Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta te mau metua tuhaa ia naea i te tamarii te fa o te bapetizoraa

Ta te mau metua tuhaa ia naea i te tamarii te fa o te bapetizoraa

“Eaha ïa ta oe e tiai nei? A tia i nia, ia bapetizohia oe.”—OHI. 22:16.

HIMENE: 51, 135

1. Eaha ta te mau metua e hinaaro ia papu hou a bapetizohia ˈi ta ratou tamarii?

 TEIE ta tuahine Blossom Brandt i faatia no nia i te taime i faaoti ai oia e bapetizo ia ˈna: “E rave rahi avaˈe to ˈu parau-noa-raa ia papa e ia mama te hinaaro ra vau e bapetizo ia ˈu, mea pinepine raua i te paraparau mai no nia i te reira. Ua hinaaro raua ia papu ua taa mau anei ia ˈu te faufaaraa o ta ˈu faaotiraa. I te 31 no Titema 1934, ua tae maira te mahana faufaa roa o to ˈu oraraa.” I teie mahana, e hinaaro atoa te mau metua e tauturu i ta ratou tamarii ia rave i te faaotiraa maitai. Ia parau atu hoi ratou ia tiai â no te bapetizo ia ˈna e aita e tumu papu, e haafifi te reira i te auhoaraa o ta ratou tamarii e o Iehova. (Iak. 4:17) Hou a bapetizohia ˈi ta ratou tamarii, e hinaaro te mau metua feruriraa paari ia papu ua ineine anei oia i te riro ei pǐpǐ na te Mesia.

2. (a) Eaha te fifi ta te tahi mau tiaau haaati i tapao? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

2 Ua tapao te tahi mau tiaau haaati e rave rahi taurearea e tae noa ˈtu i tei hau atu i te 20 matahiti o tei ore i bapetizohia noa ˈtu ua paari ratou i roto i te parau mau. E haere ratou i te putuputuraa, te pororaa e e parau atoa e Ite no Iehova ratou. Aita râ teie mau taurearea i pûpû ia ratou ia Iehova e i bapetizohia. I te tahi taime, aita vetahi i na reira no te mea ua manaˈo te mau metua aita ratou i ineine. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e maha otoheraa eita ˈi te tahi mau metua e faaitoito i ta ratou tamarii ia bapetizohia.

MEA APÎ ROA O ˈNA!

3. Ua haapeapea te mau metua o Blossom no nia i te aha?

3 Ua haapeapea te mau metua o Blossom tei faahitihia i te omuaraa. Ua feruri paha raua, ‘Ia au i to ˈna faito matahiti, ua taa maitai anei ia Blossom i te auraa o te bapetizoraa e e ere i te ohipa hauti?’ Eaha te tauturu i te mau metua ia ite ua ineine ta ratou tamarii no te pûpû ia ˈna ia Iehova?

4. E nafea te faaueraa a Iesu i roto i te Mataio 28:19, 20 e tauturu ai i te mau metua i teie mahana?

4 A taio i te Mataio 28:19, 20. Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê faito matahiti taa maitai no te bapetizo. Mea maitai râ ia feruri maite te mau metua i te auraa mau ia faariro i te taata ei pǐpǐ. E haapiiraa faufaa te huti mai i te auraa o te taˈo Heleni i faaohipahia no te parau “e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ” i roto i te Mataio 28:19. To ˈna auraa, e haapii i te taata ma te haamanaˈo i te fa, e tauturu ia ˈna ia riro ei pǐpǐ. E pǐpǐ na te Mesia te taata o te ite e te taa i ta Iesu i haapii e ua hinaaro e auraro ia ˈna. Mai te aiûraa mai â, e tia i te mau metua ia haapii i te tamarii e nafea ia naea i te fa ia pûpû i to ˈna ora ia Iehova e ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. Papu, eita te hoê aiû e faaî i te mau titauraa no te bapetizoraa. Te faaite ra râ te Bibilia e nehenehe te tamarii apî e taa e e haafaufaa i ta te Bibilia e haapii ra.

5, 6. (a) Eaha ta te Bibilia e faaite mai ra no nia i te bapetizoraa o Timoteo? (b) Eaha te ravea maitai aˈe no te mau metua no te tauturu i ta ratou tamarii?

