu ïa o te arii.” E ere râ i te hoê hau puai. E mana to ˈna no te mea noa te turu ra te mau faatereraa ia ˈna. Te faaau ra te Bibilia i taua mau faatereraa ra i na “ahuru arii.”

14-15. (1) Eaha ta te Apokalupo 17:3-5 e faaite ra no nia ia “Babulonia rahi”? (2) Eaha te tupu no te feia e turu ra i te mau haapaoraa hape?

14 A taio i te Apokalupo 17:3-5. I roto i te hoê orama no ǒ mai i te Atua, ua ite te aposetolo Ioane i te hoê vahine taiata piihia “Babulonia rahi,” oia hoi te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. Mea nafea teie orama i te tupuraa? Mai te tau mai â, ua haa amui te mau haapaoraa hape e te mau faatereraa o te ao e ua turu ratou te tahi i te tahi. Fatata râ Iehova i te tuu i te manaˈo e rave i to ˈna hinaaro i roto i te aau o taua mau faatereraa ra. Eaha te tupu i muri iho? E aro e e haamou te mau faatereraa, oia hoi na “ahuru arii,” i te mau haapaoraa hape atoa.​—Apo. 17:1, 2, 16, 17.

15 E nafea tatou e ite ai e te fatata mai ra te hopea o Babulonia rahi? No te pahono i tera uiraa, mea faufaa ia haamanaˈo e ua haaati e ua paruru te anavai Eupharate i te oire o Babulonia. Te faaau ra te buka Apokalupo i te feia e turu ra ia Babulonia rahi i “te mau pape” paruru. (Apo. 17:15) Te faaite-atoa-hia ra e e “mǎrô” tera mau pape. Te auraa ïa e rave rahi taata o te faaea i te turu i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. (Apo. 16:12) Te tupu ra teie parau tohu i teie mahana. E rave rahi taata tei faarue i ta ratou haapaoraa e te imi nei ratou i te ravea papu no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi.

16. E nafea tatou e faufaahia ˈi ia taa i te parau tohu no nia i te faraa mai o te Hau amui e te hopea o Babulonia rahi?

16 E nafea tatou e faufaahia ˈi i tera mau parau tohu? A haamauhia ˈi te Hau amui, ua faaea te taata i te turu i te mau haapaoraa hape. E haapapuraa ïa te reira e te ora ra tatou i te mau mahana hopea. Noa ˈtu râ, e ere na te reira e haamou ia Babulonia rahi. Mai ta tatou i faahiti na, e tuu Iehova i te manaˈo e rave i to ˈna hinaaro i roto i te aau o te mau faatereraa, oia hoi te mau tia faatere o te turu ra i te Hau amui. E maere te taata no te mea e faaoti taue te mau nunaa i te haamou i te mau haapaoraa hape. * (Apo. 18:8-10) E faahopearaa ino mau e te fifi te itehia na te ao nei no te mea ua haamouhia Babulonia rahi. E oaoa râ te mau tavini a Iehova. No te aha? Teie e piti tumu. Mea maoro to teie enemi patoiraa ia Iehova. Tera râ, e haamouhia o ˈna. Hau atu, fatata roa tatou i te faaorahia i teie ao ino.​—Luka 21:28.

E TAMAU IEHOVA I TE PARURU I TO ˈNA NUNAA

17-18. (1) E nafea tatou e tamau ai i te haapuai i to tatou faaroo? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri iho tumu parau haapiiraa?

17 Ua tohu Daniela e “e haere te ite mau i te rahiraa.” Tera iho â tei tupu! Te taa ra ia tatou i te mau parau tohu no nia i to tatou tau. (Dan. 12:4, 9, 10) A ite ai i te tupuraa o tera mau parau tohu, e faatura ˈtu â tatou ia Iehova e i ta ˈna Parau. (Isa. 46:10; 55:11) No reira a tamau i te haapuai i to outou faaroo ma te haapii maite i te Bibilia e ma te tauturu ia vetahi ê ia fanaˈo i te farii maitai o Iehova. E paruru te Atua i te feia atoa e tiaturi ia ˈna e e horoa o ˈna “i te hau mure ore” ia ratou.​—Isa. 26:3.

18 I to muri iho tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te mau parau tohu no nia i te amuiraa Kerisetiano i te anotau hopea. Ua tu te reira i te mau parau tohu ta tatou i ite no nia i te mau mahana hopea. I muri iho, e papu atu â tatou e te aratai ra to tatou Arii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore.

HIMENE 61 Ei Ite no Iehova, haere i mua!

^ Te ora nei tatou i te hoê tau faahiahia mau. Ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua mai tei faaitehia i roto e rave rahi parau tohu Bibilia. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou te tahi o taua mau parau tohu ra. E tauturu te reira ia haapuai i to tatou faaroo ia Iehova, ia ore e mǎtaˈu e ia tiaturi papu ia ˈna i teie nei â e a muri aˈe.

^ A hiˈo i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! i te haapiiraa 32 numera 4 e i nia i te jw.org a mataitai i te video Ua haamata te Faatereraa arii a te Atua i te faatere i 1914.

^ No te ite atu â no nia i te parau tohu a Daniela, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 2012, api 16-20.

^ No te ite atu â no nia i te tupu a muri aˈe, a hiˈo i te pene 21 o te buka Te faatere nei te Basileia o te Atua!