Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 14

“E ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu”

“E ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu”

“I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.”—IOA. 13:35.

HIMENE 106 E here anaˈe ia vetahi ê

HAAPOTORAA a

Eaha te huru o vetahi a ite ai i te here e vai ra i rotopu i te mau Ite no Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 1)

1. Eaha ta te feia e tae mai i ta tatou mau putuputuraa e faahiahia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

 A FERURI na, a tahi ra te hoê tane e ta ˈna vahine e haere ai i te hoê putuputuraa i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova. Ua faahiahia roa raua i to te amuiraa farii-maitai-raa ia raua e faaiteraa i te here te tahi i te tahi. A hoˈi ai raua i te fare, ua parau te vahine i ta ˈna tane: ‘Mea taa ê roa te mau Ite no Iehova, ua au roa vau i to ratou huru.’

2. Eaha te tumu vetahi i turori ai?

2 Mea faahiahia roa te here e itehia i roto i te amuiraa Kerisetiano. Eiaha râ e moˈehia e e taata tia ore atoa te mau Ite no Iehova. (Ioa. 1, 1:8) No reira, ia matau atu â tatou i te mau mero o te amuiraa, e ite tatou i ta ratou mau hapa. (Roma 3:23) Te mea peapea râ, ua vaiiho vetahi Kerisetiano i te hapa a vetahi ê ia faaturori ia ratou.

3. Eaha te tapao o te mau Kerisetiano mau? (Ioane 13:34, 35)

3 E hiˈo faahou anaˈe i te irava tumu o teie tumu parau haapiiraa. (A taio i te Ioane 13:34, 35.) Eaha te tapao o te mau Kerisetiano mau? E ere o te tia-roa-raa, o te here râ. Aita atoa Iesu i parau: “E ite ïa outou e e pǐpǐ outou na ˈu.” Ua parau râ o ˈna: “E ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” Te haapapu ra ïa Iesu e o te taata atoa, eiaha noa râ to te amuiraa, te ite o vai te mau Kerisetiano mau maoti te here mau ta ratou e faaite te tahi i te tahi.

4. Eaha paha ta te taata e hinaaro e ite no nia i te mau Kerisetiano mau?

4 E ui paha vetahi taata e ere i te Ite no Iehova: ‘E nafea te here e faaite mai ai o vai te mau Kerisetiano mau? Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna here i ta ˈna mau aposetolo? E e nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu?’ O te mau Ite no Iehova atoa te faufaahia i te pahonoraa a teie mau uiraa. E turai te reira ia tatou ia faaite atu â i te here, i te taime iho â râ e titauhia ˈi ia faaoromai i te hapa a te tahi e te tahi.—Eph. 5:2.

NO TE AHA O TE HERE TE TAPAO O TE MAU KERISETIANO MAU?

5. Eaha te auraa o te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 15:12, 13?

5 Ua haapapu Iesu e na te hoê here taa ê e faaite o vai ma ta ˈna mau pǐpǐ. (A taio i te Ioane 15:12, 13.) Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia here outou te tahi i te tahi mai ia ˈu e here nei ia outou.” Eaha te auraa? Mai ta Iesu i faataa i muri mai, o te hereraa ïa ia vetahi ê hau aˈe ia tatou iho, aore ra o te huru here e ineine ai tatou i te pohe no te hoê hoa Kerisetiano. b

6. E nafea te Bibilia e haafaufaa ˈi i te parau o te here?

6 E rave rahi irava Bibilia o te haafaufaa ra i te parau o te here. Ei hiˈoraa, mea au roa na te taata i to muri nei mau irava: “E here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) “Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.” (Mat. 22:39) “E tapoˈi te here i te hara e rave rahi.” (Pet. 1, 4:8) “Eita roa te here e mure.” (Kor. 1, 13:8) Te haapapu maitai ra teie mau irava e te tahi atu i te faufaaraa ia faatupu e ia faaite i teie huru maitai nehenehe mau.

