Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 11

E nafea ia faaineine ia outou no te bapetizoraa?

E nafea ia faaineine ia outou no te bapetizoraa?

“Eaha te tapea ra ia ˈu ia bapetizohia?”—OHI. 8:36.

HIMENE 50 Ta ˈu pure pûpûraa ia ˈu ia Iehova

HAAPOTORAA a

Ati aˈe te ao nei, e rave rahi feia paari e taurearea o te nuu ra i mua i te pae varua e o te bapetizohia (A hiˈo i te paratarafa 1-2)

1-2. Mai te peu aita outou i ineine atura no te bapetizoraa, eaha ta outou e nehenehe e rave? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

 MAI te peu e te opua ra outou e bapetizo ia outou, e fa maitai roa teie. Mai te peu ua ineine outou e ua farii te mau matahiapo, eiaha ïa e haamarirau i te bapetizo ia outou. A na reira ˈi, e fanaˈo outou i te hoê oraraa oaoa a tavini ai ia Iehova.

2 Tera râ, te titauhia ra anei ia outou ia haamaitai i te tahi mau tuhaa o to outou oraraa hou a bapetizohia ˈi? Mai te peu e e, eiaha roa ˈtu e toaruaru. E naea ia outou tera fa faufaa roa, mea apî aore ra mea paari anei outou.

“EAHA TE TAPEA RA IA ˈU?”

3. Eaha ta te hoê taata tiaraa teitei no Etiopia i ani ia Philipa, eaha râ te uiraa e hiti mai? (Ohipa 8:36, 38)

3 A taio i te Ohipa 8:36, 38. Ua ani te hoê taata tiaraa teitei no Etiopia ia Philipa: “Eaha te tapea ra ia ˈu ia bapetizohia?” Ua hinaaro mau te taata no Etiopia ia bapetizohia o ˈna, ua ineine anei râ o ˈna i te rave i teie taahiraa faufaa mau?

Ua faaoti papu te taata tiaraa teitei no Etiopia i te haapii atu â no nia ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 4)

4. Mea nafea to te taata tiaraa teitei no Etiopia faaiteraa i to ˈna hinaaro e haapii atu â no nia ia Iehova?

4 Ua haere teie taata no Etiopia “i Ierusalema e haamori i te Atua.” (Ohi. 8:27) Ua farii ïa o ˈna i te haapaoraa ati Iuda. Ua haapii o ˈna o vai Iehova maoti te mau Papai Hebera. Ua hinaaro râ teie taata e haapii atu â. Inaha, i to Philipa farereiraa ia ˈna, te taio ra o ˈna i te hoê otaro a te peropheta Isaia. (Ohi. 8:28) E ere roa ˈtu ïa i te hoê parau ohie ia taa. Tapao faaite tera e ua hinaaro iho â taua taata tiaraa teitei ra no Etiopia e haapii atu â.

5. Mea nafea to teie taata no Etiopia faaohiparaa i ta ˈna i haapii?

5 E taata mana oia no Kaneda arii vahine no Etiopia. E tiaau o ˈna “i te mau taoˈa atoa” a teie arii vahine. (Ohi. 8:27) E rave rahi ohipa e hopoia ta ˈna. Noa ˈtu râ, ua rave o ˈna i te taime no te haamori ia Iehova. Aita o ˈna i haapii noa, ua faaohipa atoa râ i ta ˈna i haapii mai. Ei hiˈoraa, na Etiopia roa o ˈna i te haereraa i Ierusalema no te haamori ia Iehova i te hiero. Ua faaite ïa teie taata i to ˈna hinaaro mau e haamori ia Iehova, noa ˈtu eaha te titauhia ia ˈna ia rave.

6-7. Mea nafea to te taata no Etiopia here ia Iehova i te rahi-noa-raa?

6 Ua haapii Philipa i te tahi pue parau mau faufaa roa i te taata no Etiopia. Ua haapii atu o ˈna e o Iesu te Mesia. (Ohi. 8:34, 35) Ua putapû roa te taata no Etiopia i ta Iesu i rave no ˈna. Eaha ïa ta ˈna e rave? E nehenehe o ˈna e tamau noa i roto i te faaroo ati Iuda. No to ˈna râ here rahi ia Iehova e ia Iesu, faaoti atura o ˈna i te bapetizo ia ˈna ei pǐpǐ na Iesu Mesia. I reira Philipa i te iteraa e ua ineine teie taata e bapetizo atura oia ia ˈna.

