Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 10

No te aha mea faufaa te bapetizoraa?

No te aha mea faufaa te bapetizoraa?

“Ia bapetizohia outou pauroa.”—OHI. 2:38.

HIMENE 34 E haere anaˈe ma te hapa ore

HAAPOTORAA a

1-2. Eaha te tupu ia bapetizohia vetahi, eaha râ ta tatou tataitahi e titauhia ia feruri?

 UA ITE aˈena paha outou te tahi feia o te bapetizohia ra e ua faaroo outou i to ratou pahonoraa ma te papu i na piti uiraa e uihia hou a bapetizohia ˈi ratou. Ua ite atoa outou i to ratou mau hoa e fetii e oaoa ra. A faahoˈihia ˈi ratou mai raro mai i te pape, popo aˈera te taatoaraa. I te mau hebedoma atoa, e tausani taata na te ao nei o te pûpû ra i to ratou ora ia Iehova e o te bapetizohia.

2 Mai te peu e te opua ra oe e bapetizo ia oe, te faataa ê ra ïa oe ia oe i to teie nei ao, inaha te “imi ra . . . [oe] ia Iehova.” (Sal. 14:1, 2) Mea apî aore ra mea paari anei oe, e tano maitai teie tumu parau haapiiraa no oe. Tera râ, mea faufaa atoa te reira no tatou tei bapetizo-aˈena-hia. E tauturu hoi te reira ia haapuai i to tatou hinaaro e tavini ia Iehova e tae noa ˈtu i te hopea. E hiˈopoa anaˈe ïa e toru tumu e tavini ai tatou ia Iehova.

MEA AU NA OUTOU I TE PARAU MAU E TE PARAU-TIA

A tausani matahiti i teie nei to Satani faaino-noa-raa i te iˈoa o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 3-4)

3. No te aha mea faufaa te parau mau e te parau-tia no te mau tavini a Iehova? (Salamo 119:128, 163)

3 Ua faaue Iehova i ta ˈna mau tavini ia “hinaaro . . . i te parau mau” oia hoi, ia haafaufaa i te reira. (Zek. 8:19) Ua ani Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapi i te parau-tia. (Mat. 5:6) Te auraa, te mea faufaa no tatou o te raveraa ïa i te mea tia i mua i te aro o te Atua. Papu maitai e, mea au na outou i te parau mau e te parau-tia e mea au ore na outou i te parau haavare e te mau mea ino atoa. (A taio i te Salamo 119:128, 163.) E pee te taata haavare i te huru o Satani, te arii o teie nei ao. (Ioa. 8:44; 12:31) Hoê o te mau fa a Satani o te faainoraa ïa i te iˈoa moˈa o Iehova. Mai te omuaraa mai â, i roto i te ô i Edene to ˈna haaparare-noa-raa i te mau parau haavare no nia ia Iehova. Ua turai o ˈna i te taata ia manaˈo e e Atua ino Iehova e te haavare, o te haamauiui nei i te huitaata. (Gen. 3:1, 4, 5) Tae roa mai i teie mahana, te manaˈo noa ra te taata e mea ino te Atua. Ia ore vetahi e ‘hinaaro i te parau mau,’ e turai Satani ia ratou ia rave i te ohipa piˈo e te au ore.—Roma 1:25-31.

4. Mea nafea to Iehova faaiteraa e o ˈna iho â “te Atua parau mau”? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 O Iehova “te Atua parau mau,”e ua haapii o ˈna i te parau mau i te feia o te here ra ia ˈna. (Sal. 31:5) A na reira ˈi, ua faaora mai oia ia ratou i te mau parau haavare a Satani. Ua haapii atoa Iehova i ta ˈna mau tavini ia riro ei taata haavare ore e te haerea tia. Maoti te reira, ua fanaˈo ïa ratou i te hau o te feruriraa. (Mas. 13:5, 6) Tera ta Iehova i rave no outou, a haapii ai outou i te Bibilia. Ua haapii outou e o te mau raveraa a Iehova te mea maitai roa ˈˈe no te huitaata. (Sal. 77:13) Hinaaro atura outou e turu i ta Iehova parau-tia. (Mat. 6:33) Ua faaoti papu atoa outou i te paturu i te parau mau no nia ia ˈna. E nafea râ outou?

