Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E titauraa nehenehe mau ia farii maitai i te taata!

E titauraa nehenehe mau ia farii maitai i te taata!

“A farii maitai te tahi i te tahi ma te mutamuta ore.”—PET. 1, 4:9.

HIMENE: 100, 87

1. Eaha te mau fifi ta te mau Kerisetiano i faaruru i te senekele matamua?

 I ROTO i te area matahiti 62 e tae atu 64, ua papai te aposetolo Petero i “te feia e purutia ra e tei purara ê na Ponoto, Galatia, Kapadokia, Asia e Bitunia.” (Pet. 1, 1:1) No roto mai tera mau taeae e tuahine i te mau nunaa e rave rau. Ua faaruru ratou i “te mau ati uˈana e au i te auahi” mai te hamani-ino-raa e ua hinaaro ratou i te faaitoitoraa e te aratairaa. I ora atoa na ratou i te hoê tau fifi roa. Ua papai hoi Petero: “Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa.” Aita i naea ahuru matahiti i muri aˈe, ua tae mai te haamouraa o Ierusalema. I te taime ahoaho mau, eaha tei tauturu i tera mau Kerisetiano no te mau nunaa rau?—Pet. 1, 4:4, 7, 12.

2, 3. Eaha te tumu Petero i faaitoito ai i te mau taeae ia farii maitai te tahi i te tahi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 Teie te tahi faaitoitoraa ta Petero i horoa i te mau taeae: “A farii maitai te tahi i te tahi.” (Pet. 1, 4:9) Te auraa o te taˈo Heleni faaohipahia no te parau “farii maitai,” e here ïa, aore ra hamani maitai, i te feia ěê. Ua faaitoito râ Petero i te mau taeae e tuahine ia farii maitai “te tahi i te tahi” noa ˈtu ua matau ê na ratou ia ratou e ua rave amui atoa na i te ohipa. Eaha te tumu?

3 Ma te farii maitai, e piri atu â te tahi i te tahi. Te haamanaˈo ra paha oe i to oe oaoa a farii maitai ai te tahi taata ia oe i to ˈna fare. Ua na reira atoa paha oe i te fariiraa i te manihini i ǒ oe. Aita anei to outou auhoaraa i piri atu â? Te tahi ravea maitai no te haamatau i te mau taeae e tuahine, o te farii-maitai-raa ïa ia ratou. I te tau o Petero, ua titauhia ia piri atu â te mau Kerisetiano te tahi i te tahi a rahi noa ˈtu ai te fifi. I teie “mau mahana hopea,” e titauhia ia na reira atoa tatou.—Tim. 2, 3:1.

4. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

4 I teihea taime e nehenehe ai tatou e farii maitai “te tahi i te tahi”? Eaha te tahi mau otoheraa e tapea ia tatou ia farii maitai ia vetahi ê e e nafea ia taui i to tatou feruriraa? Eaha te tauturu mai ia faaite i te haerea maitai o tatou anaˈe te manihini?

TAIME NO TE FARII MAITAI

5. E nafea ia farii maitai i te taata i te mau putuputuraa?

5 I te mau putuputuraa: Na Iehova e ta ˈna faanahonahoraa e titau manihini ia tatou i te mau putuputuraa. E hinaaro tatou e farii maitai i te taata atoa, te feia iho â râ a tahi ra e tae mai ai i te putuputuraa. (Roma 15:7) E manihini atoa ratou na Iehova, eiaha ïa ratou ia hiˈo-ê-hia no to ratou huru aore ra faaahuraa. (Iak. 2:1-4) Mai te peu te faaea noa ra te manihini o ˈna anaˈe, eita anei ta oe e nehenehe e parau atu ia parahi i pihai iho ia oe? E oaoa atoa paha oia ia faataa oe i te tereraa o te putuputuraa e ia tauturu oe ia ˈna ia imi i te mau irava Bibilia. E ravea maitai roa tera no te haapao i te aˈoraa i roto i te Roma 12:13: “Ei peu aˈe na outou te farii maitai i te manihini.”