5 Mea apî noa â te pǐpǐ ra o Timoteo i to ˈna faaotiraa i te tavini ia Iehova. Ua parau te aposetolo Paulo ua haamata o Timoteo i te haapii i te Parau a te Atua mai te “tamarii-rii-raa.” E ere to ˈna metua tane i te tavini no Iehova, ua tauturu atu râ to ˈna metua vahine e mama ruau ia haafaufaa i te Parau a te Atua. No reira Timoteo i faaite ai i te hoê faaroo puai mau. (Tim. 2, 1:5; 3:14, 15) Peneiaˈe e 20 matahiti aore ra iti aˈe to Timoteo i to ˈna fanaˈoraa i te hopoia taa ê i roto i te amuiraa.—Ohi. 16:1-3.

6 Mea taa ê te mau tamarii atoa e eita e noaa ia ratou te feruriraa paari i te hoê â faito matahiti. E taa vetahi i te parau mau, e rave i te faaotiraa paari e e hinaaro e bapetizohia noa ˈtu mea apî ratou. Area te tahi atu, ua titauhia ia paari rii mai ratou no te na reira. Eita te mau metua feruriraa paari e faahepo i te tamarii ia bapetizo. E tauturu atu râ ratou ia haere i mua i te pae varua ia au i to ˈna iho huru tupuraa. E oaoa te mau metua ia haapao ta ratou tamarii i te Maseli 27:11. (A taio.) Ia haamanaˈo râ ratou i te fa, o te tautururaa i ta ratou tamarii ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. Ma te manaˈo noa i te reira, e uiui paha ratou, ‘Ua navai anei te faito ite o ta ˈu tamarii no te pûpû ia ˈna i te Atua a bapetizohia ˈtu ai?’

UA NAVAI ANEI TO ˈNA FAITO ITE?

7. E titauhia anei ia ite i te mau tuhaa atoa o te mau haapiiraa a te Bibilia hou te bapetizoraa? A faataa.

E tia i te mau pǐpǐ atoa a te Mesia ia tamau i te haapii noa ˈtu ua bapetizohia ratou

7 Ma te haapii atu, e tauturu te mau metua i ta ratou tamarii ia fanaˈo i te ite papu no nia i te parau mau. Na te reira hoi e turai i te tamarii ia hinaaro e pûpû ia ˈna i te Atua. Te auraa anei e titauhia ia ite i te mau tuhaa atoa o te mau haapiiraa a te Bibilia hou a pûpû ai ia ˈna i te Atua e a bapetizohia ˈi? E ere, e tia hoi i te mau pǐpǐ atoa a te Mesia ia tamau i te haapii noa ˈtu ua bapetizohia ratou! (A taio i te Kolosa 1:9, 10.) Eaha ïa te titauhia i te taata ia ite hou te bapetizoraa?

8, 9. Eaha tei tupu no te tahi tiai fare auri i Philipi e eaha te haapiiraa e huti mai?

8 E tauturu te hiˈoraa o te tahi utuafare i tahito i te mau metua. (Ohi. 16:25-33) I te piti o to ˈna tere mitionare i te matahiti 50, ua haere Paulo i Philipi. I reira, ua pari-haavare-hia raua Sila, ua tapeahia e hurihia ˈtura i roto i te fare tapearaa. I taua po ra, tupu ihora te hoê aueueraa fenua e matara aˈera te mau opani atoa o te fare auri. Ua manaˈo te tiai ua horo te mau mau auri atoa, opua ihora e haapohe ia ˈna. Auaa râ ua tuô Paulo i ore ai te tiai i na reira. Eaha tei tupu i muri iho? Ua haapii Paulo raua Sila i te tiai e to ˈna utuafare i te parau mau no nia ia Iesu. Ua tiaturi ihora i ta ratou i haapii e ua taa i te faufaaraa ia auraro ia Iesu. I tera iho â taime, bapetizohia ˈtura ratou. Eaha te haapiiraa e huti mai?

9 E faehau Roma paha te tiai na mua ˈˈe. Aita oia i haapii i te Parau a te Atua. No te riro ei Kerisetiano, ua haapii oia i te pue parau mau faufaa a te Bibilia, ua taa i ta Iehova e titau i ta ˈna mau tavini e ua hinaaro e rave i ta Iesu i haapii. Te mea ta ˈna i haapii i roto i tera area taime poto, ua tauturu ïa ia ˈna ia hinaaro ia bapetizohia. Papu, ua tamau oia i te haapii atu â i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa. Eaha te rave ia faaite atu ta outou tamarii te opua ra o ˈna e bapetizo no to ˈna here ia Iehova e no to ˈna hinaaro e rave i ta ˈna e titau ra? A vaiiho ia ˈna ia paraparau e te mau matahiapo. Na ratou e faaoti ua faaî anei oia i te mau titauraa no te bapetizoraa. * Mai te mau Kerisetiano bapetizohia atoa, e tamau o ˈna i te haapii atu â no nia ia Iehova, e peneiaˈe e a muri noa ˈtu.—Roma 11:33, 34.

