Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 31

Eita tatou e tuu!

Eita tatou e tuu!

“No reira, eita ïa tatou e tuu.”—KOR. 2, 4:16.

HIMENE 128 Faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea

HAAPOTORAA *

1. Eaha te titauhia i te mau Kerisetiano ia rave no te faahope roa i ta ratou hororaa no te ora?

 E HORORAA no te ora ta te mau Kerisetiano atoa. Mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te parau mau, e titauhia ia tamau i te horo e tae noa ˈtu i te reni tapaeraa. E nehenehe te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i to Philipi e tauturu mai ia tapea i tera fa. A taiohia ˈi ta ˈna rata i mua i te amuiraa no Philipi, mea maoro vetahi Kerisetiano i te taviniraa ia Iehova ma te taiva ore. Noa ˈtu râ, ua haamanaˈo atu Paulo i te faufaaraa ia horo ma te faaoromai tamau. Ua hinaaro oia ia pee ratou i to ˈna hiˈoraa ma te ‘horo tia ˈtu i te fa.’—Phil. 3:14.

2. No te aha mea tano maitai ta Paulo aˈoraa i to Philipi?

2 Mea tano maitai ta Paulo aˈoraa i te mau Kerisetiano i Philipi. A haamauhia ˈi te amuiraa, ua faaruru te mau Kerisetiano i te hamani-ino-raa, mea maoro ïa ratou i te faaoromai-noa-raa. I to ˈna titau-manihini-raahia ia ‘fano mai i Makedonia’ i te matahiti 50, ua tere Paulo raua Sila i reira. (Ohi. 16:9) Ua farerei raua i te hoê vahine o Ludia te iˈoa ta Iehova i haamahorahora te aau no te farii i te parau apî oaoa. (Ohi. 16:14) Aita i maoro, bapetizohia aˈera o ˈna e to ˈna atoa utuafare. Ua arataihia Paulo raua Sila i te mau tavana tivira o te oire e parihia ˈtura i te faahuehue i te taata. Eaha tei tupu i muri mai? Ua tairihia, ua tapeahia e ua anihia ia faarue i te oire. (Ohi. 16:16-40) Ua riri mau iho â te Diabolo ia raua! Ua haaparuparu anei râ Paulo e Sila? Aita, aita roa raua i tuu! E te amuiraa i haamau-noa-hia ˈtura i Philipi? Ua faaoromai tamau atoa ratou! Eita e ore ua itoito-roa-hia ratou i te hiˈoraa maitai o Paulo raua Sila!

3. Eaha ta Paulo i taa e eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Ua faaoti papu Paulo i te ore e tuu. (Kor. 2, 4:16) Ua taa atoa râ ia ˈna e titauhia ia tiatonu noa i te re no te faahope roa i ta ˈna hororaa. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Paulo? I teie tau, to vai ma te mau hiˈoraa e haapapu ra e nehenehe tatou e faaoromai tamau noa ˈtu te fifi? E nafea to tatou tiaturiraa no a muri aˈe e faaitoito mai ai ia ore roa e tuu?

TA TE HIˈORAA O PAULO E HAAPII MAI RA

4. Mea nafea Paulo i te vai itoito-noa-raa noa ˈtu to ˈna tupuraa?

4 A feruri na i te tupuraa o Paulo a papai ai i ta ˈna rata i to Philipi. Ua tapeahia Paulo i roto i te hoê fare i Roma, eita ïa ta ˈna e nehenehe e poro mai ta ˈna i matau. Noa ˈtu râ, ua tamau oia i te faaite i te parau apî oaoa i te feia atoa i haere atu e farerei ia ˈna, e ua papai atoa i te mau rata i te mau amuiraa ta ˈna i ore i farerei tino roa ˈtu. Ua vai itoito noa ïa Paulo i roto i ta ˈna taviniraa e hope noa ˈtu ta ˈna hororaa. (Tim. 2, 4:6-8) I teie mahana, e rave rahi atoa Kerisetiano tei tapeahia i to ratou fare e o te poro nei i te feia atoa e haere atu e farerei ia ratou. E papai atoa ratou i te mau rata faaitoito mau i te mau taata ta tatou e ore e farerei i roto i te pororaa.

