Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 20

Ia maitai atu â ta outou mau pure

Ia maitai atu â ta outou mau pure

“A haamahora i to outou aau i mua ia ˈna.”​—SAL. 62:8.

HIMENE 45 Te manaˈoraa a to ˈu aau

HAAPOTORAA a

E nehenehe tatou e tamau i te faafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure e e ani i ta ˈna aratairaa i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa (A hiˈo i te paratarafa 1)

1. Eaha ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau tavini? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

 IA HINAARO tatou i te tamahanahanaraa e te aratairaa, o vai ta tatou e fariu atu? E nehenehe tatou e faafatata ia Iehova na roto i te pure e te titau ra o ˈna ia tatou ia na reira. Te hinaaro ra o ˈna ia tamau tatou i te pure ia ˈna. (Tes. 1, 5:17) Na roto i te pure, e nehenehe tatou e ani i ta ˈna aratairaa i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. (Mas. 3:5, 6) Inaha, e Atua horoa noa Iehova, aita ïa o ˈna i taotia i te rahiraa pure ta tatou e nehenehe e faatae ia ˈna.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Mea faufaa no tatou te ô o te pure. I te tahi râ taime, no te rahi o te ohipa, e ere i te mea ohie ia faataa i te taime no te pure. E hinaaro atoa paha tatou e haamaitai i ta tatou mau pure. Inaha, e itehia mai ia tatou te faaitoitoraa e te aratairaa i roto i te Parau a te Atua. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o Iesu e e ite tatou e nafea ia faataa i te taime no te pure. E tuatapapa atoa tatou e pae ravea no te haamaitai i ta tatou mau pure.

UA FAATAA IESU I TE TAIME NO TE PURE

3. Eaha ta Iesu i taa no nia i te pure?

3 Ua taa ia Iesu e mea faufaa te pure no Iehova. Hou o ˈna a haere mai ai i nia i te fenua, ua ite oia i to ˈna Metua i te pahonoraa i te pure a ta ˈna mau tavini taiva ore. Ei hiˈoraa, tei pihai iho Iesu i to ˈna Metua i te pahonoraa oia i te pure a Hana, Davida, Elia e te vai atu ra. (Sam. 1, 1:10, 11, 20; Arii 1, 19:4-6; Sal. 32:5) No reira Iesu i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau i te pure e i te tiaturi e te faaroo ra Iehova.​—Mat. 7:7-11.

4. Eaha ta te mau pure a Iesu e haapii ra ia tatou?

4 Na roto i ta ˈna mau pure ia Iehova, ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure. Ua tamau Iesu i te pure i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Ua titauhia râ ia ˈna ia faataa i te taime no te pure. No te aha? No te rahi o ta ˈna ohipa e no te mea e mea rahi te taata e haere ra ia ˈna. (Mar. 6:31, 45, 46) E tia ïa Iesu i te poipoi roa no te pure, o ˈna anaˈe hoi i taua mau taime ra. (Mar. 1:35) I te tahi atu taime, ua pure oia i te po taatoa hou a rave ai i te hoê faaotiraa faufaa. (Luka 6:12, 13) E i te po hou o ˈna a haapohehia ˈi, ua tamau oia i te pure a feruri noa ˈi i te tuhaa fifi roa ˈˈe o ta ˈna hopoia i nia i te fenua.​—Mat. 26:39, 42, 44.

5. E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu ia pure tatou?

5 Te haapii mai ra te hiˈoraa o Iesu e noa ˈtu mea rahi ta tatou ohipa, e tia ia tatou ia faataa i te taime no te pure. Peneiaˈe e tia tatou i te poipoi roa no te pure, aore ra e pure tatou hou a taoto ai. Ma te na reira, te faaite ra tatou ia Iehova i to tatou mauruuru no teie ô faufaa roa. Ua putapû roa te tuahine Lynne i te taime matamua i haapii ai oia no nia i te haamaitairaa o te pure. Te na ô ra oia: “I to ˈu haapiiraa e nehenehe au e paraparau ia Iehova i te mau taime atoa, ua riro mai o ˈna ei hoa piri no ˈu e ua hinaaro vau e haamaitai atu â i ta ˈu mau pure.” Tera atoa paha to tatou manaˈo, e ere anei? E hiˈopoa anaˈe ïa e pae ravea faufaa no te haamaitai i ta tatou mau pure.