6. O vai ma ta tatou e farii maitai na mua roa?

6 No te amuamu aore ra tamaa: I tahito ra, e pinepine te taata i te farii maitai i te manihini i to ratou fare no te tamaa. E haapapu atu te reira e hinaaro ratou e riro ei hoa e e vai hau e o ratou. (Gen. 18:1-8; Tav. 13:15; Luka 24:28-30) O vai ma ta tatou e farii maitai na mua roa? O te mau taeae e tuahine o ta tatou amuiraa. A ino noa ˈtu ai te faanahoraa o teie nei ao, e titauhia ia tiaturi i to tatou mau taeae e tuahine e ia riro ei hoa papu no ratou. I 2011, ua taui te Tino aratai i te hora o te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa i te Betela no Marite. Eita faahou e haamata i te hora 6:45 i te ahiahi, e tupu râ i te hora 6:15. Eaha te tumu? Ia faaoti oioi te putuputuraa, e nehenehe te mau mero o te Betela e titau manihini i te tahi e te tahi. Ua na reira-atoa-hia i roto i te tahi atu mau amaa. E ravea maitai tera no te utuafare o te Betela no te haamatau i te tahi e te tahi.

E nehenehe anei e titau manihini i tei tae apî mai no te amuamu, tamaa aore ra haere i te tahi vahi?

7, 8. E nafea ia farii maitai i te mau taeae e haere mai e horoa i te oreroraa parau?

7 I te tahi taime, e haere mai te hoê taeae no te tahi atu amuiraa, tiaau haaati aore ra tia no te Betela e horoa i te oreroraa parau. E nehenehe anei oe e farii maitai i tera mau taeae? (A taio i te Ioane 3, 5-8.) E taime maitai tera no te titau manihini atu ia amuamu aore ra ia tamaa i to tatou fare.

8 Te na ô ra te tahi tuahine no Marite: “I te roaraa o te mau matahiti, ua farii mâua ta ˈu tane i te mau taeae orero e ta ratou vahine i te fare.” Te faataa ra te tuahine, ua haapuai te mau taeae e tuahine atoa i to raua faaroo e ua riro noa iho â ei taime oaoa. Te na ô faahou ra oia: “Aita roa mâua i tatarahapa!”

9, 10. (a) O vai te hinaaro i te nohoraa no te hoê taime maoro rii aˈe? (b) E nehenehe anei te feia e fare nainai to ratou e farii maitai ia vetahi ê? A horoa i te tahi hiˈoraa.

9 Manihini e faaea maoro rii mai: I tahito ra, mea matauhia ia vaiiho i te tahi vahi i te fare ei nohoraa no te mau manihini. (Ioba 31:32; Philem. 22) E titau-atoa-hia ia na reira i teie mahana. E pinepine te mau tiaau haaati i te hinaaro i te tahi vahi nohoraa ia haere ratou e faaitoito i te mau amuiraa. Hoê â atoa no te mau piahi i te mau haapiiraa Kerisetiano e te mau rima tauturu o te ohipa paturaa. I muri aˈe i te tahi ati natura, e hinaaro atoa te taeae aita faahou to ratou e fare i te nohoraa e tae roa ˈtu i te taime e tataîhia to ratou fare. Eiaha e tiaturi noa i te mau taeae e fare rahi to ratou. E rave rahi taime paha to ratou farii-maitai-raa i te mau taeae. No te aha oe e ore ai e farii maitai noa ˈtu e fare nainai to oe?

10 Ua farii te hoê taeae i Korea apatoa i te tahi mau piahi o te mau haapiiraa Kerisetiano i to raua fare. Ua papai oia: “Ua taiâ vau i te haamataraa no te mea no faaipoipo-noa-hia ˈtura vau e e noho na mâua ta ˈu vahine i roto i te fare nainai. Noa ˈtu râ, ua farii mâua ia ratou e aita roa mâua i tatarahapa! Ua haapapu mai te reira e oaoa te noaa mai ia tavini amui te feia faaipoipo ia Iehova ma te hoê â fa pae varua.”