5. Ia au i te Philipi 3:12-14, eaha tei tauturu ia Paulo ia horo tia ˈtu i te fa?

5 Aita Paulo i vaiiho i te mau ohipa ino ta ˈna i rave na ia faataupupu i ta ˈna hororaa. No te faahope roa i te hororaa, mea titauhia ia ore e tâuˈa faahou i “to muri,” ia tapi râ i “to mua.” (A taio i te Philipi 3:12-14.) Eaha te mau mea ta Paulo i vaiiho i muri? A tahi, to ˈna tiaraa i roto i te haapaoraa ati Iuda hou a riro mai ai ei Kerisetiano. A piti, ta ˈna mau hara tahito a hamani ino ai i te mau Kerisetiano matamua. A toru, te manaˈo mea rahi ê na ta ˈna i rave i roto i ta Iehova taviniraa. Mea nafea Paulo i te faaiteraa ua tapi oia i to mua? Ua faariro oia i to ˈna tiaraa tahito “ei pueraa pehu.” (Phil. 3:3-8) Aita atoa Paulo i vaiiho i te hoê aau faahapa ia tapea i ta ˈna taviniraa. E ua tamau oia i te poro noa ˈtu to ˈna tapearaahia, tairiraahia, pehiraahia i te ofai, atiraa i te parariraa te pahi e ereraa i te maa e te ahu. (Kor. 2, 11:23-27) Noa ˈtu eaha ta ˈna i rave e i faaruru na mua ˈˈe, ua taa ia Paulo i te faufaaraa ia horo tia ˈtu i te fa. Hoê â atoa ïa faaitoitoraa no tatou.

6. Eaha te tahi mau mea e titauhia ia vaiiho i muri?

6 Te faahapa noa ra paha vetahi o tatou no te mau ohipa ino i ravehia na mua ˈˈe. Mai ia Paulo, e nafea tatou ia ore e tâuˈa faahou i “to muri”? E nehenehe tatou e maiti i te tusia o te Mesia ei tumu parau no ta tatou iho haapiiraa Bibilia. Ma te haapii e ma te feruri maite i te hoo, eita ïa tatou e vaiiho i te hoê aau faahapa ia faataupupu i ta tatou hororaa. E haamanaˈo atoa mai te reira ua faaore Iehova i ta tatou hara. Ua vaiiho atoa paha vetahi i te hoê tiaraa aore ra ohipa aufau-maitai-hia no te tavini atu â ia Iehova. No te ore e tâuˈa faahou i “to muri,” e titauhia ia faaea i te feruri i te mau faufaa ta tatou i ere. (Num. 11:4-6; Koh. 7:10) I roto i te mau mea e titauhia ia vaiiho i muri, e ô atoa mai te parau o te mau ohipa ta tatou i rave aore ra te mau ati ta tatou i faaruru i roto i te taviniraa. E nehenehe tatou e itoitohia i te feruri mea nafea Iehova i te haamaitairaa e aupururaa ia tatou. Tera râ, eiaha te reira ia turai mai ia manaˈo aita e faufaa faahou ia faaitoito i roto i te taviniraa.—Kor. 1, 15:58.

I roto i te hororaa no te ora, e titauhia ia haapae i te mau mea atoa e faataupupu mai no te horo tia ˈtu i te fa (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. (a) Ia au i te Korinetia 1, 9:24-27, eaha te titauhia ia rave ia noaa ia tatou te re? A horoa i te hiˈoraa.

