Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 13

A haapii i to mau tamarii no nia ia Iehova maoti te poieteraa

A haapii i to mau tamarii no nia ia Iehova maoti te poieteraa

“Na vai i poiete i teie mau mea?”—ISA. 40:26.

HIMENE 11 Arue ra tei poietehia i te Atua

HAAPOTORAA a

1. Eaha ta te mau metua e hinaaro no ta ratou mau tamarii?

 E TE mau metua, e hinaaro mau â outou e tauturu i ta outou mau tamarii ia matau ia Iehova e ia here ia ˈna. Eita râ te Atua e nehenehe e ite-mata-hia. E nafea outou e tauturu ai i ta outou mau tamarii ia taa e mea mau iho â te Atua e e nafea ia faafatata ˈtu ia ˈna?—Iak. 4:8.

2. E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou mau tamarii i te mau huru maitatai o Iehova?

2 Te hoê ravea faufaa roa no te tauturu i te tamarii ia faafatata ˈtu ia Iehova, o te haapiiraa ïa ia ratou i te Bibilia. (Tim. 2, 3:14-17) Te faaite atoa ra te Bibilia i te tahi atu ravea e nehenehe ai te feia apî e haapii no nia ia Iehova. I roto i te buka Maseli, te parau ra te hoê metua tane i ta ˈna tamaiti e eiaha ia moˈe ia ˈna te mau huru maitatai o Iehova, o te itehia ra i roto i te poieteraa. (Mas. 3:19-21) E hiˈo tatou e nafea te mau metua e nehenehe ai e faaohipa i te poieteraa no te haapii i ta ratou mau tamarii i te huru o Iehova.

E NAFEA IA FAAOHIPA I TE POIETERAA NO TE HAAPII I TE TAMARII?

3. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii?

3 Te na ô ra te Bibilia no nia i te Atua: “E ite-maitai-hia hoi to ˈna mau huru maitatai eita e ite-mata-hia . . . mai te poieteraahia mai â te taata, no te mea e taa-maitai-hia te reira na roto i te mau mea i hamanihia.” (Roma 1:20) E te mau metua, eita e ore e mea au na outou e faaori haere i ta outou mau tamarii na rapae. A faaohipa i tera taime no te tauturu i ta outou mau tamarii ia ite i te mau huru maitatai o Iehova na roto i “te mau mea i hamanihia.” E hiˈo anaˈe e nafea te mau metua e pee ai i te hiˈoraa o Iesu.

4. Mea nafea Iesu i te faaohiparaa i te poieteraa no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ? (Luka 12:24, 27-30)

4 A tapao na mea nafea Iesu i te faaohiparaa i te poieteraa no te haapii. I te hoê mahana, ua ani oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia hiˈo i te oreba e te lili. (A taio i te Luka 12:24, 27-30.) Ua nehenehe Iesu e faahiti i te tahi atu animara e tiare, ua faahiti râ oia i te manu e te tiare mea matau aˈe na te mau pǐpǐ. Ua ite noa na paha te mau pǐpǐ i te oreba ia rere na nia ia ratou e te mau lili ia uaa i roto i te mau faaapu. A feruri na ia Iesu e faaite ra i teie mau mea a paraparau noa ˈi. Ua nafea Iesu i to ˈna faahitiraa i teie e piti faahohoˈaraa? Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te aau horoa noa e te maitai rahi o to ratou Metua i te raˈi: E faatamaa e e faaahu Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore mai ta ˈna e rave no te oreba e te lili.

5. Teihea tuhaa i roto i te poieteraa ta te mau metua e nehenehe e faaohipa no te haapii i ta ratou mau tamarii no nia ia Iehova?

5 E te mau metua, e pee anei outou i te huru haapiiraa a Iesu? A faaite na i ta outou mau tamarii i te hoê tuhaa o te poieteraa e mea au na outou, mai te hoê animara anei aore ra te hoê tiare. I muri mai, a faataa ia ratou eaha ta te reira e faaite mai ra no nia ia Iehova. E nehenehe outou e ui i ta outou tamarii eaha te animara aore ra te tiare ta ˈna e au roa. Ia faaohipa outou i te hoê tuhaa o te poieteraa mea au roa na ˈna, e rahi atu â to ˈna anaanatae no te mau huru maitatai o Iehova.

6. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te metua vahine o Christopher?