7 Ia pee outou i te hiˈoraa o teie taata no Etiopia, e ineine ïa outou no te bapetizoraa. E parau atoa outou mai ia ˈna: “Eaha te tapea ra ia ˈu ia bapetizohia?” E nafea râ ia pee i to ˈna hiˈoraa? Ma te tamau ïa i te haapii i te Bibilia, ma te faaohipa i ta tatou i haapii e ma te haapuai i to tatou here ia Iehova.

A TAMAU I TE HAAPII

8. Eaha ta te Ioane 17:3 e faaitoito ra ia tatou ia rave?

8 A taio i te Ioane 17:3. Ua faaitoito anei teie irava ia outou ia haapii i te Bibilia? Papu maitai e e. E faaitoito anei râ teie irava ia outou ia tamau i te haapii? E. Eita tatou e faaea i te haapii no nia “i te Atua mau.” (Koh. 3:11) E tamau tatou i te haapii e a muri noa ˈtu. Rahi atu â tatou i te haapii no nia ia Iehova, rahi atu â ïa tatou i te faafatata ˈtu ia ˈna.—Sal. 73:28.

9. Eaha te tia ia tatou ia rave a haamata ˈi i te haapii i te parau mau?

9 A haapii ai tatou no nia ia Iehova, e haapii na mua tatou i te “mau mea rii,” mai ta Paulo e parau ra i roto i ta ˈna rata i te mau Hebera. Aita oia i haafaufaa ore i teie mau haapiiraa, ua faaau râ o ˈna i te reira i te û o te horoahia i te hoê pêpe. (Heb. 5:12; 6:1) Ua faaue atoa Paulo i te mau Kerisetiano atoa ia faahohonu atu â i ta ratou haapiiraa Bibilia. Mea au anei na outou e faahohonu i ta outou haapiiraa Bibilia? Hinaaro anei outou e ite atu â e e tamau i te haapii no nia ia Iehova e ta ˈna opuaraa?

10. No te aha mea fifi no vetahi ia haapii?

10 No vetahi, e ere i te mea ohie ia haapii i te tahi mea apî. E no outou? I te fare haapiiraa, ua haapii anei outou i te taio maitai e i te apo mai i te tahi mea apî? Mea au anei na outou i te haapii e te ite ra anei outou i te apî? Aore ra te manaˈo ra outou eita e haere ia outou ia haapii maoti te mau buka. Noa ˈtu eaha to outou tupuraa, e nehenehe Iehova e tauturu mai, inaha mea tia roa oia e o ˈna te Orometua maitai roa ˈˈe.

11. Mea nafea to Iehova faaiteraa e o ˈna te “Orometua Rahi roa ˈˈe”?

11 Ua pii Iehova ia ˈna iho “to outou Orometua Rahi roa ˈˈe.” (Isa. 30:20, 21) E Orometua hamani maitai e te faaoromai o ˈna. E imi atoa oia i te mea maitai i roto i ta ˈna mau tavini. (Sal. 130:3) Eita o ˈna e titau ia tatou ia rave i te ore e maraa ia tatou. A haamanaˈo, ua horoa mai o ˈna i te hoê ô faahiahia mau, te roro. (Sal. 139:14) Ua poiete o ˈna ia tatou e te hinaaro e haapii, e ia tamau tatou i te na reira e a muri noa ˈtu. Mea faufaa ïa “ia hiaai” tatou i te pue parau mau Bibilia i teie nei â. (Pet. 1, 2:2) A haamau ïa i te fa e taio e e haapii i te Bibilia i te mau mahana atoa. (Ios. 1:8) Maoti te haamaitairaa a Iehova, e au roa outou i te taio e i te haapii atu â no nia ia ˈna.

12. No te aha mea maitai ia haapii tatou no nia ia Iesu?

12 Ia rave tatou i te taime no te feruriruri i nia i te oraraa o Iesu e i ta ˈna taviniraa, e pee maite ïa tatou i to ˈna hiˈoraa no te tavini ia Iehova, i te taime fifi iho â râ. (Pet. 1, 2:21) Ua faaite tia ˈtu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eaha te mau fifi ta ratou e faaruru. (Luka 14:27, 28) Ua tiaturi papu râ o ˈna e e nehenehe ratou e vai taiva ore ia Iehova mai ia ˈna. (Ioa. 16:33) E haapii anaˈe ïa no nia i te oraraa o Iesu a feruri atu ai e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa i te mau mahana atoa.

