TUMU PARAU HAAPIIRAA 10
No te aha mea faufaa te bapetizoraa?
“Ia bapetizohia outou pauroa.”—OHI. 2:38.
HIMENE 34 E haere anaˈe ma te hapa ore
HAAPOTORAA a
1-2. Eaha te tupu ia bapetizohia vetahi, eaha râ ta tatou tataitahi e titauhia ia feruri?
UA ITE aˈena paha outou te tahi feia o te bapetizohia ra e ua faaroo outou i to ratou pahonoraa ma te papu i na piti uiraa e uihia hou a bapetizohia ˈi ratou. Ua ite atoa outou i to ratou mau hoa e fetii e oaoa ra. A faahoˈihia ˈi ratou mai raro mai i te pape, popo aˈera te taatoaraa. I te mau hebedoma atoa, e tausani taata na te ao nei o te pûpû ra i to ratou ora ia Iehova e o te bapetizohia.
2 Mai te peu e te opua ra oe e bapetizo ia oe, te faataa ê ra ïa oe ia oe i to teie nei ao, inaha te “imi ra . . . [oe] ia Iehova.” (Sal. 14:1, 2) Mea apî aore ra mea paari anei oe, e tano maitai teie tumu parau haapiiraa no oe. Tera râ, mea faufaa atoa te reira no tatou tei bapetizo-aˈena-hia. E tauturu hoi te reira ia haapuai i to tatou hinaaro e tavini ia Iehova e tae noa ˈtu i te hopea. E hiˈopoa anaˈe ïa e toru tumu e tavini ai tatou ia Iehova.
MEA AU NA OUTOU I TE PARAU MAU E TE PARAU-TIA
A tausani matahiti i teie nei to Satani faaino-noa-raa i te iˈoa o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 3-4)
3. No te aha mea faufaa te parau mau e te parau-tia no te mau tavini a Iehova? (Salamo 119:128, 163)
3 Ua faaue Iehova i ta ˈna mau tavini ia “hinaaro . . . i te parau mau” oia hoi, ia haafaufaa i te reira. (Zek. 8:19) Ua ani Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapi i te parau-tia. (Mat. 5:6) Te auraa, te mea faufaa no tatou o te raveraa ïa i te mea tia i mua i te aro o te Atua. Papu maitai e, mea au na outou i te parau mau e te parau-tia e mea au ore na outou i te parau haavare e te mau mea ino atoa. (A taio i te Salamo 119:128, 163.) E pee te taata haavare i te huru o Satani, te arii o teie nei ao. (Ioa. 8:44; 12:31) Hoê o te mau fa a Satani o te faainoraa ïa i te iˈoa moˈa o Iehova. Mai te omuaraa mai â, i roto i te ô i Edene to ˈna haaparare-noa-raa i te mau parau haavare no nia ia Iehova. Ua turai o ˈna i te taata ia manaˈo e e Atua ino Iehova e te haavare, o te haamauiui nei i te huitaata. (Gen. 3:1, 4, 5) Tae roa mai i teie mahana, te manaˈo noa ra te taata e mea ino te Atua. Ia ore vetahi e ‘hinaaro i te parau mau,’ e turai Satani ia ratou ia rave i te ohipa piˈo e te au ore.—Roma 1:25-31.
4. Mea nafea to Iehova faaiteraa e o ˈna iho â “te Atua parau mau”? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
4 O Iehova “te Atua parau mau,”e ua haapii o ˈna i te parau mau i te feia o te here ra ia ˈna. (Sal. 31:5) A na reira ˈi, ua faaora mai oia ia ratou i te mau parau haavare a Satani. Ua haapii atoa Iehova i ta ˈna mau tavini ia riro ei taata haavare ore e te haerea tia. Maoti te reira, ua fanaˈo ïa ratou i te hau o te feruriraa. (Mas. 13:5, 6) Tera ta Iehova i rave no outou, a haapii ai outou i te Bibilia. Ua haapii outou e o te mau raveraa a Iehova te mea maitai roa ˈˈe no te huitaata. (Sal. 77:13) Hinaaro atura outou e turu i ta Iehova parau-tia. (Mat. 6:33) Ua faaoti papu atoa outou i te paturu i te parau mau no nia ia ˈna. E nafea râ outou?
