Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E aˈo te Atua i te taata ta ˈna e here ra

E aˈo te Atua i te taata ta ˈna e here ra

“E aˈo hoi Iehova i te feia mea here na ˈna.”—HEB. 12:6.

HIMENE: 123, 86

1. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te aˈo?

 EAHA te puta mai i roto i to outou feruriraa a faaroo ai i te parau aˈo? E rave rahi o te manaˈo i te faautuaraa e topa mai ia aˈohia te hoê taata. Tera râ, te parau ra te Bibilia mea maitai te aˈo no tatou. E pinepine te reira i te faahitihia e te ite, te paari, te here e te ora. (Mas. 1:2-7; 4:11-13) Eaha te tumu? E haapapu te aˈo no ǒ mai i te Atua mea here na ˈna ia tatou e te hinaaro atoa ra ia fanaˈo tatou i te ora mure ore. (Heb. 12:6) I te rahiraa o te taime, na te Atua anaˈe te aˈo, e faautuaraa te topa i nia i te taata o tei aˈohia. Tera râ, e ere ta Iehova aˈo i te mea ino e te etaeta roa. No reira, e ere noa ïa te aˈo i te faautuaraa, e haapiiraa atoa râ mai ta te metua e horoa i te tamarii ta ˈna e here ra.

2, 3. Eaha te faaite ra e ere noa te aˈo i te faautuaraa, e haapiiraa atoa râ? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 Teie te tahi hiˈoraa. E hauti te tahi tamaiti o Johnny te iˈoa i te popo i roto i te fare. E parau to ˈna mama: “Johnny, ua parau aˈena ˈtu vau i rapae e hauti ai i te popo, eiaha i roto i te fare! E parari te tahi mea ia oe.” Aita Johnny i tâuˈa i to ˈna mama. Tano ihora te popo i nia i te farii vairaa tiare e parari aˈera. Eaha ta te mama o Johnny i rave no te aˈo ia ˈna? Ua faataa oia eaha te vahi ino i roto i ta ˈna i rave. Ua hinaaro te mama ia taa ia Johnny mea maitai aˈe ia faaroo i te metua. Te mau mea atoa ta raua e ani, no to ˈna ïa maitai e e ere i te mea etaeta roa. No te tauturu i ta ˈna tamaiti ia huti mai i te haapiiraa, ua faaoti te mama mea tano ia faautua ia Johnny ma te tapea mai i ta ˈna popo no te hoê taime noa. Eita paha Johnny e mauruuru, e haamanaˈo râ te reira ia ˈna e faahopearaa te tupu ia ore oia e faaroo i to ˈna mau metua.

3 E mero te mau Kerisetiano no te utuafare o te Atua. (Tim. 1, 3:15) Mea tano iho â na to tatou Metua ra o Iehova e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino e e nafea ia aˈo mai ia ore noa ˈtu tatou e faaroo ia ˈna. Ia ooti tatou i te mea ino no ta tatou i rave, e tauturu mai te aˈo î i te here a Iehova ia haamanaˈo mea faufaa ia faaroo ia ˈna. (Gal. 6:7) Mea here roa na te Atua ia tatou, eita o ˈna e hinaaro ia mauiui tatou.—Pet. 1, 5:6, 7.

4. (a) Eaha ta Iehova e titau mai ra ia haapii tatou ia vetahi ê? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

4 Ua niu-anaˈe-hia te aˈo i nia i te Bibilia, e haapii e e tauturu te reira i te tamarii aore ra piahi Bibilia ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. E faaohipa tatou i te Bibilia no te haapii i ta tatou mau piahi eaha te mea maitai e no te tauturu ia ratou ia taa e ia ‘haapao i te mau mea atoa ta Iesu i faaue mai.’ (Mat. 28:19, 20; Tim. 2, 3:16) Te titau mai ra o Iehova ia na reira no te haapii ia ratou ia tauturu i te tahi atu ia pee i te Mesia. (A taio i te Tito 2:11-14.) I teie nei, e hiˈopoa anaˈe e toru uiraa: (1) Eaha te haapapu ra mea here na Iehova te taata ta ˈna e aˈo? (2) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te mau taata ta te Atua i aˈo? (3) E nafea ia aˈo ia vetahi ê mai ia Iehova e ta ˈna Tamaiti?