E PAE RAVEA FAUFAA NO TE HAAMAITAI I TE PURE

6. Ia au i te Apokalupo 4:10, 11, eaha te tia ia faahoˈi atu ia Iehova?

6 A arue ia Iehova. I roto i te hoê orama, ua ite te aposetolo Ioane e 24 matahiapo i te raˈi e haamori ra ia Iehova. Te arue ra ratou i te Atua ma te parau: “E au roa ia oe Iehova . . . te hanahana, te teitei e te puai.” (A taio i te Apokalupo 4:10, 11.) E rave rahi atoa tumu e arue ai te mau melahi ia Iehova. Tei te raˈi ratou e ua matau maitai ratou ia ˈna. E ite maitai ratou i to ˈna mau huru maitatai na roto i ta ˈna e rave. A ite ai i ta Iehova mau ohipa, e arue ratou ia ˈna.​—Ioba 38:4-7.

7. No teihea mau mea e arue ai tatou ia Iehova?

7 E tia ia tatou ia arue ia Iehova na roto i te pure. E na reira tatou ma te faaite eaha ta tatou e au ra no nia ia ˈna. Ei hiˈoraa, ia haapii outou i te Bibilia, a tapao i te tahi o te mau huru maitatai o Iehova ta outou e au roa ˈˈe. (Ioba 37:23; Roma 11:33) I muri iho, a faaite ia Iehova no te aha mea au na outou i taua mau huru maitatai ra. E arue atoa tatou ia Iehova no to ˈna tautururaa ia tatou e te mau taeae e tuahine na te ao nei. Oia mau, te tamau noa ra o ˈna i te aupuru e i te paruru ia tatou pauroa.​—Sam. 1, 1:27; 2:1, 2.

8. No teihea mau mea e haamauruuru ai tatou ia Iehova? (Tesalonia 1, 5:18)

8 A haamauruuru ia Iehova. Mea rahi te tumu e haamauruuru ai tatou ia Iehova. (A taio i te Tesalonia 1, 5:18.) E faaite tatou i te mauruuru no te mau mea atoa ta tatou e fanaˈo ra, inaha no ǒ mai ia ˈna ra te mau ô maitatai atoa. (Iak. 1:17) Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e haamauruuru ia ˈna no te nehenehe o to tatou fenua, te mau mea atoa ta ˈna i poiete, te ora, to tatou utuafare, te mau hoa e to tatou tiaturiraa. E te mea faufaa roa ˈtu â, e haamauruuru tatou ia Iehova no te mea e nehenehe tatou e riro ei hoa no ˈna.

9. No te aha mea faufaa ia faatupu tatou i te mauruuru ia Iehova?

9 E titauhia paha te tutavaraa rahi no te feruri i nia i te mau tumu e faaite ai tatou i te mauruuru ia Iehova. I teie mahana, mea mauruuru ore te rahiraa o te taata. E haapao noa te taata i te nehenehe e noaa ia ratou, eiaha râ e nafea ia faaite i te mauruuru no te mau mea e vai nei ia ratou. Ia peehia tatou i teie huru feruriraa, e riro ta tatou mau pure ei tapura aniraa. Eita tatou e hinaaro noa e ani ia Iehova i ta tatou e hinaaro, e faatupu atoa râ tatou i te aau mauruuru ma te haamauruuru ia ˈna no te mau mea atoa ta ˈna e rave no tatou.​—Luka 6:45.

E noaa ia tatou ia faaoromai tamau mai te peu e tamau tatou i te haamauruuru ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Mea nafea te aau mauruuru i te tautururaa i te hoê tuahine ia faaoromai tamau? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 E noaa ia tatou ia faaoromai te mau fifi mai te peu e faatupu tatou i te aau mauruuru. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o te tuahine Kyung-sook. Ua faahitihia to ˈna hiˈoraa i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tenuare 2015. Ua itehia mai e e mariri ai taata o te mahaha to ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Ua oti roa vau! Mai te huru ra e ua ere au i te mau mea atoa e ua riaria roa vau.” Eaha tei tauturu ia Kyung-sook? Te parau ra o ˈna: “I te mau po atoa hou a taoto ai, e haere au i nia i to mâua fare a pure atu ai ma te reo puai. E faahiti au e pae ohipa ta ˈu i mauruuru i tera mahana. A na reira ˈi, e mǎrû roa mai to ˈu aau e e turai te reira ia ˈu ia faaite i to ˈu here ia Iehova.” Eaha te mau maitai ta Kyung-sook i fanaˈo? Te na ô faahou ra oia: “Ua taa ia ˈu e nafea Iehova e tauturu ai i ta ˈna mau tavini ia faaoromai i te mau tupuraa peapea. Ua taa atoa ia ˈu e mea rahi aˈe te haamaitairaa i roto i to tatou oraraa i te mau fifi.” Mai ia Kyung-sook, e rave rahi tumu to tatou no te haamauruuru ia Iehova noa ˈtu te faaruru ra tatou i te fifi. Ia na reira tatou, e noaa ia tatou ia faaoromai tamau e ia vai hau noa.