5. E nafea outou e paturu ai i te parau mau e te parau-tia?
5 E nehenehe outou e faaite o vai ta outou e turu na roto i to outou huru oraraa. Mai te huru ra ïa e te parau ra outou: “Te patoi nei au i te mau parau haavare a Satani e te turu ra vau i te parau mau. O Iehova to ˈu Arii hau ê, e te hinaaro ra vau e rave i to ˈna hinaaro.” E nafea outou e faaite ai i te reira? Ma te pûpû ïa ia outou iho ia Iehova na roto i te pure e ma te faaite i mua i te taata atoa na roto i te bapetizoraa. Mea au anaˈe na tatou i te parau mau e te parau-tia, e turai te reira ia tatou ia bapetizo ia tatou.
MEA HERE NA OUTOU IA IESU MESIA
6. E nafea te Salamo 45:4 e faaitoito ai ia outou ia here ia Iesu Mesia?
6 No te aha mea here na outou ia Iesu Mesia? A feruri na i tei faahitihia i roto i te Salamo 45:4. (A taio.) Ua paturu Iesu i te parau mau, te haehaa e te parau-tia. Mea au anaˈe na outou i te parau mau e te mea tia, eita e ore mea here atoa na outou ia Iesu. A feruri na mea nafea to ˈna patururaa i te parau mau e te mea tia. (Ioa. 18:37) Mea nafea atoa Iesu i te faaiteraa e mea faufaa no ˈna te haehaa?
7. Eaha ta outou e au roa ˈˈe a ite ai i te haehaa o Iesu?
7 Ua faaite Iesu i te faufaaraa o te haehaa na roto i to ˈna hiˈoraa. O Iehova anaˈe ta ˈna i faahanahana. (Mar. 10:17, 18; Ioa. 5:19) Eaha to outou huru a ite ai i te haehaa o Iesu? Eita anei te reira e turai ra ia outou ia here ia ˈna e ia pee i to ˈna hiˈoraa? Papu maitai e e. No te aha e taata haehaa o Iesu? No te mea, mea here na ˈna i to ˈna Metua e te hinaaro ra oia e pee i to ˈna haehaa. (Sal. 18:35; Heb. 1:3) Eita anei outou e hinaaro e faafatata ˈtu ia Iesu o te pee ra i te mau huru maitatai o Iehova ma te tia roa?
8. No te aha e hinaaro ai tatou i te hoê Arii mai ia Iesu?
8 E oaoa tatou i te hoê Arii mai ia Iesu, inaha hoi, o ˈna te Arii maitai roa ˈˈe. Na Iehova i faaineine e i faatoroa ia Iesu ei Arii. (Isa. 50:4, 5) A feruri na i te here taiva ore ta Iesu i faaite. (Ioa. 13:1) No te mea o Iesu to tatou Arii, mea tano ïa ia here tatou ia ˈna. Ua faataa hoi o ˈna e e faaite te feia o te here ra ia ˈna e o te riro ei hoa no ˈna i to ratou here ia ˈna ma te auraro i ta ˈna mau faaueraa. (Ioa. 14:15; 15:14, 15) Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau ia riro ei hoa no te Tamaiti a Iehova!
9. Eaha te tuatiraa e vai ra i roto i te bapetizoraa o Iesu e to te mau Kerisetiano?
9 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia bapetizohia ratou. (Mat. 28:19, 20) Ua horoa ˈtu o ˈna i te hiˈoraa. Mea taa ê rii to ˈna bapetizoraa i to te mau pǐpǐ. (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha te taa-ê-raa i roto i te bapetizoraa o Iesu e te bapetizoraa o ta ˈna mau pǐpǐ?”) Te vai ra râ te tahi tuatiraa. Ei hiˈoraa, i to ˈna bapetizoraahia, ua haapapu Iesu e e rave o ˈna i te hinaaro o to ˈna Metua. (Heb. 10:7) Hoê â huru no ta ˈna mau pǐpǐ. Na roto i te bapetizoraa, te faaite ra ratou i mua i te taata atoa e ua pûpû ratou i to ratou ora no te rave i to Iehova hinaaro. Riro aˈera te reira ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa. E na reira ïa ratou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu.
10. E nehenehe to outou here ia Iesu e turai ia outou ia bapetizo. No te aha?
10 Ua farii outou e o Iesu te Tamaiti otahi a te Atua e te Arii faatoroahia o te faatere ra ia tatou. Ua ite outou e taata haehaa o Iesu e te pee ra o ˈna i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa. Ua haapii atoa outou e ua faatamaa o ˈna i tei poia, ua tamahanahana atoa i tei paruparu e ua faaora i te feia maˈi. (Mat. 14:14-21) Ua ite outou e nafea o ˈna e aratai ai i te mau amuiraa i teie mahana. (Mat. 23:10) Ua ite atoa râ outou e mea rahi atu â ta ˈna e rave ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. E nafea ïa outou e faaite ai i to outou here ia ˈna? Ma te pee ïa i to ˈna hiˈoraa. (Ioa. 14:21) Te taahiraa matamua titauhia, o te pûpûraa ïa i to outou ora ia Iehova a bapetizo atu ai ia outou.