E AˈO TE ATUA MA TE HERE

5. Eaha te faaite ra ua riro te aˈo no ǒ mai ia Iehova ei haapapuraa mea here na ˈna ia tatou?

5 Mea here na Iehova ia tatou, no reira o ˈna e faatitiaifaro, e haapii e e faaineine ai ia tatou. Te hinaaro ra o ˈna ia piri noa tatou ia ˈna e ia noaa te ora mure ore ia tatou. (Ioa. 1, 4:16) Eita oia e faahapa hanoa i te taata e eita atoa e haafaufaa ore ia ratou. (Mas. 12:18) E tapea noa mai râ oia i te mau huru maitatai e e faatura atoa i to tatou tiamâraa. Te taa ra anei ia outou o Iehova te aˈo mai ra na roto i te Bibilia, ta tatou mau papai, to tatou mau metua e te mau matahiapo? E haapapuraa ïa tera mea here na ˈna ia tatou. Ia tamata te mau matahiapo i te faatitiaifaro ia tatou na roto i te mǎrû e te here hou tatou a taa ˈi ua hape tatou, o Iehova tera e faaite mai ra i to ˈna here ia tatou.—Gal. 6:1.

6. E nafea te aˈo e haapapu ai i to te Atua here noa ˈtu e tatarahia ta te tahi hopoia?

6 I te tahi taime, eita e navai ia aˈo. Ua rave anaˈe te tahi i te hara rahi, e tatarahia ta ˈna hopoia i roto i te amuiraa. Ia tupu noa ˈtu te reira, e haapapu noa â te aˈo i to te Atua here ia ˈna. E tauturu te reira ia ˈna ia taa i te faufaaraa ia rave atu â i te taime no te haapii e feruri maite i te Bibilia e no te pure. E piri roa ˈtu â ïa to ˈna auhoaraa e o Iehova. (Sal. 19:7) I muri aˈe, e amo faahou paha o ˈna i te hopoia ta ˈna i ere. E haapapuraa atoa te tiavaruraa i to Iehova here, e paruru hoi te reira i te amuiraa. (Kor. 1, 5:6, 7, 11) Mea tia noa ta Iehova aˈo, no reira te tiavaruraa e tauturu ai i te taata rave hara ia taa i te ino rahi ta ˈna i rave. E nehenehe te reira e turai ia ˈna ia tatarahapa.—Ohi. 3:19.

E FAUFAAHIA TATOU I TE AˈO A IEHOVA

7. O vai Sebena e eaha te huru ino ta ˈna i faatupu?

7 No te taa i te faufaaraa o te aˈo, e hiˈopoa anaˈe tei tupu i nia e piti taata ta Iehova i aˈo. O Sebena te tahi, e Iseraela o tei ora na i te tau o te arii Hezekia. Te tahi atu, o te hiˈoraa ïa o te hoê taeae i to tatou nei tau o Graham te iˈoa. O Sebena “te taata no nia iho i te utuafare” o te arii Hezekia e e mana rahi to ˈna. (Isa. 22:15) Ua teoteo mai râ Sebena e ua hinaaro i te hanahana no ǒ mai i te taata. Hamani ihora oia i te hoê menema faahiahia roa no ˈna e ua tere na nia i te mau “pereoo unauna ra.”—Isa. 22:16-18.

Ma te faahaehaa ia tatou e ma te farii i te taui, e haamaitai mai te Atua (A hiˈo i te paratarafa 8-10)

8. Mea nafea o Iehova i te aˈoraa ia Sebena e eaha te faahopearaa?

8 I te mea ua imi Sebena te hanahana no ǒ mai i te taata, ua horoa te Atua i ta ˈna hopoia na Eliakima. (Isa. 22:19-21) Ua tupu te reira i te taime a faaineine ai te arii Senakeriba i te haru ia Ierusalema. Ua tono tera arii i ta ˈna feia mana e te hoê nuu rahi no te haamǎtaˈu i te mau ati Iuda e ia farii o Hezekia e pau ratou. (Arii 2, 18:17-25) Tono ihora Hezekia ia Eliakima e e piti taata no te farerei ia ratou. Hoê o na taata, o Sebena e e papai parau o ˈna i tera taime. Ua faahaehaa ïa Sebena ia ˈna, aita i inoino e ua farii i te tiaraa haihai aˈe. E toru haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te hiˈoraa o Sebena.

9-11. (a) Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Sebena? (b) Eaha to oe manaˈo i to Iehova huru i nia ia Sebena?

9 A tahi, te haamanaˈo mai ra te hiˈoraa o Sebena, “ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama.” (Mas. 11:2) Te tumu ïa o ˈna i ere ai i ta ˈna hopoia. E hopoia taa ê paha ta tatou i roto i te amuiraa a manaˈo atu ai te taata mea faufaa tatou. Mea tia râ ia vai haehaa noa. Eaha te tumu? E ere anei maoti noa o Iehova i noaa mai ai te ite e te aravihi no te rave i te ohipa maitatai? (Kor. 1, 4:7) Teie te faaararaa a te aposetolo Paulo: “Te parau atu nei au i te taata tataitahi i rotopu ia outou eiaha ia manaˈo e mea maitai aˈe o ˈna, ei manaˈo au noa râ to ˈna.”—Roma 12:3.