11. I to Iesu hoˈiraa i te raˈi, no te aha ta ˈna mau pǐpǐ i hinaaro ai i te mǎtaˈu ore?

11 A ani ia Iehova i te mǎtaˈu ore no te poro. Hou a hoˈi ai i te raˈi, ua haamanaˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i ta ratou hopoia e poro haere no nia ia ˈna “na Ierusalema, na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8; Luka 24:46-48) I muri iti noa ˈˈe, ua haruhia Petero raua Ioane e te mau aratai ati Iuda a afaihia ˈtu ai raua i mua i te Sunederi. Ua faaue ratou ia raua ia faaea i te poro e ua haamǎtaˈu atoa ia raua. (Ohi. 4:18, 21) Eaha ta Petero raua Ioane i rave?

12. Ia au i te Ohipa 4:29, 31, eaha ta te mau pǐpǐ i rave?

12 Ua na ô Petero raua Ioane i te mau aratai ati Iuda: “Mai te peu e mea tia i te aro o te Atua ia faaroo ia outou eiaha râ ia ˈna, na outou e hiˈo. Area mâua, eita ïa e tia ia ore e parau i te mau mea ta mâua i ite e i faaroo.” (Ohi. 4:19, 20) I to Petero raua Ioane tuuraahia, ua pure raua e te tahi atu mau pǐpǐ ia Iehova ma te parau: “Faatia mai na oe i to mau tavini ia faaite i ta oe parau ma te mǎtaˈu ore.” Papu, ua pahono Iehova i ta ratou pure, inaha te tuati ra te reira i to ˈna hinaaro.​—A taio i te Ohipa 4:29, 31.

13. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Jin-hyuk?

13 E nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa o te mau pǐpǐ ma te tamau i te poro noa ˈtu e anihia tatou e te mau tia mana ia faaea. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Jin-hyuk, te hoê taeae tei tapeahia no te mea aita o ˈna i farii i te rave i te tau faehau. I te fare tapearaa, ua anihia o ˈna ia opere i te maa e te tahi atu mau taihaa na te mau mau auri. Tera râ, aita o ˈna i faatiahia e paraparau no nia i te Bibilia. Ua pure ïa o ˈna ia noaa ia ˈna te mǎtaˈu ore e te mǎrû no te poro ia ratou. (Ohi. 5:29) Te na ô ra oia: “Ua horoa mai Iehova i te itoito e te paari. Haamata ˈtura vau e rave rahi haapiiraa Bibilia poto noa. E i te po, e papai au i te rata no te horoa ˈtu ia ratou i te poipoi aˈe.” Mai ia Jin-hyuk e nehenehe atoa tatou e pure ia Iehova no te ani i te mǎtaˈu ore e te paari ma te tiaturi papu e tauturu o ˈna ia tatou ia rave i ta tatou taviniraa.

14. Eaha te tauturu mai ia faaoromai tamau i te fifi? (Salamo 37:3, 5)

14 A ani ia Iehova i te tauturu no te faaoromai tamau i te mau fifi. E rave rau fifi ta tatou e faaruru nei mai te pohe o tei herehia, te fifi i roto i te utuafare, te hamani-ino-raa e te vai atu ra. Ua ino atu â paha to tatou mau fifi i te tau o te maˈi pee e te tamaˈi. A faaite ïa ia Iehova eaha to roto i to tatou aau. A hiˈo ia ˈna mai te hoê hoa piri ta outou e nehenehe e paraparau. Ia papu ia outou e “na ˈna e tauturu ia [outou].”​—A taio i te Salamo 37:3, 5.