6 E tia anei ia tuatapapa e rave rahi hora no nia i te hoê animara aore ra hoê tiare hou a horoa ˈi i te hoê haapiiraa no nia ia Iehova? Aita. Aita Iesu i faananea i te parau no nia i te huru tamaaraa a te oreba aore ra i te huru hamaniraahia te mau lili. Parau mau, i te tahi taime, e hinaaro paha ta outou mau tamarii e faahohonu atu â i to ratou ite no nia i te hoê tuhaa o te poieteraa. Pinepine râ, e navai noa hoê faataaraa poto no te horoa i te haapiiraa. Teie ta te hoê taeae o Christopher te iˈoa i parau: “Maa parau iti noa ta to ˈu mama no te tauturu ia matou ia haafaufaa i te poieteraa ati aˈe ia matou. Ei hiˈoraa, to pihai iho anaˈe matou i te mouˈa, e parau oia: ‘A hiˈo na i te rahi e te nehenehe o teie mau mouˈa! E ere anei Iehova i te mea faahiahia?’ E to pihai iho anaˈe matou i te moana, e parau oia: ‘A hiˈo na i te puai o te mau are! E ere anei te Atua i te mea puai?’” Te na ô ra o Christopher: “Na teie mau parau rii poto noa i haaferuri ia matou.”

7. E nafea ia haamatau i ta outou mau tamarii ia feruri i nia i te poieteraa?

7 A paari ai ta outou mau tamarii, e nehenehe outou e haamatau atu â ia ratou ia feruri i nia i te poieteraa e ia haapii no nia i te huru o Iehova. E nehenehe outou e faahiti i te hoê mea i poietehia a ui atu ai: “Eaha ta te reira e haapii ra ia oe no nia ia Iehova?” E maere roa paha outou i ta ratou e pahono mai.—Mat. 21:16.

AFEA IA FAAOHIPA I TE POIETERAA NO TE HAAPII I TE TAMARII?

8. Eaha ta te mau metua Iseraela i nehenehe e rave a haere ai “na nia i te purumu”?

8 Ua faauehia te mau metua Iseraela ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau parau a Iehova a haere ai ratou “na nia i te purumu.” (Deut. 11:19) Mea rahi te purumu i Iseraela. Ua rau ïa te animara, te manu e te tiare te nehenehe e ite atu. Ia tere te hoê utuafare Iseraela na nia i te purumu, e nehenehe te mau metua e paraparau i ta ratou mau tamarii no nia i te mau mea ta Iehova i poiete ia rahi atu â to ratou anaanatae. Outou atoa te mau metua, a faaohipa i teie mau taime no te haapii i ta outou mau tamarii. A hiˈo na mea nafea te tahi mau metua i te na reiraraa.

9. Eaha ta outou e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o Punitha raua Katya?

9 Te na ô ra Punitha, te hoê metua vahine e ora ra i te hoê oire rahi i Initia: “Ia haere matou e farerei i to matou mau fetii i te mataeinaa, e ravea te reira no te haapii i ta mâua mau tamarii no nia i te poieteraa a Iehova. Ia hiˈo vau, mea rahi aˈe ta ta ˈu mau tamarii e haapii no nia i te poieteraa ia faarue matou i te oire rahi ua î i te taata e te pereoo.” E te mau metua, eita roa e moˈe i ta outou mau tamarii teie mau taime e mataitai ai outou i te nehenehe o te poieteraa. Te parau ra te hoê tuahine no Moldavie o Katya te iˈoa: “Mea mau maitai ia ˈu te mau taime i haere ai matou to ˈu na metua i te mataeinaa. Ua mauruuru roa vau i to raua haapiiraa ia ˈu mai te nainairaa mai â ia faafaaea rii e ia mataitai i ta Iehova i hamani, a ite atu ai i te huru o Iehova na roto i ta ˈna poieteraa.”

I roto i te oire, e ite-atoa-hia ia outou te hoê tuhaa o te poieteraa ta outou e nehenehe e faaohipa no te haapii i ta outou mau tamarii no nia ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave mai te peu e ere i te mea ohie ia faaatea i te oire? (A hiˈo i te tumu parau “ Tauturu no te mau metua.”)