7 Ua faaitoito mai Iesu ia “tutava.” (Luka 13:23, 24) Ua taa maitai ia Paulo e titauhia ia ˈna ia tutava e tae noa ˈtu i te hopea. No reira oia i faaau ai i te oraraa o te mau Kerisetiano i te hoê hororaa. (A taio i te Korinetia 1, 9:24-27.) Mai te maona i roto i te hoê hororaa, e titauhia ia tiatonu noa i te re e ia haapae i te mau mea e haafifi ia tatou. Ia faatupuhia te hoê hororaa i roto i te oire, e rave rahi ohipa te nehenehe e faataupupu i te mau maona e horo ra. Ia hinaaro te tahi ia noaa ia ˈna te re, e faafaaea anei oia no te hiˈo i te mau taoˈa ta tera e tera fare toa e faaiteite ra? Eita! I roto i te hororaa no te ora, e titau-atoa-hia ia haapae i te mau mea atoa e nevaneva ˈi tatou. Ia tiatonu tatou i te fa, e tutava tatou mai ia Paulo ia noaa ia tatou te re!

A TAMAU I TE TAVINI IA IEHOVA NOA ˈTU TE FIFI

8. Eaha na tupuraa fifi e toru ta tatou e hiˈopoa mai?

8 I teie nei, e hiˈopoa anaˈe e toru tupuraa te nehenehe e faatoaruaru ia tatou: Ia ore tei tiaihia e tupu oioi, te matahiti rahi e te mau ati e vai maoro. E hiˈo atoa mai tatou mea nafea vetahi i te faaoromai-tamau-raa noa ˈtu tera mau tupuraa.—Phil. 3:17.

9. Mai te aha to tatou huru ia ore tei tiaihia e tupu?

9 Ia ore tei tiaihia e tupu. Te tiai ru nei tatou i te mau maitai atoa ta Iehova i fafau mai. Ua faaite atoa te peropheta Habakuka e hinaaro rahi to ˈna ia faaore Iehova i te ino e itehia ra i Iuda. Ua pahono atu râ Iehova ia ˈna ia “tiai atu â.” (Hab. 2:3) E nehenehe tatou e toaruaru ia ore te mau mea e tiaihia ra e tupu. (Mas. 13:12) Tera tei tupu i nia i te tahi mau taeae e tuahine i 1914. E rave rahi Kerisetiano faatavaihia tei tiaturi na e ravehia ratou i te raˈi i tera matahiti. Ua nafea ta Iehova mau tavini taiva ore a ore ai ta ratou i manaˈo i tupu?

Noa ˈtu aita tei tiaihia i tupu i 1914, ua tamau Royal raua Pearl Spatz i te tavini ia Iehova ma te taiva ore (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Mea nafea Royal e Pearl i te faaoromai-tamau-raa noa ˈtu aita tei tiaihia i tupu oioi?

10 Ua faaoromai tamau vetahi Kerisetiano noa ˈtu aita tei tiaihia i tupu oioi. O taeae Royal Spatz te tahi o ratou, ua bapetizohia oia i 1908 i te 20raa o to ˈna matahiti. Ua tiaturi papu Royal fatata oia i te ora i te raˈi. I 1911, ua opua oia e faaipoipo i te hoê tuahine o Pearl te iˈoa. Teie râ ta ˈna i parau i te tuahine: “Ua ite oe eaha te tupu i 1914, eiaha ïa e haamaoro, e faaipoipo anaˈe!” Ua faaea anei na hoa faaipoipo i ta raua hororaa no te ora noa ˈtu aita raua i ravehia i te raˈi i 1914? Aita, o te raveraa i te hinaaro o te Atua te mea faufaa aˈe no raua, e ere râ te oraraa i te raˈi! Ua faaoti papu raua i te faaoromai tamau ma te horo tia ˈtu i te fa! Ua vai itoito noa Royal raua Pearl e ua tapea atoa i to raua taiva ore e hope noa ˈtu ta raua taviniraa i nia i te fenua. Te tiai ru atoa nei tatou ia haamoˈa Iehova i to ˈna iˈoa e ia haapapu atoa i to ˈna tiaraa Arii hau ê! E tupu iho â te mau mea atoa ta Iehova i fafau i te taime ta ˈna i maiti. A tiai noa ˈi râ, e tutava anaˈe i te tavini tamau i to tatou Atua. Eiaha roa tatou e faafaaea aore ra e faatoaruaru ia ore tei tiaihia e tupu oioi!