MEA MAITAI AˈE IA HAERE O ˈNA I TE HAAPIIRAA TEITEI!

10, 11. (a) Eaha ta te tahi mau metua e manaˈo ra? (b) Eaha mau na te parururaa papu no te tamarii?

10 Te manaˈo ra te tahi mau metua mea maitai aˈe ia haere na mua i te haapiiraa teitei e ia noaa te ohipa papu hou ta ratou tamarii a bapetizohia ˈi. E manaˈo maitai paha to ratou, e tia râ ia uiui te mau metua, ‘E maitai mau anei ta ˈu tamarii ia na reirahia? Te tuati ra anei i ta te Bibilia e haapii ra? E nafea ia faaohipa i to tatou oraraa mai ta Iehova e ani mai ra?’—A taio i te Koheleta 12:1.

11 Mea faufaa roa ia haamanaˈo te patoi ra teie nei ao e te mau mea atoa i roto, i te hinaaro e te manaˈo o Iehova. (Iak. 4:7, 8; Ioa. 1, 2:15-17; 5:19) O te auhoaraa e o Iehova te parururaa maitai roa ˈˈe i mua i te enemi ra o Satani, ta ˈna ao e te feruriraa ino o teie nei ao. Eaha te tupu ia haafaufaa na mua te mau metua i te haapiiraa e te ohipa? E manaˈo ta ratou tamarii mea faufaa aˈe te mau mea a teie nei ao i te auhoaraa piri e o Iehova. Mea atâta roa ïa ia na reira! E te mau metua î i te here e, e hinaaro mau anei outou na teie ao e haapii i ta outou tamarii eaha te faaoaoa mau ia ˈna? O te tuuraa ia Iehova i te parahiraa matamua te ravea hoê roa ia maitai e ia oaoa mau ta outou tamarii!—A taio i te Salamo 1:2, 3.

E IA HARA NOA ˈTU O ˈNA?

12. Eaha te tumu te tahi mau metua e manaˈo ai mea maitai aˈe ia tiai ta ratou tamarii no te bapetizo?

12 Ua faataa te tahi metua vahine i te tumu aita o ˈna i hinaaro ia bapetizohia ta ˈna tamahine. Te na ô ra o ˈna: “Mea haama ia parau, te tumu mau râ aita vau i hinaaro, o te tiavaruraa ïa.” Mai ia ˈna, te manaˈo atoa ra te tahi mau metua mea maitai ia tiai ia paari aˈe ta ratou tamarii, aˈunei oia e rave ai i te hara. (Gen. 8:21; Mas. 22:15) No tera mau metua, e manaˈo paha ratou ia ore ta ratou tamarii ia bapetizohia, eita ïa ratou e tiavaruhia. Eaha râ te vahi ino i roto i tera huru feruriraa?—Iak. 1:22.

13. Aita anaˈe te tahi i bapetizohia, te auraa anei eita oia e amo i ta ˈna hopoia i mua ia Iehova? A faataa.

13 Eiaha iho â te mau metua e turai i te tamarii ia bapetizo aita anaˈe oia i ineine i te pûpû ia ˈna ia Iehova. Mea hape râ ia manaˈo eita te tamarii e amo i ta ˈna hopoia i mua ia Iehova no te mea aita o ˈna i bapetizohia. I te taime hoi i ite ai o ˈna eaha te mea maitai e te mea ino i te aro o te Atua, e titau o Iehova ia ˈna ia au i ta ˈna e rave. (A taio i te Iakobo 4:17.) Eita te mau metua feruriraa paari e imi i te otoheraa ia ore ta ratou tamarii ia bapetizohia. Mai ia ratou e hinaaro i te mea maitai i te aro o Iehova e e hae i ta ˈna e ore e au, e haapii atoa te mau metua i te reira i te tamarii i te nainairaa iho â. (Luka 6:40) Ua here anaˈe te tamarii ia Iehova, eita oia e rave i te hara rahi, e hinaaro râ e rave i te mea maitai.—Isa. 35:8.