MEA HERE NA OUTOU IA IEHOVA
11. Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e bapetizohia ˈi outou e no te aha?
11 Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e bapetizohia ˈi outou? Ua faaite Iesu eaha te faaueraa faufaa roa ˈˈe ma te parau: “Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa, ma to oe ora atoa, ma to oe manaˈo atoa e ma to oe puai atoa.” (Mar. 12:30) Mai tera anei to outou here ia Iehova?
Na Iehova i horoa mai i te mau mea maitatai atoa ta tatou e fanaˈo ra i teie mahana e ta tatou e fanaˈo a muri aˈe (A hiˈo i te paratarafa 12-13)
12. No te aha mea here na outou ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
12 E rave rahi tumu e here ai tatou ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua taa ia outou e ‘tei ia ˈna ra te ora’ e no ǒ mai ia ˈna ra “te mau ô maitatai atoa e te mau mea tia roa.” (Sal. 36:9; Iak. 1:17) No ǒ mai ia Iehova ra te mau mea atoa ta outou e au ra.
13. No te aha e ô faufaa roa te hoo?
13 E ô faahiahia mau â te hoo no ǒ mai ia Iehova ra. No te aha? A feruri na i te taairaa e vai ra i rotopu ia Iehova raua ta ˈna Tamaiti. Ua parau hoi Iesu: “Mea here na te Metua ia ˈu” e “mea here na ˈu te Metua.” (Ioa. 10:17; 14:31) I te roaraa o na miria matahiti a ohipa ˈi raua i te raˈi, ua piri atu â raua te tahi i te tahi. (Mas. 8:22, 23, 30) A feruri na râ i to Iehova huru a ite ai i ta ˈna Tamaiti e mauiui ra a pohe atu ai. No to ˈna here rahi ia oe e i to te ao, ua ineine oia i te horoa i ta ˈna Tamaiti here ei tusia, ia nehenehe oe e te taata atoa e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioa. 3:16; Gal. 2:20) Aita ˈtu e tumu faufaa aˈe e faaite ai tatou i te here i te Atua maori râ to tatou mauruuru no te hoo.
14. Eaha te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i to outou oraraa?
14 Rahi atu â outou i te haapii no nia ia Iehova, puai atu â to outou here ia ˈna. Papu, e hinaaro tatou e vai piri noa ia ˈna e a muri noa ˈtu. Te faaitoito ra Iehova ia outou ia faaoaoa i to ˈna aau. (Mas. 23:15, 16) E nehenehe outou e na reira na roto i ta outou mau parau e ohipa. Maoti to outou haerea e faaite ai outou i to outou here ia Iehova. (Ioa. 1, 5:3) Tera te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i te oraraa.
15. E nafea outou e faaite ai i to outou here ia Iehova?
15 E nafea outou e faaite ai i to outou here ia Iehova? A tahi, e pûpû outou i to outou ora ia Iehova na roto i te hoê pure taa ê mau. (Sal. 40:8) A piti, e faaite outou i ta outou faaotiraa i te taata atoa maoti te bapetizoraa. Mai ta tatou i ite mai, e taime oaoa e te faufaa roa teie i roto i to outou oraraa. Mai te huru ra e e haamataraa apî no outou, te auraa i taua taime ra e ora outou no Iehova anaˈe. (Roma 14:8; Pet. 1, 4:1, 2) Papu, e ere paha i te mea ohie ia rave i tera taahiraa. Tera râ, e fanaˈo outou i te oraraa faahiahia roa ˈˈe.
16. Mai tei faahitihia i roto i te Salamo 41:12, e nafea Iehova e haamaitai ai i te feia tei pûpû i to ratou ora no te tavini ia ˈna?