7. No te aha eita roa e haere ia Satani ia tahoê i te taata maoti te here mau?

7 E rave rahi o te ui nei: ‘E nafea ia ite eaha te haapaoraa mau? Pauroa te haapaoraa o te parau nei e tei ia ratou ra te parau mau, mea taa ê râ ta tera e tera e haapii ra no nia i te Atua.’ Ua haamau Satani e rave rahi haapaoraa hape, mea fifi atura ïa no te taata ia ite e eaha te haapaoraa mau. Eita roa ˈtu râ ta ˈna e nehenehe e faatupu i te hoê autaeaeraa Kerisetiano tahoêhia maoti te here. O Iehova anaˈe te nehenehe e faatupu i te reira, no ǒ mai hoi ia ˈna ra te here mau. E ere te huru taata atoa te nehenehe e faatupu i te here i rotopu ia ratou, o te feia anaˈe râ e fanaˈo ra i te varua o te Atua e i ta ˈna haamaitairaa. (Ioa. 1, 4:7) Te tumu ïa i parau ai Iesu e o ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe te faaite i te here mau te tahi i te tahi.

8-9. Eaha te huru o vetahi a ite ai i te here i rotopu i te mau Ite no Iehova?

8 Mai ta Iesu i parau, e rave rahi taata tei ite o vai ta ˈna mau pǐpǐ maoti te here mau ta ratou e faaite ra te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra te taeae Ian i te tairururaa matamua ta ˈna i haere i te tahua tuaro piri i to ˈna fare. Tau avaˈe na mua ˈtu, ua haere na o Ian i reira no te hoê hautiraa tuaro. Te parau ra oia: “Mea taa ê roa te huru o tei haere mai i te tairururaa i te feia tei haere mai no te tuaro. Mea ite te mau Ite no Iehova e ta ratou mau tamarii i te peu, e mea tura to ratou faaahuraa.” Te parau faahou ra oia: “Ia hiˈohia ˈtu, e taata hau ratou e te mauruuru noa. Tera atoa hoi ta ˈu i hinaaro. Aita vau e haamanaˈo ra i te mau oreroraa parau i horoahia i taua mahana ra, ua mau maitai râ ia ˈu te huru o te mau Ite no Iehova.” c Maoti teie here mau e faaite ai tatou i tera haerea. No to tatou here i to tatou mau taeae e tuahine, e hamani maitai e e faatura tatou ia ratou.

9 Tera atoa ta te taeae John i tapao i to ˈna haereraa i ta ˈna putuputuraa matamua. Te na ô ra oia: “Ua faahiahia roa vau i to ratou huru, e faahoa ratou . . . i te mau huru taata atoa. Manaˈo roa ˈtura vau e taata tia roa ratou. Na to ratou here mau i haapapu ia ˈu e tera te haapaoraa mau.” d E rave rahi faatiaraa mai teie, e tapao faaite ïa e o te nunaa o Iehova te mau Kerisetiano mau.

10. I roto i teihea tupuraa e nehenehe ai tatou e faaite i te here Kerisetiano? (A hiˈo atoa i te nota.)

10 Mai ta tatou i ite i roto i te omuaraa, e ere te mau Kerisetiano mau i te taata tia roa. I te tahi taime, e rave aore ra e parau ratou i te tahi mea e riri ai tatou. e (Iak. 3:2) I roto i tera tupuraa, e nehenehe tatou e faaite i te here Kerisetiano na roto i to tatou haerea. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?—Ioa. 13:15.

MEA NAFEA TO IESU FAAITERAA I TE HERE I TA ˈNA MAU APOSETOLO?

Ua faaite noa Iesu i te here i ta ˈna mau aposetolo noa ˈtu ta ratou mau hapa (A hiˈo i te paratarafa 11-13)

11. Eaha te huru tano ore ta Iakobo raua Ioane i faatupu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 Aita Iesu i titau i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore roa ˈtu e hapa. Na roto râ i te here, ua tauturu o ˈna ia ratou ia faatitiaifaro i to ratou huru ia mauruuru Iehova ia ratou. I te hoê mahana, ua faaue e piti aposetolo, o Iakobo raua Ioane, i to raua metua vahine ia ani ia Iesu ia horoa i te parahiraa faufaa no raua i roto i te Faatereraa arii. (Mat. 20:20, 21) Ua faatupu ïa Iakobo raua Ioane i te huru teoteo e te nounou.—Mas. 16:18.