15. E nafea te pure e tauturu mai ai ia “faaoromai tamau i roto i te ati”? A horoa i te hiˈoraa.

15 Ia tamau tatou i te pure, e noaa ia tatou ia “faaoromai tamau i roto i te ati.” (Roma 12:12) Te taa maitai ra ia Iehova eaha ta ta ˈna mau tavini e faaruru nei. Oia mau, “e faaroo oia i ta ratou aniraa i te tauturu.” (Sal. 145:18, 19) Ua papu te reira ia Kristie te hoê pionie. E 29 matahiti to ˈna a faaruru ai oia e rave rahi fifi i te pae o te ea. Ua hepohepo roa o ˈna. I muri aˈe, ua roohia to ˈna mama i te maˈi ino mau. Te na ô ra Kristie: “Ua taparu vau ia Iehova ia horoa mai i te itoito i te mau mahana atoa. Ua tutava vau i te pee maite i ta ˈu porotarama pae varua ma te apiti i te mau putuputuraa e ma te rave i ta ˈu iho haapiiraa Bibilia. Maoti te pure, ua noaa ia ˈu ia faaoromai tamau i te mau fifi. Ua papu ia ˈu e tei pihai iho noa mai Iehova e na te reira i tamǎrû ia ˈu. Noa ˈtu aita to ˈu maˈi i ora oioi, ua pahono Iehova i ta ˈu mau pure ma te horoa mai i te hau o te feruriraa.” No reira, eiaha roa ˈtu e moˈe ia tatou e “ua ite Iehova i te faaora i te feia e haamori ra ia ˈna anaˈe i te mau ati.”​—Pet. 2, 2:9.

No te mau papu i mua i te tamataraa: (1) a pure ia Iehova no te ani i ta ˈna tauturu, (2) a haa ia au i ta outou mau pure e (3) a haapuai i to outou auhoaraa e o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 16-17)

16. No te aha e titauhia te tauturu a Iehova no te mau papu i mua i te tamataraa?

16 A ani ia Iehova i te tauturu no te mau papu i mua i te tamataraa. Ei taata hara, e titauhia ia tatou ia tamau i te aro i te hinaaro e rave i te mea ino. Te haa noa ra Satani ia iti mai to tatou puai no te aro i teie mau hinaaro tano ore. Te faaohipa nei o ˈna i te mau faaanaanataeraa tano ore. Maoti te reira, e ô roa mai te tahi mau manaˈo viivii i roto i to tatou feruriraa. I muri iho, e turai te reira ia tatou ia hara i mua ia Iehova.​—Mar. 7:21-23; Iak. 1:14, 15.

17. E nafea tatou e haa ˈi ia au i ta tatou mau pure no te mau papu i mua i te tamataraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 Maoti noa te tauturu a Iehova e noaa ˈi ia tatou ia mau papu i mua i te hinaaro e rave i te mea tano ore. Ua na ô hoi Iesu i roto i te pure ta ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tauturu mai na ia matou ia ore ia hema, faaora mai na râ ia matou i te varua ino.” (Mat. 6:13) E hinaaro iho â Iehova e tauturu ia tatou, e tia râ ia tatou ia fariu atu ia ˈna no te ani i te tauturu. E tia atoa ia haa tatou ia au i ta tatou mau pure. E tutava anaˈe ïa i te ore e taio aore ra e faaroo i te mau manaˈo tano ore itehia i roto i te ao a Satani. (Sal. 97:10) E nehenehe tatou e faaî i to tatou feruriraa i te mau manaˈo maitatai ma te taio e te haapii i te Bibilia, ma te apiti i te putuputuraa e i te pororaa. A na reira ˈi, te fafau mai ra Iehova eita o ˈna e vaiiho ia tamatahia tatou hau aˈe i ta tatou e nehenehe e faaruru.​—Kor. 1, 10:12, 13.

18. No nia i te pure, eaha te titauhia ia tatou pauroa ia rave?

18 Mea faufaa ia tamau tatou tataitahi i te pure. No te aha? No te mea te ora nei tatou i te mau mahana hopea, mea faufaa ïa te pure no te vai taiva ore ia Iehova. I te mau mahana atoa, a faataa i te taime no te pure. Te hinaaro ra hoi Iehova ia ‘haamahora outou i to outou aau’ na roto i te pure. (Sal. 62:8) A arue ia Iehova e a haamauruuru ia ˈna no te mau mea atoa ta ˈna e rave no outou. A taparu i ta ˈna tauturu no te faaoromai tamau i te mau fifi e rave rau e no te mau papu i mua i te tamataraa. Eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea e tapea ia outou ia tamau i te pure ia Iehova. Tera râ, e nafea Iehova e pahono ai i ta outou mau pure? E pahono tatou i teie uiraa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 42 Te pure a te tavini a te Atua

a E au ta tatou mau pure i te rata ta tatou e papai i te hoê hoa piri. Tera râ, e ere i te mea ohie ia faataa i te taime no te pure e ia ite eaha te parau. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i tera na piti manaˈo faufaa.