5. E nafea outou e paturu ai i te parau mau e te parau-tia?

5 E nehenehe outou e faaite o vai ta outou e turu na roto i to outou huru oraraa. Mai te huru ra ïa e te parau ra outou: “Te patoi nei au i te mau parau haavare a Satani e te turu ra vau i te parau mau. O Iehova to ˈu Arii hau ê, e te hinaaro ra vau e rave i to ˈna hinaaro.” E nafea outou e faaite ai i te reira? Ma te pûpû ïa ia outou iho ia Iehova na roto i te pure e ma te faaite i mua i te taata atoa na roto i te bapetizoraa. Mea au anaˈe na tatou i te parau mau e te parau-tia, e turai te reira ia tatou ia bapetizo ia tatou.

MEA HERE NA OUTOU IA IESU MESIA

6. E nafea te Salamo 45:4 e faaitoito ai ia outou ia here ia Iesu Mesia?

6 No te aha mea here na outou ia Iesu Mesia? A feruri na i tei faahitihia i roto i te Salamo 45:4. (A taio.) Ua paturu Iesu i te parau mau, te haehaa e te parau-tia. Mea au anaˈe na outou i te parau mau e te mea tia, eita e ore mea here atoa na outou ia Iesu. A feruri na mea nafea to ˈna patururaa i te parau mau e te mea tia. (Ioa. 18:37) Mea nafea atoa Iesu i te faaiteraa e mea faufaa no ˈna te haehaa?

7. Eaha ta outou e au roa ˈˈe a ite ai i te haehaa o Iesu?

7 Ua faaite Iesu i te faufaaraa o te haehaa na roto i to ˈna hiˈoraa. O Iehova anaˈe ta ˈna i faahanahana. (Mar. 10:17, 18; Ioa. 5:19) Eaha to outou huru a ite ai i te haehaa o Iesu? Eita anei te reira e turai ra ia outou ia here ia ˈna e ia pee i to ˈna hiˈoraa? Papu maitai e e. No te aha e taata haehaa o Iesu? No te mea, mea here na ˈna i to ˈna Metua e te hinaaro ra oia e pee i to ˈna haehaa. (Sal. 18:35; Heb. 1:3) Eita anei outou e hinaaro e faafatata ˈtu ia Iesu o te pee ra i te mau huru maitatai o Iehova ma te tia roa?

8. No te aha e hinaaro ai tatou i te hoê Arii mai ia Iesu?

8 E oaoa tatou i te hoê Arii mai ia Iesu, inaha hoi, o ˈna te Arii maitai roa ˈˈe. Na Iehova i faaineine e i faatoroa ia Iesu ei Arii. (Isa. 50:4, 5) A feruri na i te here taiva ore ta Iesu i faaite. (Ioa. 13:1) No te mea o Iesu to tatou Arii, mea tano ïa ia here tatou ia ˈna. Ua faataa hoi o ˈna e e faaite te feia o te here ra ia ˈna e o te riro ei hoa no ˈna i to ratou here ia ˈna ma te auraro i ta ˈna mau faaueraa. (Ioa. 14:15; 15:14, 15) Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau ia riro ei hoa no te Tamaiti a Iehova!

9. Eaha te tuatiraa e vai ra i roto i te bapetizoraa o Iesu e to te mau Kerisetiano?

9 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia bapetizohia ratou. (Mat. 28:19, 20) Ua horoa ˈtu o ˈna i te hiˈoraa. Mea taa ê rii to ˈna bapetizoraa i to te mau pǐpǐ. (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha te taa-ê-raa i roto i te bapetizoraa o Iesu e te bapetizoraa o ta ˈna mau pǐpǐ?”) Te vai ra râ te tahi tuatiraa. Ei hiˈoraa, i to ˈna bapetizoraahia, ua haapapu Iesu e e rave o ˈna i te hinaaro o to ˈna Metua. (Heb. 10:7) Hoê â huru no ta ˈna mau pǐpǐ. Na roto i te bapetizoraa, te faaite ra ratou i mua i te taata atoa e ua pûpû ratou i to ratou ora no te rave i to Iehova hinaaro. Riro aˈera te reira ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ratou oraraa. E na reira ïa ratou e pee ai i te hiˈoraa o Iesu.

10. E nehenehe to outou here ia Iesu e turai ia outou ia bapetizo. No te aha?

10 Ua farii outou e o Iesu te Tamaiti otahi a te Atua e te Arii faatoroahia o te faatere ra ia tatou. Ua ite outou e taata haehaa o Iesu e te pee ra o ˈna i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa. Ua haapii atoa outou e ua faatamaa o ˈna i tei poia, ua tamahanahana atoa i tei paruparu e ua faaora i te feia maˈi. (Mat. 14:14-21) Ua ite outou e nafea o ˈna e aratai ai i te mau amuiraa i teie mahana. (Mat. 23:10) Ua ite atoa râ outou e mea rahi atu â ta ˈna e rave ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua. E nafea ïa outou e faaite ai i to outou here ia ˈna? Ma te pee ïa i to ˈna hiˈoraa. (Ioa. 14:21) Te taahiraa matamua titauhia, o te pûpûraa ïa i to outou ora ia Iehova a bapetizo atu ai ia outou.