10 E nafea râ mai te peu eita outou e nehenehe e faarue i te oire no te haere i te mataeinaa? Te na ô ra o Amol, te hoê tuahine e ora ra i Initia: “I to ˈu fenua, mea fifi te oraraa. Mea moni ïa no te rahiraa o te mau metua ia haere i te mataeinaa. Tera râ, e nehenehe e mataitai i te poieteraa e e aparau no nia i te mau huru maitatai o Iehova i roto i te hoê aua tiare aore ra i nia i te hoê taupee.” Ia hiˈo maitai outou, e ite outou i te tahi mau tuhaa o te poieteraa ta outou e nehenehe e faaite i ta outou mau tamarii. (Sal. 104:24) E ite paha outou i te tahi mau manu, tiare, manumanu, e te vai atu ra. Te parau ra o Karina no Heremani: “Mea au roa na to ˈu mama te tiare. I to ˈu nainairaa, e faaite mai oia i te mau tiare nehenehe atoa.” E te mau metua, e nehenehe atoa outou e faaohipa i te mau video e buka no nia i te poieteraa ta te faanahonahoraa e pia nei no te mau tamarii. Noa ˈtu te ora nei outou i roto i te oire, e nehenehe outou e tauturu i ta outou mau tamarii ia mataitai i te mau mea ta te Atua i hamani. E hiˈo anaˈe i teie nei i te mau huru maitatai o Iehova ta outou e nehenehe e faaite i ta outou mau tamarii maoti te poieteraa.

“E ITE-MAITAI-HIA” TO IEHOVA MAU HURU MAITATAI

11. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia ite i te here o Iehova?

11 No te tauturu i ta outou mau tamarii ia ite i te here o Iehova, e nehenehe outou e faahiti i te huru o te animara i nia i ta ratou mau fanauˈa. (Mat. 23:37) E nehenehe atoa outou e faahiti i te rauraa o te mau mea poietehia. Te parau ra Karina: “Ia hahaere mâua to ˈu mama, e parau noa na oia ia ˈu ia faafaaea e ia mataitai i te mau tiare, tera tiare to ˈna nehenehe, e tapao ïa te reira no te here o Iehova. E rave rahi matahiti i muri mai, te mataitai noa ra vau i te mau tiare, to ratou rauraa, hamaniraa e û. E haamanaˈo te reira ia ˈu i te here rahi o Iehova ia tatou.”

E nehenehe outou e faahiti i te huru hamaniraa faahiahia o te tino no te haapii i ta outou mau tamarii no nia i te paari o te Atua (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia ite i te paari o te Atua? (Salamo 139:14) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 A tauturu i ta outou mau tamarii ia ite i te paari o te Atua. E paari hau ê to Iehova ia faaauhia i to tatou. (Roma 11:33) Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e faataa e nafea te pape e riro ai ei ata o te tere atu mai te hoê vahi i te tahi atu. (Ioba 38:36, 37) E nehenehe atoa outou e paraparau no nia i te huru hamaniraa o te tino. (A taio i te Salamo 139:14.) Tera ta te hoê metua tane o Vladimir te iˈoa i rave. Te na ô ra oia: “I te hoê mahana, ua topa ta ˈu tamaiti mai nia mai i to ˈna pereoo taataahi a pêpê atu ai. Tau mahana i muri iho, ua ora te pêpê. Faataa ˈtura mâua ta ˈu vahine e ua poiete Iehova i te tino ia nehenehe te reira e rapaau ia ˈna iho. Ua parau mâua ia ˈna e ere mai tera no te mau taoˈa ta te taata e hamani ra. Ei hiˈoraa, ia û te hoê pereoo, eita te reira e tataî ia ˈna iho. Maoti teie tupuraa i ite ai ta mâua tamaiti i te paari o Iehova.”

13. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia ite i te puai o te Atua? (Isaia 40:26)

13 Te ani ra Iehova ia tatou ia fariu i to tatou mata i te raˈi e ia feruri i te puai rahi e titauhia ia vai noa te fetia i to ratou vairaa. (A taio i te Isaia 40:26.) A faaitoito i ta outou mau tamarii ia hiˈo i te raˈi e ia feruriruri i nia i te reira. Te haamanaˈo ra Tingting, te hoê tuahine no Taïwan, i tei tupu i to ˈna tamariiraa. Te faatia ra o ˈna: “I te hoê mahana, ua puhapa mâua to ˈu mama i te hoê vahi atea i te oire aita i rahi te mori. Ua ite maitai ïa mâua i te mau fetia i tera po. I tera ra tau, te haapeapea ra vau eita e haere ia ˈu ia vai taiva ore ia Iehova no te mau faaheporaa a to ˈu mau hoa haapiiraa. Ua faaitoito mai to ˈu mama ia feruri i nia i te puai ta Iehova i faaohipa no te hamani i teie mau fetia atoa. Ua parau o ˈna e nehenehe ta te Atua e faaohipa i tera puai no te tauturu ia ˈu ia faaruru i te mau tamataraa atoa. Ia ˈu i feruriruri i nia i te poieteraa, ua hinaaro vau e ite hau atu no nia ia Iehova e ua faaoti papu vau i te tavini ia ˈna.”

14. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia ite e Atua oaoa Iehova?