13. Eaha te tia ia tamau i te ani ia Iehova e no te aha?

13 Mea au ia haapii, eita râ e navai. Te mea faufaa roa, ia ite atu â ïa tatou no nia ia Iehova a here e a tiaturi atu ai ia ˈna. (Kor. 1, 8:1-3) A haapii noa ˈi, a tamau i te ani ia Iehova ia tauturu mai e ia faarahi i to outou faaroo. (Luka 17:5) Papu, e pahono o ˈna i ta outou mau pure. Maoti to outou faaroo niuhia i nia i ta outou i haapii no nia i te Atua, e hinaaro outou e rave hau atu â.—Iak. 2:26.

A TAMAU I TE FAAOHIPA I TA OUTOU E HAAPII RA

Hou a tupu ai te diluvi, ua faaohipa Noa e to ˈna utuafare i ta ratou i haapii (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Mea nafea te aposetolo Petero i te faaiteraa i te faufaaraa ia faaohipa i ta tatou e haapii ra? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 Ua faaite te aposetolo Paulo i te faufaaraa ia tamau te mau pǐpǐ a Iesu i te faaohipa i ta ratou e haapii ra. Ua faahiti ïa o ˈna i te aamu o Noa. Ua parau hoi Iehova ia Noa e e haamou o ˈna i te feia ino i ora na i tera ra tau na roto i te diluvi. Eaha ïa te titauhia ia Noa e to ˈna utuafare ia rave? Ua faahiti Petero i te tau hou te diluvi, “a hamanihia ˈi te araka.” (Pet. 1, 3:20) Ua faaroo Noa e to ˈna utuafare i te faaararaa a te Atua ma te hamani i te hoê araka, hoê ïa pahi rarahi. (Heb. 11:7) Faaau atura Petero i ta Noa i rave i tei titauhia no te bapetizoraa ma te parau: “Te bapetizoraa o te faaora atoa ia outou.” (Pet. 1, 3:21) E nehenehe ïa e faaauhia ta outou faaineineraa no te bapetizoraa i ta Noa e to ˈna utuafare i rave i te roaraa matahiti i hamani ai ratou i te araka. Eaha ïa te titauhia ia rave ia ineine outou no te bapetizoraa?

15. E nafea ia faaite e ua tatarahapa mau tatou?

15 E titauhia na mua roa ia faaite e ua tatarahapa mau tatou i ta tatou mau hara. (Ohi. 2:37, 38) I reira ïa tatou e taui ai i to tatou huru oraraa. Ua haapae anei outou i te tahi peu ta Iehova e au ore mai te peu taotoraa tia ore, te pupuhiraa i te avaava e te parau-ino-raa? (Kor. 1, 6:9, 10; Kor. 2, 7:1; Eph. 4:29) Mai te peu e aita â, a tutava noa ïa. A paraparau i te taata e faatere ra i ta outou haapiiraa aore ra a ani i te tauturu e te aratairaa a te mau matahiapo. Mai te peu e taurearea outou o te ora noa ra i te fare metua, a ani i to outou metua ia tauturu ia outou ia faaineine no te bapetizoraa ma te haapae i te hoê peu ino.

16. Eaha te tia ia rave no te haamori ia Iehova?

16 Mea faufaa ia haamau i te hoê porotarama pae varua. E titauhia ia outou ia tamau i te haere e i te apiti i te mau putuputuraa. (Heb. 10:24, 25) Ia ineine outou i te apiti i te pororaa, a tamau i te rave i te reira, e oaoa ˈtu â ïa outou. (Tim. 2, 4:5) E te mau taurearea e ora noa ra i te fare metua, a ui ia outou iho: ‘Na to ˈu na metua anei e parau roa mai ia haere i te putuputuraa e i te pororaa aore ra na ˈu iho e faaineine ia ˈu?’ Mai te peu na outou iho, te faaite ra ïa outou i to outou faaroo, here e mauruuru ia Iehova to outou Atua. Teie ïa “te mau ohipa tei au i te haamoriraa i te Atua anaˈe,” ta outou e pûpû no Iehova. (Pet. 2, 3:11; Heb. 13:15) E mauruuru Iehova i te mau ô pûpûhia ma te aau tae. (A hiˈo atoa i te Korinetia 2, 9:7.) E na reira tatou no to tatou hinaaro e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova.

A HAAPUAI I TO OUTOU HERE IA IEHOVA

17-18. Eaha te huru maitai e titauhia no te faaineine ia outou no te bapetizoraa e no te aha? (Maseli 3:3-6)

17 A tamau noa ˈi outou i te nuu i mua i te pae varua, e faaruru outou i te tahi mau fifi. E faaooohia e e hamani-ino-hia paha outou no to outou faaroo. (Tim. 2, 3:12) Peneiaˈe te tutava ra outou i te haapae i te hoê peu ino, o te nehenehe e hoˈi mai i te tahi taime. Aore ra e toaruaru roa outou no te mea te ru nei outou i te bapetizo. Eaha râ te tauturu ia outou ia faaoromai tamau? Na to outou ïa here ia Iehova.