11. No te aha e farii maitai ai i tei tae apî mai i roto i te amuiraa?

11 Taeae e tuahine i tae apî mai i roto i te amuiraa: E taui paha te tahi mau taeae e tuahine i te amuiraa. Peneiaˈe, no te hopoi atu i te tauturu aore ra no te mea ua tonohia ˈtu ratou ei pionie. E tauiraa rahi te reira no ratou. E titauhia ia haamatau i te vahi e te amuiraa apî, peneiaˈe i te reo e te peu ê. E nehenehe anei oe e titau manihini ia ratou no te amuamu, tamaa aore ra haere i te tahi vahi? E tauturu te reira ia ratou ia haamatau i te hoa apî e ia oaoa noa ˈtu ua taui to ratou tupuraa.

12. Eaha te tahi tupuraa o te faaite ra eita e titauhia i te ohipa rahi no te farii maitai?

12 Eita e titauhia i te ohipa rahi no te farii maitai. (A taio i te Luka 10:41, 42.) Te haamanaˈo ra te tahi taeae i tei tupu i te riroraa mai raua ta ˈna vahine ei mitionare. Te na ô ra oia: “Mea apî roa mâua, a tahi ra atoa e farerei ai i tera tupuraa e ua manaˈonaˈo i te oraraa ta mâua i vaiiho. I te tahi po, ua mihi noa ta ˈu vahine i to mâua oraraa na mua ˈˈe. Ua tamata vau i te tamǎrû ia ˈna, aita râ i manuïa. I te hora 7:30 i te po, patotohia mai nei i te opani. Ua hinaaro te tahi piahi Bibilia e farii maitai i te mau mitionare apî ma te hopoi mai e toru anani. Ua tomo mai nei i roto i te fare e ua horoa ˈtu mâua i te tahi hapaina pape. I muri iho, ua hamani i te ti e te totora mahanahana. Aita â mâua i ite atura i te paraparau i te reo Swahili e aita atoa hoi o ˈna i ite i te reo Beretane.” Ua faataa tera taeae ua tauturu tera tupuraa ia raua ia faahoa i te mau taeae no ǒ e ia oaoa i roto i ta raua taviniraa.

EIAHA E IMI I TE OTOHERAA!

13. E nafea oe e faufaahia ˈi ia farii maitai i te taata?

13 Ua taiâ aˈenei oe i te farii maitai i te taata? Mai te peu e e, ua ere paha oe i te tahi taime oaoa e te hoa apî e faufaahia ˈi oe e a muri noa ˈtu. O te farii-maitai-raa i te taata te tahi ravea no te ore e moˈemoˈe faahou. Eaha te tahi mau tumu e taiâ ˈi vetahi i te farii maitai?

14. Eaha te rave aita anaˈe to tatou e taime e ua rohirohi tatou no te farii maitai i te tahi e te tahi?

14 No te iti o te taime e te rohirohi: Mea ohipa roa e mea rahi te hopoia a te mau tavini o Iehova. E na ô paha vetahi, “Aita to ˈu e taime e ua rohirohi roa vau. Eita ta ˈu e nehenehe e farii maitai i te taata!” Tera atoa anei to oe manaˈo? Te faaite ra ïa te reira e titauhia ia rave i te tahi mau tauiraa no te faaherehere i te taime no te titau manihini i te tahi e te tahi. Mea faufaa roa, te faaitoito mai ra hoi te Bibilia ia na reira. (Heb. 13:2) E titauraa ïa no te mau Kerisetiano ia farii maitai i te taata. No te na reira, e tia ia faaiti i te taime ta oe e horoa no te mau mea faufaa ore aˈe.

15. Eaha te tahi tumu eita vetahi e farii maitai i te taata?

15 No to oe iho manaˈo: Ua hinaaro aˈena anei oe e farii maitai i te taata e ua manaˈo eita ta oe e nehenehe? Peneiaˈe te taiâ ra oe e haumani te manihini no te mea e ere oe i te taata o te paraparau rahi. Aore ra, eita ta oe moni e navai e eita oe e nehenehe e horoa ˈtu mai te tahi atu mau taeae e tuahine. Eita e titauhia te hoê fare nehenehe roa no te farii maitai. E mauruuru noa te mau manihini i te fare mâ e te nahonaho. Te mea faufaa aˈe, o te taime oaoa ta ratou e fanaˈo na muri ia oe.