14 E faaite mai te poieteraa e Atua oaoa Iehova e te au i te ataata. Ua itehia mai e te mau aivanaa e pauroa te animara te hauti na, oia atoa te manu e te iˈa. (Ioba 40:20) Ua ata aˈena anei ta outou mau tamarii a mataitai ai i te hoê animara ia hauti? E fanauˈa mimi paha o te aˈuaˈu ra i te hoê popo, aore ra e piti fanauˈa urî o te taputô ra. Ia ite faahou oe i ta oe mau tamarii ia ata a mataitai ai i te peu hauti a te mau animara, a haamanaˈo ia ratou e te tavini ra tatou i te hoê Atua oaoa.—Tim. 1, 1:11.

EI UTUAFARE, E OAOA OUTOU IA MATAITAI I TE POIETERAA

E haamahora ˈtu â ta outou mau tamarii i to ratou aau i te vahi e mataitai ai outou i te poieteraa (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. E nafea te mau metua e ite ai eaha ta ta ratou mau tamarii e manaˈo ra? (Maseli 20:5) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

15 I te tahi taime, mea fifi paha no te mau metua ia ite eaha ta ta ratou mau tamarii e faaruru ra. I roto i tera tupuraa, e titauhia i te mau metua ia ui atu i to ratou manaˈo. (A taio i te Maseli 20:5.) E na reira te tahi mau metua i te taime a mataitai ai i te natura. No te aha? E taime tano hoi teie no te aparauraa, inaha aita e ohipa o te faanevaneva i te feruriraa o te tamarii e o te metua. Te horoa ra te hoê metua tane no Taïwan o Masahiko te iˈoa i te tahi atu tumu: “Ia hahaere matou na rapae e te mau tamarii, na nia anei i te mouˈa aore ra na tatahi, e tamǎrû te reira ia ratou. Mea ohie aˈe ïa no mâua ta ˈu vahine ia ite i to ratou manaˈo.” Te faatia ra Katya: “Ia faaoti te haapiiraa, e afai na to ˈu mama ia ˈu i roto i te hoê aua faafaaearaa nehenehe mau. I reira ïa vau e haamahora ˈi i to ˈu aau e e faatia ˈi ia ˈna i te mau ohipa atoa i tupu i te fare haapiiraa.”

16. E nafea te mau utuafare e faaohipa ˈi i te poieteraa a Iehova no te faafaaea e no te arearea?

16 Ua riro te poieteraa a Iehova ei ravea no te mau utuafare no te faafaaea e no te arearea, a piri atu ai te mau mero utuafare te tahi i te tahi. Te parau ra te Bibilia e “e taime no te ata” e “e taime no te ouˈa.” (Koh. 3:1, 4, nota) Ua poiete Iehova i te mau vahi nehenehe mau i reira tatou e faaanaanatae ai ia tatou, mai te mataeinaa, te mouˈa e te pae miti. Mea au na te mau tamarii e horo na roto i te hoê aua, e mataitai i te animara, e hopu i te anavai e i te miti. E mau ravea maitai anaˈe te reira no te faaanaanatae, inaha ua haaatihia tatou i te mau mea ta Iehova i poiete.

17. No te aha mea faufaa ia tauturu te mau metua i ta ratou mau tamarii ia anaanatae i te poieteraa a te Atua?

17 I roto i te ao apî, i reira te mau metua e te mau tamarii e fanaˈo ai i te taime no te mataitai atu â i te poieteraa a Iehova. Eita ˈtura ïa tatou e mǎtaˈu faahou i te mau animara taehae, eita atoa ratou e mǎtaˈu i te taata. (Isa. 11:6-9) E fanaˈo tatou i teie mau maitai e a muri noa ˈtu. (Sal. 22:26) E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii i teie nei â ia haafaufaa i te poieteraa. Ia faaohipa outou i te mau mea poietehia no te haapii i ta outou mau tamarii no nia ia Iehova, e tu to ratou manaˈo e to te Arii Davida tei parau: “E Iehova, aita e ohipa mai ta oe ra mau ohipa.”—Sal. 86:8.

HIMENE 134 E ô te tamarii no ǒ mai i te Atua

a Te haamanaˈo ra e rave rahi taeae e tuahine i to ratou mataitairaa i te poieteraa e to ratou mau metua Kerisetiano. Aita i moˈe ia ratou mea nafea to ratou mau metua i te faaohiparaa i teie mau taime no te haapii ia ratou i te huru o Iehova. Mai te peu e tamarii ta outou, e nafea outou e faaohipa ˈi i te poieteraa no te haapii ia ratou i te mau huru maitatai o te Atua? O ta teie ïa tumu parau haapiiraa e pahono.