12. O Iakobo raua Ioane noa anei tei faatupu i te huru tano ore? A faataa.

12 I roto i tera tupuraa, e ere o Iakobo raua Ioane anaˈe tei faatupu i te huru tano ore. A hiˈo na i te huru o te tahi atu mau aposetolo: “I to te tahi atu mau pǐpǐ hoê ahuru faarooraa i te reira, inoino ihora ratou i na piti taeae.” (Mat. 20:24) Eita e ore e ua taora parau te tahi atu mau aposetolo i nia ia Iakobo raua Ioane. Ua na ô paha ratou i te parau ia raua: ‘O vai hoi orua no te ani i te hoê parahiraa faufaa i roto i te Faatereraa arii? Eaha, orua anaˈe tei ohipa na muri ia Iesu? O matou atoa te tano e fanaˈo i tera tiaraa!’ Noa ˈtu eaha ta ratou i manaˈo aore ra i parau, ua vaiiho te mau aposetolo i teie tupuraa ia haafifi i te here taeae e tahoê ra ia ratou.

13. Ua nafea Iesu i mua i te huru o ta ˈna mau aposetolo? (Mataio 20:25-28)

13 I mua i tera tupuraa, aita Iesu i riri. Aita oia i parau e e haere o ˈna e imi mai i te tahi atu mau aposetolo maitai aˈe, mea haehaa aˈe e o te faaite noa i te here te tahi i te tahi. Ma te faaoromai râ, ua haaferuri Iesu ia ratou no to ˈna iteraa e ua hinaaro mau ratou e rave i te mea maitai. (A taio i te Mataio 20:25-28.) Ua tamau o ˈna i te here ia ratou, noa ˈtu e ere a tahi ra to te mau aposetolo mârôraa no te ite o vai tei hau aˈe i rotopu ia ratou, e ere atoa râ te hopea.—Mar. 9:34; Luka 22:24.

14. Eaha te huru o te taata i te tau o te mau aposetolo?

14 Ua taa ia Iesu e no to ratou paha taˈere i na reira ˈi te mau aposetolo. (Ioa. 2:24, 25) I to ratou fenua, e turai te mau aratai ati Iuda i te taata ia tapi i te tiaraa teitei. (Mat. 23:6) E manaˈo atoa te mau aratai ati Iuda mea hau aˈe ratou ia vetahi ê. f (Luka 18:9-12) Ua taa ia Iesu e no tera huru i faateitei ai ta ˈna mau aposetolo ia ratou e i vahavaha ˈi ia vetahi ê. (Mas. 19:11) No to ˈna huru au noa, aita Iesu i titau i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore roa ˈtu e hapa, ua faaoromai noa râ oia i ta ratou mau hapa. Ua ite oia e aau maitai to ratou, ua tauturu noa ïa oia ia ratou ia haapae i te teoteo e i te nounou e ia faatupu atu â i te here.

E NAFEA IA PEE I TE HIˈORAA O IESU?

15. Eaha te haapii mai i tei tupu i rotopu ia Iakobo, Ioane e te tahi atu mau aposetolo?

15 Mea rahi ta tatou e haapii mai i tei tupu i rotopu ia Iakobo, Ioane e te tahi atu mau aposetolo. Ua hape Iakobo raua Ioane i te aniraa i te parahiraa faufaa no raua i roto i te Faatereraa arii. Ua hape atoa râ te tahi atu mau aposetolo i te vaiihoraa i teie tupuraa ia haafifi i to ratou auhoêraa. Ua tamau noa râ Iesu i te faaite i te hamani maitai e te here i ta ˈna 12 aposetolo. Eaha te haapiiraa? Te mea faufaa, e ere noa ïa te mea ta vetahi ê i rave, to tatou atoa râ huru ia hapa ratou. Eaha te tauturu ia tatou? Ia riri tatou i te hoê hoa Kerisetiano, e ui anaˈe ia tatou iho: ‘No te aha vau i riri roa ˈi no ta ˈna i rave? Te faaite mai ra anei te reira i te hoê huru tano ore te tia ia ˈu ia faatitiaifaro? Aita anei o ˈna e faaruru atoa ra i te hoê fifi? Noa ˈtu i ta ˈu hiˈoraa ua tano vau i te ririraa ia ˈna, e nehenehe anei au e faaite i te here mau ma te faaore atu i ta ˈna hapa?’ Ia tamau tatou i te faaite i te here ia vetahi ê, te haapapu ra ïa tatou e pǐpǐ mau tatou na Iesu.

16. Eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

16 E tauturu te hiˈoraa o Iesu ia tatou ia taa i te huru o to tatou mau hoa Kerisetiano. (Mas. 20:5) Taa ê atu ia tatou, e nehenehe ta Iesu e ite i roto i te aau. E nehenehe râ tatou e faaoromai i te huru o to tatou mau taeae e tuahine ia haraooo tatou ia ratou. (Eph. 4:1, 2; Pet. 1, 3:8) Ia matau maitai tatou ia ratou, mea ohie aˈe ïa ia faaoromai. Teie te hoê hiˈoraa.

17. Mea nafea te hoê tiaau ratere i faufaahia ˈi i te haamatauraa ˈtu â i te hoê hoa Kerisetiano?

17 Ua tavini te hoê tiaau ratere i te tuhaa fenua no Afirika hitia o te râ. Te haamanaˈo ra oia i te hoê taeae ta ˈna i manaˈo e taeae ino. Ua nafea ˈtura te tiaau ratere? Te parau ra oia: “Aita vau i ape i te taeae. Ua faaoti au e haamatau atu â ia ˈna.” Ia ˈna i na reira, ua itehia i te tiaau e oraraa fifi to te taeae i to ˈna nainairaa. Taa ˈtura ia ˈna no te aha mai tera to ˈna huru i teie nei. Te na ô faahou ra te tiaau: “I to ˈu taaraa eaha te mau tutavaraa ta te taeae i rave e te eˈa i na reira mai ai oia, ua faahiahia roa vau ia ˈna e ua riro roa mâua ei hoa rahi.” Ia tamata tatou i te taa i te huru o to tatou mau taeae e tuahine, mea ohie aˈe ïa no tatou ia faaite i te here ia ratou.

18. Eaha te tahi mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui ia haamauiui te hoê hoa Kerisetiano ia tatou? (Maseli 26:20)

18 I te tahi taime, e hinaaro tatou e aparau e te hoê hoa Kerisetiano tei haamauiui ia tatou. Na mua roa, e tano ia ui ia tatou iho: ‘Ua ite anei au eaha mau na tei tupu?’ (Mas. 18:13) ‘Ua hinaaro mau anei oia e haamauiui ia ˈu?’ (Koh. 7:20) ‘Aita atoa anei au i rave aˈenei i tera hape?’ (Koh. 7:21, 22) ‘Ia tauaparau mâua, e afaro anei aore ra e ino roa ˈtu â te fifi?’ (A taio i te Maseli 26:20.) Ia rave tatou i te taime no te feruriruri i taua mau uiraa ra, e ite ïa tatou e nehenehe te here e tapoˈi i te hapa.

19. Eaha ta outou e faaoti papu i te rave?

19 Na roto i te here ta ratou e faaite te tahi i te tahi, ua haapapu te mau Ite no Iehova e o ratou te mau pǐpǐ mau a Iesu. Ei Ite no Iehova, e titauhia ia tatou tataitahi ia here i to tatou mau taeae e tuahine noa ˈtu ta ratou mau hape. Ma te na reira, e ite te taata e tei ia tatou ra te parau mau e e hinaaro ratou e haamori atoa ia Iehova, te Atua î i te here. E faaoti papu anaˈe ïa i te tamau i te faaite i te here, inaha hoi tera te tapao no te ite o vai te mau Kerisetiano mau.

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

a Mea rahi o te anaanatae ra i te parau mau a ite ai i te here e vai ra i rotopu ia tatou. No te mea râ e taata tia ore tatou, mea fifi paha ia faaite i te here te tahi i te tahi. E hiˈopoa anaˈe no te aha mea faufaa roa te here e e nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu ia hapa vetahi ê.

c I nia i te jw.org, a maimi i te tumu parau “Teie nei, e auraa mau to to ˈu oraraa.”

d I nia i te jw.org, a maimi i te tumu parau “E au ra e oraraa oaoa to ˈu.”

e I roto i teie tumu parau haapiiraa, aita e parauhia nei no te mau hara te titauhia ia faaite i te mau matahiapo, mai te mau hara faahitihia i roto i te Korinetia 1, 6:9, 10.

f Te faatiahia ra e ua parau te hoê rabi i muri mai: “I roto i teie ao, aita e 30 taata parau-tia mai ia Aberahama. Mai te peu e 30, tei roto mâua ta ˈu tamaiti. Mai te peu e ahuru, tei roto mâua ta ˈu tamaiti. Mai te peu e piti, o mâua ïa ta ˈu tamaiti. Mai te peu hoê anaˈe, o vau ïa.”