16 O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaiteraa i te aau horoa noa. Noa ˈtu mea rahi ta oe e rave no ˈna, mea rahi aˈe ta ˈna e faahoˈi atu. (Mar. 10:29, 30) Noa ˈtu te ora nei tatou i roto i te hoê ao arepurepu, e nehenehe tatou e oaoa i teie nei â, e e fanaˈo i te hoê oraraa faahiahia mau no a muri aˈe. E haamataraa noa râ te bapetizoraa. E nehenehe ïa outou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. A na reira ˈi, papu e puai atu â to outou here ia Iehova e e here atu â o ˈna ia outou. I te mea e, e Atua mure ore Iehova, e nehenehe ïa outou e fanaˈo i te ora mure ore.—A taio i te Salamo 41:12.
17. Eaha ta outou e nehenehe e horoa na Iehova?
17 E horoa outou na Iehova i te hoê mea faufaa roa no ˈna, oia hoi, te pûpûraa ïa i to outou ora ia ˈna a bapetizo atu ai ia outou. No te mea ua horoa mai o ˈna i te mau mea maitatai atoa no outou, e nehenehe outou e faaite i to outou mauruuru ma te horoa ˈtu i te hoê mea tei ore i noaa ia ˈna, oia hoi, to outou hinaaro e tavini ia ˈna ma te taiva ore. (Ioba 1:8; 41:11; Mas. ) Papu, tera te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i te oraraa. No reira, i te mea e mea here na outou ia Iehova, e tumu papu ïa to outou no te bapetizo ia outou. 27:11
UA INEINE ANEI OUTOU NO TE BAPETIZORAA?
18. Eaha te tahi uiraa te tia ia outou ia feruriruri?
18 Eaha ta outou e pahono i teie uiraa: ‘E bapetizo anei outou?’ O outou anaˈe tei ite i te pahonoraa. E nehenehe râ outou e feruriruri i nia i teie uiraa: ‘Eaha te tapea ra ia ˈu?’ (Ohi. 8:36) A haamanaˈo na i na tumu e toru ta tatou i hiˈopoa mai. Na mua roa, mea au na outou i te parau mau e te parau-tia. A ui: ‘Te hinaaro ra anei au e ite i te mahana e parau ai te taata atoa i te parau mau a rave atoa ˈi i te mea tia?’ A piti, mea here na outou ia Iesu Mesia. A ui: ‘Te hinaaro ra anei au ia Iesu ei Arii no ˈu a pee atoa ˈi i to ˈna hiˈoraa?’ A toru, mea here na outou ia Iehova. A ui: ‘E hinaaro anei au e faaoaoa i te aau o Iehova ma te tavini ia ˈna?’ Mai te peu e tera iho â ta outou e hinaaro e rave, eiaha ïa e haamarirau. Eaha te tapea ra ia outou?—Ohi. 16:33.
19. No te aha eiaha outou e feaa no te bapetizoraa? A faataa. (Ioane 4:34)
19 Mai te peu e te feaa ra outou, a hiˈo na eaha te faahohoˈaraa ta Iesu i faahiti. (A taio i te Ioane 4:34.) Ua faaau Iesu i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua mai te maa ra. No te aha? Mea au roa na tatou i te maa, mea faufaa hoi te reira no to tatou ora. Eita roa ˈtu Iehova e hinaaro ia rave tatou i te hoê mea o te nehenehe e haamauiui ia tatou. I teie nei, te hinaaro ra anei Iehova ia bapetizohia outou? Papu maitai e e. (Ohi. 2:38) E nehenehe ïa outou e papu i te fanaˈo i te oaoa ia rave outou i to ˈna hinaaro. Inaha eita outou e haamarirau i te amu i te hoê maa ta outou e au roa, eaha ïa te tapea ra ia outou no te bapetizoraa?
20. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa?
20 Eaha te tapea ra ia vetahi ia bapetizo ia ratou? E parau paha ratou: “Aita vau i ineine atura.” Papu, mea faufaa roa te faaotiraa e pûpû i to outou ora ia Iehova a bapetizo atu ai ia outou. Aita ˈtu e faaotiraa faufaa aˈe maori râ teie. A feruri maite ïa hou a rave ai i tera faaotiraa. E titau-atoa-hia te taime, te tutavaraa e te faaineineraa. Mai te peu râ e te hinaaro mau ra outou e rave i tera taahiraa, eaha ta outou e nehenehe e rave no te faaineine ia outou? O ta tatou ïa e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.
HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova
a Mea faufaa roa te bapetizoraa no te mau piahi Bibilia. Eaha râ te turai ia ratou ia pûpû i to ratou ora ia Iehova? E pahonohia teie uiraa i roto i teie tumu parau haapiiraa. E ite atoa tatou eaha te huru oraraa ta te hoê Kerisetiano bapetizohia e fanaˈo.