MEA HERE NA OUTOU IA IEHOVA

11. Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e bapetizohia ˈi outou e no te aha?

11 Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe e bapetizohia ˈi outou? Ua faaite Iesu eaha te faaueraa faufaa roa ˈˈe ma te parau: “Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa, ma to oe ora atoa, ma to oe manaˈo atoa e ma to oe puai atoa.” (Mar. 12:30) Mai tera anei to outou here ia Iehova?

Na Iehova i horoa mai i te mau mea maitatai atoa ta tatou e fanaˈo ra i teie mahana e ta tatou e fanaˈo a muri aˈe (A hiˈo i te paratarafa 12-13)

12. No te aha mea here na outou ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 E rave rahi tumu e here ai tatou ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua taa ia outou e ‘tei ia ˈna ra te ora’ e no ǒ mai ia ˈna ra “te mau ô maitatai atoa e te mau mea tia roa.” (Sal. 36:9; Iak. 1:17) No ǒ mai ia Iehova ra te mau mea atoa ta outou e au ra.

13. No te aha e ô faufaa roa te hoo?

13 E ô faahiahia mau â te hoo no ǒ mai ia Iehova ra. No te aha? A feruri na i te taairaa e vai ra i rotopu ia Iehova raua ta ˈna Tamaiti. Ua parau hoi Iesu: “Mea here na te Metua ia ˈu” e “mea here na ˈu te Metua.” (Ioa. 10:17; 14:31) I te roaraa o na miria matahiti a ohipa ˈi raua i te raˈi, ua piri atu â raua te tahi i te tahi. (Mas. 8:22, 23, 30) A feruri na râ i to Iehova huru a ite ai i ta ˈna Tamaiti e mauiui ra a pohe atu ai. No to ˈna here rahi ia oe e i to te ao, ua ineine oia i te horoa i ta ˈna Tamaiti here ei tusia, ia nehenehe oe e te taata atoa e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioa. 3:16; Gal. 2:20) Aita ˈtu e tumu faufaa aˈe e faaite ai tatou i te here i te Atua maori râ to tatou mauruuru no te hoo.

14. Eaha te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i to outou oraraa?

14 Rahi atu â outou i te haapii no nia ia Iehova, puai atu â to outou here ia ˈna. Papu, e hinaaro tatou e vai piri noa ia ˈna e a muri noa ˈtu. Te faaitoito ra Iehova ia outou ia faaoaoa i to ˈna aau. (Mas. 23:15, 16) E nehenehe outou e na reira na roto i ta outou mau parau e ohipa. Maoti to outou haerea e faaite ai outou i to outou here ia Iehova. (Ioa. 1, 5:3) Tera te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i te oraraa.

15. E nafea outou e faaite ai i to outou here ia Iehova?

15 E nafea outou e faaite ai i to outou here ia Iehova? A tahi, e pûpû outou i to outou ora ia Iehova na roto i te hoê pure taa ê mau. (Sal. 40:8) A piti, e faaite outou i ta outou faaotiraa i te taata atoa maoti te bapetizoraa. Mai ta tatou i ite mai, e taime oaoa e te faufaa roa teie i roto i to outou oraraa. Mai te huru ra e e haamataraa apî no outou, te auraa i taua taime ra e ora outou no Iehova anaˈe. (Roma 14:8; Pet. 1, 4:1, 2) Papu, e ere paha i te mea ohie ia rave i tera taahiraa. Tera râ, e fanaˈo outou i te oraraa faahiahia roa ˈˈe.

16. Mai tei faahitihia i roto i te Salamo 41:12, e nafea Iehova e haamaitai ai i te feia tei pûpû i to ratou ora no te tavini ia ˈna?