16, 17. Eaha te rave ia taiâ tatou i te farii maitai i te taata?

16 E ere oe anaˈe te taiâ ra i te farii maitai i te taata. Te faatia ra te hoê matahiapo no Beretane: “E haapeapea rii iho â oe. Mai te mau mea atoa râ i roto i te taviniraa a Iehova, mea hau aˈe te maitai e te oaoa e noaa mai ia faaauhia i te haapeapea ra ia oe. Mea au roa na ˈu e inu maa taofe iti e e paraparau noa e te mau manihini.” Te mea faufaa aˈe, ia faaite ïa i to tatou anaanatae ia ratou. (Phil. 2:4) Mea au roa na te rahiraa e faatia i te tahi mau tupuraa ta ratou i ite. E fanaˈo râ tatou i te reira mai te peu noa e farerei amui tatou. Teie ta te tahi atu matahiapo i papai: “Ma te farii i te mau taeae o te amuiraa i to ˈu fare, e tauturu mai te reira ia taa maitai atu â ia ratou, ia haamatau atu â, mea nafea iho â râ ratou i te iteraa i te parau mau.” Ia faaite oe i te anaanatae i te mau manihini, papu maitai o outou paatoa te oaoa.

17 E pinepine te tahi tuahine pionie i te farii i te mau taeae e tuahine o te apiti i te mau haapiiraa Kerisetiano. Te na ô ra oia: “I te omuaraa, ua haapeapea vau no te mea e ere to ˈu fare i te mea faahiahia roa e te mau tauihaa i roto, e ere i te mea apî. No te huru râ o te vahine a te tahi taeae haapii, aita vau i taiâ faahou. Ua na ô mai oia, te tavini atoa ra raua ta ˈna tane ei tiaau haaati. E oaoa roa raua i te noho i ǒ te mau taeae e tuahine feruriraa pae varua. Aita ta ratou taoˈa i rahi, hoê â râ fa ta ratou, e tavini ia Iehova e eiaha e titau i te oraraa fanaˈo. Ua haamanaˈo atura vau i ta mama i parau noa mai i to matou nainairaa: ‘Mea maitai aˈe ia amu i te mereti maa i te vahi tei reira te here.’” (Mas. 15:17) Eiaha ïa e haapeapea, te mea faufaa aˈe, o te here ïa ta tatou e faaite i te mau manihini.

18, 19. E nafea te farii-maitai-raa ia vetahi ê e tauturu mai ai ia faaea i te manaˈo ino ia ratou?

18 No to oe manaˈo no nia ia vetahi ê: Mea au ore anei na oe hoê i roto i te amuiraa? Eita to oe manaˈo no nia ia ˈna e taui ia faaea noa oe mai tera. Eita paha oe e hinaaro e farii i te tahi o ta oe e au ore ra i to oe fare. Peneiaˈe, ua rave oia i te tahi mea o tei haamauiui ia oe e te inoino noa ra oe.

19 Te parau ra te Bibilia e nehenehe te auhoaraa e maitai mai ia farii maitai tatou ia vetahi ê noa ˈtu e enemi. (A taio i te Maseli 25:21, 22.) Ma te farii i te tahi taata i to oe fare, e faaea paha oe i te manaˈo ino ia ˈna a faatupu atu ai i te hau. E haamata paha oe i te ite i te mau huru maitatai ta Iehova i tapao i to ˈna faataeraa mai i te taeae aore ra te tuahine i roto i te parau mau. (Ioa. 6:44) Na te here anaˈe i turai atu ia farii maitai i te taata o tei ore i manaˈo e titau-manihini-hia o ˈna, e nehenehe orua e riro mai ei hoa piri. E nafea ia papu no te here oe i na reira ˈi? Te tahi ravea, o te haapaoraa ïa i te aˈoraa i roto i te Philipi 2:3 o te na ô ra: “Ma te haehaa râ, a haamanaˈo e mea hau aˈe vetahi ê ia outou.” E tia ia imi i te mau ravea no te faaite mea hau aˈe to tatou mau taeae e tuahine. Mea rahi paha ta tatou e haapii mai i to ratou faaroo, faaoromai e te tahi atu mau huru maitatai. Ma te haamanaˈo noa i te reira, e rahi atu â to tatou here no ratou e mea ohie ïa ia farii maitai atu.