10 Te piti, ma te aˈo papu ia Sebena, ua tiaturi o Iehova e nehenehe o ˈna e taui. (Mas. 3:11, 12) Teie te tahi haapiiraa no te feia i ere i te hopoia. Eiaha ratou e riri e e inoino, mea tia râ ia tamau i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova. Ia haamanaˈo ratou, mea here na Iehova te feia ta ˈna e aˈo e e haamaitai iho â o ˈna i te feia haehaa. (A taio i te Petero 1, 5:6, 7.) Mai te peu e taata haehaa tatou mai te araea mǎrû, e nehenehe te aˈo no ǒ mai ia Iehova e tauturu mai ia riro ei taata maitai aˈe.

11 Te toru, te faaite ra to Iehova huru i nia ia Sebena, mea hae roa na ˈna te hara, te here noa ra râ oia i te taata o tei hara. E imi o Iehova i te maitai i roto i te aau. E metua aore ra e matahiapo anei oe? E nafea ïa ia aˈo ia vetahi ê mai ia Iehova?—Iuda 22, 23.

12-14. (a) Eaha te huru o vetahi ia aˈohia ratou? (b) Mea nafea te Parau a te Atua i tauturu ai i te tahi taeae ia taui e eaha te mau haamaitairaa i itehia?

12 Ia aˈohia ratou, e nehenehe vetahi e inoino e e faaatea ê i te Atua e te amuiraa. (Heb. 3:12, 13) Te auraa anei aita e ravea faahou no ratou? E ere, a hiˈo na ia Graham tei tiavaruhia. Noa ˈtu ua faahoˈihia mai oia i muri aˈe, ua faaea Graham i te poro e te haere i te mau putuputuraa. Ua tutava te hoê matahiapo i te riro ei hoa no ˈna. I muri aˈe, ua ani atu Graham ia haapii i te Bibilia e o ˈna.

13 Te faatia ra tera matahiapo: “O te teoteo te fifi o Graham. Ua faahapa oia i te mau matahiapo o tei rave i te faaotiraa e tiavaru ia ˈna. I roto i ta mâua haapiiraa, ua hiˈopoa mâua i te mau irava e faahiti ra i te teoteo e te mau faahopearaa o te reira. Ua haamata Graham i te ite i to ˈna huru mau i roto i te hiˈo o te Parau a te Atua. Aita roa ˈtu o ˈna i au i ta ˈna i ite! Ua taa ˈtura ia ˈna o ˈna te fifi, ua riro te teoteo ei pou i roto i to ˈna mata, e no reira oia i faaino ai ia vetahi ê. I muri noa mai te reira, ua taui oioi oia. Ua haere tamau i te putuputuraa, ua haapii i te Bibilia ma te aau tae e ua pure i te mau mahana atoa. Ua oaoa roa ta ˈna vahine e te mau tamarii no te mea ua amo atoa Graham i ta ˈna hopoia i te pae varua ei upoo utuafare.”—Luka 6:41, 42; Iak. 1:23-25.

14 Ua na ô â te matahiapo: “I te hoê mahana, ua parau Graham i te tahi mea o tei haaputapû mau i to ˈu aau. Ua na ô mai oia: ‘Mea maoro vau i roto i te parau mau e ua tavini atoa ei pionie. A tahi nei râ vau e nehenehe mau ai e parau, ua here au ia Iehova.’” Aita i maoro i muri aˈe, ua oaoa roa Graham i te horoaraahia ˈtu te hopoia e haapao i te mau taoˈa haapuai reo i te putuputuraa. Te na ô faahou ra te matahiapo: “Ua haapii mai au i to ˈna hiˈoraa, ia faahaehaa te taata ia ˈna i te aro o te Atua ma te farii i te aˈo, e haamaitairaa rahi te niniihia mai!”

A AˈO IA VETAHI Ê MAI IA IEHOVA E TE MESIA

15. Eaha te tia ia rave no te aˈo maitai ia vetahi ê?

Ia ite te taata mea haehaa tatou, e farii ohie aˈe ratou ia horoa ˈtu tatou i te aˈoraa

15 No te haapii maitai ia vetahi ê, e tia na mua roa ia haapii ia tatou iho. (Tim. 1, 4:15, 16) Ia faaohipa o Iehova ia tatou no te aˈo ia vetahi ê, e tia na mua roa ia vai haehaa e ia vaiiho ia ˈna ia aratai i to tatou oraraa. Ia ite te taata mea haehaa tatou, e faatura mai e e farii ohie aˈe ratou ia horoa ˈtu tatou i te aˈoraa. E hiˈo anaˈe i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai.

16. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu no te aˈo e no te haapii maitai ia vetahi ê?