18 O to outou here ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe. (A taio i te Maseli 3:3-6.) Maoti teie here, e nehenehe outou e faaruru i te mau fifi. Pinepine atoa te Bibilia i te faahiti i to Iehova here taiva ore i ta ˈna mau tavini. Eita roa ˈtu o ˈna e faarue i ta ˈna mau tavini aore ra e faaea i te here ia ratou. (Sal. 100:5) Ua hamanihia outou ia au i te huru o te Atua. (Gen. 1:26) E nafea ïa outou e faaite ai i tera huru here?

A faaite i to oe mauruuru ia Iehova i te mau mahana atoa (A hiˈo i te paratarafa 19) b

19. E nafea outou e faaite ai i to outou mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i rave no outou? (Galatia 2:20)

19 A faaite i to outou mauruuru ia Iehova. (Tes. 1, 5:18) I te mau mahana atoa, a feruri e mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here ia outou. A faaite i to outou mauruuru ia ˈna na roto i te pure ma te faahiti roa ˈtu i ta ˈna i rave no outou. Ia papu ia outou e ua rave Iehova i tera mau mea atoa no to ˈna here ia outou. Tera ta te aposetolo Paulo i papu. (A taio i te Galatia 2:20.) A ui ia outou iho: ‘E hinaaro anei au e faaite atoa i to ˈu here ia ˈna?’ E tauturu to outou here ia Iehova ia mau papu i mua i te mau tamataraa e ia faaoromai tamau i te fifi. Maoti te reira, e hinaaro atu â outou e haamori ia Iehova i te mau mahana atoa e e faaite i to outou here ia ˈna.

20. Eaha te tia ia rave a pûpû ai outou i to outou ora ia Iehova e no te aha mea faufaa roa teie faaotiraa?

20 Ia tae i te hoê taime, no to outou here ia ˈna, e pûpû outou i to outou ora ia Iehova na roto i te hoê pure taa ê. A na reira ˈi, e fanaˈo outou i teie tiaturiraa faahiahia mau e ora no ˈna e a muri noa ˈtu. Ua pûpû anaˈe outou i to outou ora ia Iehova, ua euhe ïa outou i te tavini ia ˈna i te taime oaoa e i te taime fifi. Hoê noa taime outou e faahiti ai i tera euhe. Auê ïa faaotiraa faufaa mau ta outou e rave! A feruri na, e rave rahi faaotiraa ta outou e rave nei i roto i te oraraa. Tera râ, aita ˈtu e faaotiraa maitai aˈe maori râ te pûpûraa i to outou ora ia Iehova. (Sal. 50:14) E tamata Satani i te haafifi i to outou here ia Iehova e i te tapea ia outou ia tavini ia ˈna. Eiaha roa ˈtu râ e vaiiho ia Satani ia upootia! (Ioba 27:5) Na to outou here rahi ia Iehova e tauturu ia outou ia tapea i ta outou euhe.

21. No te aha e parauhia ˈi e e haamataraa noa te bapetizoraa?

21 I muri aˈe i to outou pûpûraa i to outou ora ia Iehova, a faaite i te mau matahiapo i te faaotiraa faufaa ta outou i rave. A haamanaˈo, ma te bapetizo ia outou, o te haamataraa noa teie o ta outou hororaa Kerisetiano. No reira, a haapuai i to outou here ia Iehova i teie nei â. A haamau i te mau fa pae varua ia rahi atu â to outou here ia ˈna. A na reira ˈi, eita e ore e ineine outou no te bapetizoraa. Auê ïa mahana oaoa mau! E haamataraa noa râ. Ia rahi noa ˈtu â ïa to outou here ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti mai teie nei e a muri noa ˈtu!

HIMENE 135 Te na ô mai ra Iehova: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe”

a No te faaineine ia tatou no te bapetizoraa, mea faufaa roa ia faatupu i te manaˈo turai tano e ia rave i te mau taahiraa titauhia no te bapetizoraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te hoê taata tiaraa teitei no Etiopia. E faaite to ˈna hiˈoraa eaha te titauhia i te hoê piahi Bibilia ia rave no te bapetizo ia ˈna.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te pure ra te tuahine apî no te haamauruuru ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i horoa mai.