Noa ˈtu te matahiti rahi, ua tamau taeae Arthur Secord i te tapi i to mua. (A hiˈo i te paratarafa 11)

11-12. No te aha tatou e nehenehe ai e itoito noa noa ˈtu te matahiti rahi? A horoa i te hiˈoraa.

11 Te matahiti rahi. Noa ˈtu te tino paruparu, e nehenehe te Kerisetiano e itoito noa i te pae varua i roto i te hororaa no te ora! (Kor. 2, 4:16) A hiˈo na ia taeae Arthur Secord * tei tavini 55 matahiti te maoro i te Betela. I te 88raa o to ˈna matahiti, e tarava noa oia i nia i to ˈna roˈi a aupuru noa ˈi te tuati maˈi ia ˈna. I te hoê taime, ua hiˈo te tuati maˈi ia ˈna e parau mǎrû atura: “Taeae, mea rahi te ohipa ta teie tino i rave i roto i te taviniraa a Iehova!” Aita râ Arthur e tâuˈa faahou ra i to muri! Hiˈo tia ˈtura oia i te tuati maˈi a na ô atu ai ma te ataata: “Parau mau, o ta tatou râ e rave i teie nei te mea faufaa aˈe!”

12 Ua tavini paha outou ia Iehova e rave rahi matahiti te maoro. I teie nei, eita ta outou e nehenehe faahou e rave mai na mua ˈˈe. Eiaha râ e haapeapea, eita e moˈe ia Iehova ta outou i rave i roto i te taviniraa! (Heb. 6:10) A haamanaˈo e ere te rahiraa ohipa i ravehia te mea faufaa, o te taviniraa râ ia Iehova ma te aau e puai atoa! E itehia te reira na roto i te oaoa e te faaoromai tamau ta outou e faaite, oia atoa na roto i ta outou e rave ia au i te maraa ia outou! (Kol. 3:23) Te ite ra Iehova i to outou tupuraa e eita oia e titau atu i te ore e maraa ia outou.—Mar. 12:43, 44.

Ua faaoromai tamau Anatoly e Lidiya Melnik noa ˈtu te fifi e rave rahi (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Mea nafea te aamu o Anatoly raua Lidiya e faaitoito mai ai ia horo tia ˈtu i te fa noa ˈtu te ati e rave rahi?

13 Te mau ati e vai maoro. Ua faaruru vetahi tavini o Iehova i te fifi e te hamani-ino-raa e rave rahi matahiti te maoro. A hiˈo na ia taeae Anatoly Melnik. * I te 12raa o to ˈna matahiti, ua tapea e ua hopoihia to ˈna metua tane i Sibérie, 7 000 kilometera te atea i to ˈna utuafare i Moldavie. Hoê matahiti i muri iho, ua hopoi-ê-hia atoa Anatoly, to ˈna mama, papa e mama ruau i Sibérie. I muri aˈe, ua apiti ratou i te putuputuraa i te hoê oire tapiri, ua titauhia râ ia haere avae na roto i te hiona e 30 kilometera te atea! I muri mai, ua mau taeae Anatoly i roto i te fare tapearaa e toru matahiti te maoro ma te ore e farerei i ta ˈna vahine o Lidiya e ta raua aiû hoê matahiti. Noa ˈtu mea maoro oia i te faarururaa i te ati, ua tamau Anatoly e to ˈna utuafare i te horo tia ˈtu i te fa ma te taiva ore! I teie nei, 82 matahiti to taeae Anatoly e te tavini ra oia ei mero o te Tomite amaa no Asia no Ropu. Mai ia Anatoly raua Lidiya, e tutava anaˈe i te tavini ia Iehova ma te aau e puai atoa mai te omuaraa o ta tatou hororaa!—Gal. 6:9.

E TIATONU ANAˈE I TE RE

14. Eaha tei titauhia ia Paulo ia rave ia noaa ia ˈna te re o “te oraraa i te raˈi”?

14 Ua tiaturi iho â Paulo e faaoti oia i ta ˈna hororaa a noaa ˈtu ai ia ˈna te re. Ei Kerisetiano faatavaihia, ua tapi Paulo i te re o “te oraraa i te raˈi” ta te Atua i titau manihini atu. Ua titauhia râ ia tamau oia i te “horo tia ˈtu” i tera fa. (Phil. 3:14) Ua horoa te aposetolo Paulo i te hoê faaauraa no te tauturu i to Philipi ia tiatonu noa i ta ratou re.

