Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

No te aha te fetii e tiaraa to ˈna e hoo mai i te fenua o Elimeleka i parau ai e “ere” oia i ta ˈna iho faufaa ia faaipoipo oia ia Ruta? (Ruta 4:1, 6)

I roto i te Bibilia, ia pohe te hoê tane e aita ta ˈna e tamaiti, eaha te ravehia i ta ˈna faufaa? E faaore-roa-hia anei to ˈna iˈoa? E hiˈopoa anaˈe i te Ture a Mose no te pahono i taua mau uiraa ra.

Eaha te tupu no te fenua o te tane tei pohe aore ra tei vevehia e tei hoo atu i to ˈna fenua? E nehenehe to ˈna taeae aore ra te hoê fetii piri e hoo mai i te reira. E vai ïa tera fenua i roto i teie opu fetii.—Lev. 25:23-28; Num. 27:8-11.

E nafea râ tera faanahoraa e tauturu ai ia ore te iˈoa o te tane i pohe e mou? Maoti ïa te faaipoiporaa i te taoete tane. E faaipoipo te hoê tane i te vahine ivi a to ˈna taeae tei pohe. Ia fanauhia ta raua te hoê tamarii, na teie tamarii e fatu i te fenua. Ua ravehia tera faanahoraa no te paruru i te mau vahine ivi. Tera tei tupu no Ruta.—Deut. 25:5-7; Mat. 22:23-28.

E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Naomi. Ua faaipoipo o ˈna ia Elimeleka. I te poheraa ta ˈna tane e ta ˈna e piti tamaiti, aita faahou e tane no te aupuru ia ˈna. (Ruta 1:1-5) Hoˈi atura Naomi i Iuda e ta ˈna hunoa vahine o Ruta. Parau aˈera Naomi ia Ruta ia ani ia Boaza ia hoo mai i to ˈna fenua, inaha hoi e fetii piri Boaza no Elimeleka. (Ruta 2:1, 19, 20; 3:1-4) Ua ite râ Boaza e te vai ra te hoê fetii piri aˈe ia ˈna, no teie ïa fetii na mua te tiaraa e hoo mai i te fenua o Elimeleka.—Ruta 3:9, 12, 13.

I te omuaraa, ua ineine o ˈna i te tauturu atu. (Ruta 4:1-4) Ua ite o ˈna e titauhia e rave rahi moni no te hoo mai i te fenua. Hau atu, mea paari roa Naomi no te amo i te tamarii o te fatu i te fenua o Elimeleka. E apî ïa teie fetii e tiaraa to ˈna e hoo mai no te mea e fatu o ˈna i taua fenua ra.

I to ˈna râ iteraa e e titau-atoa-hia ia ˈna ia faaipoipo atu ia Ruta, taui aˈera to ˈna manaˈo e na ô atura: “Eita ta ˈu e nehenehe e hoo mai i te reira, a ere hoi au i ta ˈu faufaa.” (Ruta 4:5, 6) No te aha o ˈna i taui ai i to ˈna manaˈo?

Ia faaipoipo teie fetii aore ra te tahi atu ia Ruta a fanau atu ai Ruta i te hoê tamaiti, na tera tamaiti e fatu i te fenua o Elimeleka. No te aha teie fetii i parau ai e “ere” o ˈna i ta ˈna “faufaa”? Aita te Bibilia e parau ra. Teie râ paha te tahi mau tumu.

  • A tahi, e pau ta ˈna moni i te hooraa mai i te fenua o Elimeleka ta ˈna e ore hoi e fatu. Na te tamaiti a Ruta e fatu i te reira.

  • A piti, e titauhia ia ˈna ia faatamaa e ia aupuru ia Naomi raua Ruta.

  • A toru, ia fanau faahou Ruta i te tamarii na teie fetii, e titauhia ia ˈna ia opere i ta ˈna faufaa na te mau tamarii atoa.

  • A maha, mai te peu aita ˈtu e tamarii tei fanauhia na teie fetii, e mana to te tamaiti a Ruta e hoo mai i te fenua o Elimeleka e to teie fetii. Te auraa, ia pohe o ˈna, na te tamaiti o te amo ra i te iˈoa o Elimeleka e fatu atoa i to ˈna fenua. Aita ïa o ˈna i hinaaro e tauturu ia Naomi a ere atu ai oia i ta ˈna iho faufaa. Ua faaoti ïa o ˈna e horoa i tera tiaraa e hoo mai ia Boaza ra. Ua farii Boaza i tera hopoia “no te faahoˈi mai i te iˈoa o te tane tei pohe i nia i ta ˈna faufaa.”—Ruta 4:10.

Ua haapao noa teie fetii ia ore to ˈna iˈoa e ta ˈna faufaa e mou. Auê ïa huru feruriraa miimii! Ei faahopearaa, aita roa ˈtu to ˈna iˈoa i faahiti-noa ˈˈe-hia i roto i te Bibilia. Aita atoa o ˈna i fanaˈo i te haamaitairaa taa ê ta Boaza i fanaˈo, oia hoi te haamaitairaa e riro ei tupuna no te Mesia. Tera ïa te faahopearaa ino ta ˈna i ite no to ˈna nounouraa i ta ˈna faufaa!—Mat. 1:5; Luka 3:23, 32.