TE TUHAA A TE AMUIRAA

14. E nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau metua?

14 E nehenehe te mau matahiapo e tauturu i te mau metua ma te faaite i te feruriraa maitai a faahiti ai i te mau fa i roto i te taviniraa a Iehova. Te haamanaˈo ra te tahi tuahine ua haere mai taeae Russell e paraparau ia ˈna i te onoraa o to ˈna matahiti. Te na ô ra tuahine: “Ua rave oia 15 minuti ia paraparau mâua no nia i ta ˈu mau fa pae varua.” Eaha te maitai i itehia i muri aˈe? Ua riro mai te tuahine ei pionie hau atu i te 70 matahiti te maoro! E nehenehe mau te mau parau faaitoito e te maitai e taui i te oraraa o te taata. (Mas. 25:11) E nehenehe atoa te mau matahiapo e ani i te mau metua e ta ratou tamarii ia turu i te mau ohipa e ravehia i te Piha a te Basileia. E horoa ratou i te ohipa e au i te faito matahiti e puai o te tamarii.

15. E nafea ˈtu â te amuiraa e tauturu ai i te mau tamarii e feia apî?

15 E nafea ˈtu â te amuiraa e tauturu ai i te mau tamarii e feia apî? Ma te faaite atu mea faufaa roa ratou no te amuiraa. Ua horoa anei te tahi i te pahonoraa maitai aore ra ua rave i ta ˈna tuhaa i te putuputuraa o te hebedoma? Ua poro anei oia ia vetahi ê i te fare haapiiraa aore ra ua mau papu i mua i te faahemaraa? E mau tapao anaˈe tera o te haapapu ra te imi ra te feia apî i te auhoaraa piri e o Iehova. E te mau taeae e tuahine e, ia ite outou ia ratou ia na reira, a haapopou oioi atu! E tutava anaˈe i te faataa i te taime no te paraparau e o ratou na mua ˈˈe e i muri aˈe i te putuputuraa. E taa ïa i te mau tamarii e feia apî, e parahiraa iho â to ratou i roto i “te amuiraa rahi.”—Sal. 35:18.

TE TUHAA A TE MAU METUA

16, 17. (a) No te aha mea faufaa ia bapetizohia ta outou tamarii? (b) Eaha te oaoa ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e fanaˈo? (A hiˈo â i te hohoˈa matamua.)

16 O te haapiiraa i ta ratou tamarii ia here ia Iehova hoê o te mau haamaitairaa rahi roa ˈˈe a te mau metua. (Sal. 127:3; Eph. 6:4) I roto i te nunaa Iseraela, ua pûpûhia te mau tamarii ia Iehova mai to ratou fanauraa mai â. E ere râ mai tera no ta tatou mau tamarii. E ere no te mea te here ra to ˈna mau metua ia Iehova e mea au na raua te parau mau, e na reira atoa ïa ta raua tamarii. Mai to ˈna fanauraa mai â, e tia ia haapii atu na metua ma te tapea noa i te fa ia riro oia ei pǐpǐ na te Mesia, ia pûpû ia ˈna i te Atua a bapetizohia ˈtu ai. Na roto hoi i te reira e ta ˈna taviniraa taiva ore ia Iehova, e nehenehe ta outou tamarii e faaorahia ia tupu te ati rahi. Te vai ra anei te tahi atu mea faufaa aˈe i tera?—Mat. 24:13.

Te fa a te mau metua, e tauturu i ta ratou tamarii ia riro ei pǐpǐ na te Mesia (A hiˈo i te paratarafa 16, 17)

17 A haamanaˈo na ia Blossom o tei faaite i to ˈna mau metua te hinaaro ra o ˈna e bapetizo ia ˈna. I to raua papuraa ua ineine ta raua tamahine, ua turu na metua ia ˈna i roto i ta ˈna faaotiraa. Te faataa ra Blossom i ta to ˈna papa i rave i te po na mua ˈtu te mahana o to ˈna bapetizoraa: “Ua ani oia ia matou paatoa ia tuturi e ua faaoti i te pure. Ua parau oia ia Iehova e oaoa iti rahi to ˈna ua faaoti ta ˈna tamahine here i te pûpû i to ˈna ora ia ˈNa.” Hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe, ua na ô Blossom: “A mairi noa ˈtu ai te tau, eita roa e moˈe ia ˈu tera po!” E te mau metua e, ia tamata atoa outou i te hoê â oaoa e mauruuru i te ite i ta outou tamarii ia pûpû ia ratou ia Iehova e ia bapetizohia ei tavini no ˈna!

^ E nehenehe te mau metua e aparau e ta ratou tamarii ma te faaohipa i te mau api 304-310 o te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, volume 2. A hiˈo atoa i te “Pahonoraa i ta outou mau uiraa” i te api 2 o Ta tatou taviniraa i te Basileia no Eperera 2011.