15. Mea nafea Paulo i te faaohiparaa i te tiaraa tino huiraatira Roma no te faaitoito i to Philipi ia horo tia ˈtu i te fa?

15 Ua haamanaˈo Paulo i to Philipi tei te raˈi to ratou aiˈa. (Phil. 3:20) Eaha te tumu? I tera tau, mea hinaaro rahi te taata i te tiaraa tino huiraatira Roma. * Mea hau ê râ te maitai ta te mau Kerisetiano faatavaihia e fanaˈo ei mero titau-manihini-hia i te oraraa i te raˈi! No reira Paulo i faaitoito atu ai i to Philipi: “Ia tura noa to outou haerea ia au i te parau apî oaoa no nia i te Mesia.” (Phil. 1:27) E hiˈoraa maitai te feia faatavaihia o teie tau, te horo tia ˈtu ra hoi ratou i te fa ia noaa ia ratou te re o te ora mure ore i te raˈi.

16. Ia au i te Philipi 4:6, 7, eaha te titauhia ia tatou paatoa ia rave?

16 Ia tiaturi tatou i te ora i te raˈi aore ra i nia i te fenua a muri aˈe, e titauhia ia tatou paatoa ia horo tia ˈtu i te fa ia noaa ia tatou tera re. Noa ˈtu eaha to tatou tupuraa, eiaha e tâuˈa faahou i to muri, e tapi anaˈe râ i to mua! (Phil. 3:16) Ia ore te tiaihia e tupu oioi, ia paruparu te tino no te matahiti rahi aore ra ia faaruru outou i te ati e rave rahi â matahiti, a haamanaˈo i ta Paulo aˈoraa i to Philipi, ‘Eiaha e haapeapea noa ˈˈe.’ A faaite i ta outou mau aniraa i te Atua e na ˈna e horoa ˈtu i te hau o tei hau ê i to outou manaˈo.—A taio i te Philipi 4:6, 7.

17. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 Ia au i to tatou puai e tupuraa, e tapi anaˈe i te mau maitai e tiai mai ra. Mai te maona i roto i te hoê hororaa, e tutava anaˈe i te faaoti i ta tatou hororaa no te ora. Eaha te titauhia ia rave no te horo tia ˈtu i te fa ma te faaoromai tamau? E faaite mai to mua ˈtu haapiiraa e nafea ia taa maitai e ia haapao “te mea faufaa roa ˈˈe.”—Phil. 1:9, 10.

HIMENE 79 A haapii na ia ratou ia mau papu

^ Mea apî aore ra mea maoro tatou i te taviniraa ia Iehova, e hinaaro tatou paatoa e tamau i te riro ei Kerisetiano itoito i te pae varua. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia ore e tuu. Na roto i ta ˈna rata i to Philipi, e faaitoitohia tatou ia tamau i te faaoromai i roto i ta tatou hororaa no te ora. E faaite mai teie haapiiraa mea nafea Paulo i te na reiraraa.

^ Te faatiahia ra te aamu o taeae Arthur Secord i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Fepuare 1966 i raro aˈe i te tumu parau “Te tuhaa ta ˈu i rave i roto i te haamoriraa mau” (Farani).

^ Te faatiahia ra te aamu o taeae Anatoly Melnik i roto i te A ara mai na! 22 no Atopa 2004 i raro aˈe i te tumu parau “Haapiihia mai te tamariiraa ia here i te Atua” (Farani).

^ Ua taa maitai i te mau Kerisetiano i ta Paulo faaauraa. Tei raro aˈe te oire Philipi i te faatereraa a te hau Roma, ua noaa ïa i te feia e parahi ra i ǒ te tahi mau maitai na roto i to ratou tiaraa tino huiraatira Roma.