16 Ua faaroo noa Iesu i to ˈna Metua noa ˈtu e ere i te mea ohie i te tahi taime. (Mat. 26:39) Ua haamanaˈo oia i te taata no ǒ mai to ˈna paari e ta ˈna haapiiraa i to ˈna Metua. (Ioa. 5:19, 30) E taata haehaa e te auraro o Iesu, na te reira i tauturu ia ˈna ia haapii i te taata ma te hamani maitai. No to ˈna huru, mea au roa na te feia aau tae ia Iesu. (A taio i te Mataio 11:29.) Na roto i te mau parau î i te here, ua faaitoito Iesu i te feia hepohepo e tei paruparu. (Mat. 12:20) Ua aˈo oia i ta ˈna mau aposetolo ma te mǎrû e te here noa ˈtu ua tatamaˈi ratou no te ite o vai te mea hau aˈe i rotopu ia ratou.—Mar. 9:33-37; Luka 22:24-27.

17. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu i te mau matahiapo ia aupuru i te amuiraa?

17 E titauhia i te mau matahiapo ia pee i te hiˈoraa o te Mesia i te mau taime atoa e aˈo ai ratou ia vetahi ê. E nafea ïa? E faaohipa i te mau faaueraa e aratairaa Bibilia no te aˈo. E tapao faaite ïa e hinaaro ratou e vaiiho na te Atua e ta ˈna Tamaiti e aratai atu. Ua papai te aposetolo Petero: “A aupuru i te nǎnǎ a te Atua tei tuuhia ˈtu ia outou ma te tavini ei tiaau, eiaha ma te faahepohia, ma te aau tae râ i mua i te Atua, eiaha no te nounou taoˈa, ma te hinaaro mau râ, eiaha ma te faatere i te mau taata o te Atua, ma te riro râ ei hiˈoraa no te nǎnǎ.” (Pet. 1, 5:2-4) Ia auraro te mau matahiapo ma te aau tae i te Atua e te Mesia, e faufaa-mau-hia ratou e te feia atoa ta ratou e aupuru ra.—Isa. 32:1, 2, 17, 18.

18. (a) Eaha ta Iehova e titau ra i te mau metua ia rave? (b) E nafea te Atua ia tauturu i te mau metua?

18 Area i roto i te utuafare, teie ta Iehova e parau ra i te upoo utuafare: “Eiaha e faariri i ta outou mau tamarii, a tamau râ i te aupuru ia ratou i te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Eph. 6:4) E titau-mau-hia anei ia haapii e ia aˈo i te tamarii? Teie ta tatou e taio nei i roto i te Maseli 19:18: “E aˈo atu i to tamaiti oi vai aˈe te fariuraa; e eiaha oe e faaherehere ia ˈna, a pohe oia.” Ua horoa o Iehova i te metua i te hopoia ia aˈo i ta ratou tamarii. Mai ta te irava e faaite ra, e nehenehe te tamarii e pohe ia ore o ˈna ia aˈohia. Ia ore noa ˈtu te mau metua e amo i ta ratou hopoia, e utua ta ratou i mua i te aro o te Atua! (Sam. 1, 3:12-14) Ma te ani i ta Iehova tauturu e ma te vaiiho i te Parau a te Atua e to ˈna varua moˈa ia aratai ia ratou, e oaoa roa o Iehova i te horoa ˈtu i te paari e te puai e titauhia.—A taio i te Iakobo 1:5.

FAAINEINEHIA NO TE ORA MA TE HAU E A MURI NOA ˈTU!

19, 20. (a) Eaha te mau haamaitairaa e itehia ia farii tatou i te aˈo no ǒ mai i te Atua? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

19 Mea rahi te haamaitairaa ia farii tatou i te aˈo no ǒ mai i te Atua e ia aˈo tatou ia vetahi ê mai ia Iehova e o Iesu. E itehia te hau i roto i te utuafare e te amuiraa. Hau atu â, e fanaˈo te taatoaraa i te parururaa e e papu ia ratou mea herehia e mea faufaa ratou. E hohoˈa noa te reira no te hau e te oaoa e tiai mai ra a muri aˈe! (Sal. 72:7) Te faaineine ra te aˈo no ǒ mai ia Iehova ia tatou ia ora amui e a muri noa ˈtu ei utuafare hoê e te hau i raro aˈe i te parururaa a to tatou Metua ra o Iehova. (A taio i te Isaia 11:9.) E haamanaˈo noa anaˈe i te reira, e hiˈo ïa tatou i te aˈo mai te hoê haapapuraa mea here na te Atua ia tatou.

20 I roto i to mua ˈtu haapiiraa, mea rahi atu â ta tatou e haapii mai no nia i te aˈo i roto i te utuafare e te amuiraa. E hiˈo mai tatou e nafea ia aˈo ia tatou iho e eaha te rave no te ore e mauiui roa ˈtu â ia aˈohia tatou.