16 O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaiteraa i te aau horoa noa. Noa ˈtu mea rahi ta oe e rave no ˈna, mea rahi aˈe ta ˈna e faahoˈi atu. (Mar. 10:29, 30) Noa ˈtu te ora nei tatou i roto i te hoê ao arepurepu, e nehenehe tatou e oaoa i teie nei â, e e fanaˈo i te hoê oraraa faahiahia mau no a muri aˈe. E haamataraa noa râ te bapetizoraa. E nehenehe ïa outou e tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu. A na reira ˈi, papu e puai atu â to outou here ia Iehova e e here atu â o ˈna ia outou. I te mea e, e Atua mure ore Iehova, e nehenehe ïa outou e fanaˈo i te ora mure ore.—A taio i te Salamo 41:12.

17. Eaha ta outou e nehenehe e horoa na Iehova?

17 E horoa outou na Iehova i te hoê mea faufaa roa no ˈna, oia hoi, te pûpûraa ïa i to outou ora ia ˈna a bapetizo atu ai ia outou. No te mea ua horoa mai o ˈna i te mau mea maitatai atoa no outou, e nehenehe outou e faaite i to outou mauruuru ma te horoa ˈtu i te hoê mea tei ore i noaa ia ˈna, oia hoi, to outou hinaaro e tavini ia ˈna ma te taiva ore. (Ioba 1:8; 41:11; Mas. 27:11) Papu, tera te fa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haamau i roto i te oraraa. No reira, i te mea e mea here na outou ia Iehova, e tumu papu ïa to outou no te bapetizo ia outou.

UA INEINE ANEI OUTOU NO TE BAPETIZORAA?

18. Eaha te tahi uiraa te tia ia outou ia feruriruri?

18 Eaha ta outou e pahono i teie uiraa: ‘E bapetizo anei outou?’ O outou anaˈe tei ite i te pahonoraa. E nehenehe râ outou e feruriruri i nia i teie uiraa: ‘Eaha te tapea ra ia ˈu?’ (Ohi. 8:36) A haamanaˈo na i na tumu e toru ta tatou i hiˈopoa mai. Na mua roa, mea au na outou i te parau mau e te parau-tia. A ui: ‘Te hinaaro ra anei au e ite i te mahana e parau ai te taata atoa i te parau mau a rave atoa ˈi i te mea tia?’ A piti, mea here na outou ia Iesu Mesia. A ui: ‘Te hinaaro ra anei au ia Iesu ei Arii no ˈu a pee atoa ˈi i to ˈna hiˈoraa?’ A toru, mea here na outou ia Iehova. A ui: ‘E hinaaro anei au e faaoaoa i te aau o Iehova ma te tavini ia ˈna?’ Mai te peu e tera iho â ta outou e hinaaro e rave, eiaha ïa e haamarirau. Eaha te tapea ra ia outou?—Ohi. 16:33.

19. No te aha eiaha outou e feaa no te bapetizoraa? A faataa. (Ioane 4:34)

19 Mai te peu e te feaa ra outou, a hiˈo na eaha te faahohoˈaraa ta Iesu i faahiti. (A taio i te Ioane 4:34.) Ua faaau Iesu i te raveraa i te hinaaro o to ˈna Metua mai te maa ra. No te aha? Mea au roa na tatou i te maa, mea faufaa hoi te reira no to tatou ora. Eita roa ˈtu Iehova e hinaaro ia rave tatou i te hoê mea o te nehenehe e haamauiui ia tatou. I teie nei, te hinaaro ra anei Iehova ia bapetizohia outou? Papu maitai e e. (Ohi. 2:38) E nehenehe ïa outou e papu i te fanaˈo i te oaoa ia rave outou i to ˈna hinaaro. Inaha eita outou e haamarirau i te amu i te hoê maa ta outou e au roa, eaha ïa te tapea ra ia outou no te bapetizoraa?

20. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa?

20 Eaha te tapea ra ia vetahi ia bapetizo ia ratou? E parau paha ratou: “Aita vau i ineine atura.” Papu, mea faufaa roa te faaotiraa e pûpû i to outou ora ia Iehova a bapetizo atu ai ia outou. Aita ˈtu e faaotiraa faufaa aˈe maori râ teie. A feruri maite ïa hou a rave ai i tera faaotiraa. E titau-atoa-hia te taime, te tutavaraa e te faaineineraa. Mai te peu râ e te hinaaro mau ra outou e rave i tera taahiraa, eaha ta outou e nehenehe e rave no te faaineine ia outou? O ta tatou ïa e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova

a Mea faufaa roa te bapetizoraa no te mau piahi Bibilia. Eaha râ te turai ia ratou ia pûpû i to ratou ora ia Iehova? E pahonohia teie uiraa i roto i teie tumu parau haapiiraa. E ite atoa tatou eaha te huru oraraa ta te hoê Kerisetiano bapetizohia e fanaˈo.