NO TE RIRO EI MANIHINI MAITAI

E faaineine maitai te utuafare no te farii i te manihini (A hiˈo i te paratarafa 20)

20. No te aha e e nafea ia faaite e taata tiaturihia tatou a farii ai i te titau-manihini-raa?

20 Teie te tahi uiraa a te papai Salamo ra o Davida: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene?” (Sal. 15:1) I muri iho, ua faahiti Davida i ta Iehova e titau i ta ˈna manihini. Hoê o tera mau titauraa, ei taata tiaturihia ïa o ˈna. Te na ô faahou ra Davida: “O tei tǎpǔ atu, ino noa ˈi oia ihora, e aore e tahema ra.” (Sal. 15:4) Ia farii oia i te tahi titau-manihini-raa, eita ïa e taui i te manaˈo no te tumu faufaa ore. Eita anaˈe tei titau-manihini-hia e tapea i ta ˈna parau, ua mâuˈa roa ïa te taime faataahia no te faaineineraa. (Mat. 5:37) E taui vetahi i te manaˈo no te farii i te tahi atu titau-manihini-raa maitai aˈe i to ratou hiˈoraa. Tera anei te haerea o te faaite i te here e te faatura? E tia ia mauruuru noa tatou i te mau mea atoa ta te utuafare farii e pûpû mai. (Luka 10:7) E ia ore noa ˈtu tatou e tae faahou i te titau-manihini-raa, mea maitai ia faaara oioi atu.

21. Ma te haapao i te mau peu tumu, e nafea tatou e riro ai ei manihini maitai?

21 Mea faufaa atoa ia haapao i te peu tumu o tera e tera fenua. I roto i te tahi mau nunaa taata, e farii-maitai-hia te manihini o te haere atu ma te ore e faaite. Area i roto i te tahi atu, mea maitai aˈe ia faaara na mua. I te tahi fenua, e pûpûhia te maa maitai roa na te mau manihini e e amu noa te utuafare farii i tei toe mai. I te tahi atu fenua, e tamaa te taatoaraa i te hoê â taime. I te tahi vahi, mea tano ia hopoi te manihini i te tahi mea. Area i te tahi atu vahi, eita roa ïa te utuafare farii e hinaaro ia na reirahia. I roto atoa i te tahi mau nunaa taata, eita te manihini e farii i te titau-manihini-raa matamua e te piti. Area i roto i te tahi atu, mea huru ê roa ia na reira. Noa ˈtu eaha te taa-ê-raa o te mau peu tumu, e ara noa anaˈe ia oaoa tei titau manihini mai i te fariiraa ia tatou.

22. No te aha mea faufaa roa ia “farii maitai te tahi i te tahi”?

22 Ua na ô Petero: “Ua fatata . . . te hopea o te mau mea atoa.” (Pet. 1, 4:7) Mea tano roa ˈtu â tera mau parau i teie mahana. Ua piri roa mai hoi te taime e faaruru ai tatou i te ati rahi aita i tupu aˈenei. A ino noa ˈtu ai te faanahoraa o teie nei ao, e titauhia ia haapuai i to tatou here i te mau taeae e tuahine. Mea faufaa roa ïa no tatou i teie mahana ia haapao i te aˈoraa a Petero: “A farii maitai te tahi i te tahi.” (Pet. 1, 4:9) E ere noa ïa te reira i te taime oaoa, e titauraa atoa râ no te mau Kerisetiano i teie mahana e a muri noa ˈtu!