Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 33

E ora mai “te feia e faaroo ia oe”

E ora mai “te feia e faaroo ia oe”

“A haapao maitai ia oe iho e i te mau haapiiraa ta oe e horoa. A rave noa i teie mau mea atoa nei, mea na reira hoi oe iho e ora mai ai e te feia e faaroo ia oe.”—TIM. 1, 4:16.

HIMENE 67 “A poro i te parau”

HAAPOTORAA *

1. Eaha to tatou hinaaro no te mau mero o to tatou utuafare?

 TE NA ô ra to tatou tuahine Pauline *: “Mai te taime i haamata ˈi au i te haapii i te parau mau, ua hinaaro vau ia ora te mau mero atoa o to ˈu utuafare na muri ia ˈu i roto i te paradaiso. Ia tavini amui au ia Iehova e ta ˈu tane o Wayne e ta mâua tamaiti.” I roto i to outou utuafare, te vai ra anei tei ore i ite atura o vai Iehova? Mai te peu e e, te taa ra ïa ia outou to Pauline huru.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 Eita e tia ia tatou ia faahepo i te fetii ia farii i te parau apî oaoa. E nehenehe râ tatou e faaitoito atu ia feruri i te poroi o te Bibilia a haamahora ˈtu ai ratou i to ratou aau. (Tim. 2, 3:14, 15) No te aha e titauhia ia poro i te mau mero o to tatou utuafare? No te aha e titauhia ia tâuˈa i to ratou manaˈo e huru? E nafea ia tauturu ia ratou ia here atoa ia Iehova mai ia tatou? E nafea te amuiraa e tauturu atu ai?

NO TE AHA E TITAUHIA IA PORO I TE MAU MERO UTUAFARE?

3. Ia au i te Petero 2, 3:9, no te aha e titauhia ia poro i te mau mero o to tatou utuafare?

3 Fatata Iehova i te haamou i teie nei ao. O te feia “aau farii i te ora mure ore” anaˈe te ora ˈtu! (Ohi. 13:48) Te faaitoito nei tatou i te poro i te feia o te tuhaa fenua. Mea tano iho â ïa ia hinaaro tatou ia tavini atoa te mau mero o to tatou utuafare ia Iehova. E Atua î i te here o Iehova, “aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.”—A taio i te Petero 2, 3:9.

4. E nafea paha tatou e hape ai ia poro tatou i te mau mero o te utuafare?

4 Te vai ra te raveraa tano e te raveraa tano ore no te faaite i te poroi o te faaora i te taata. E tamiti maitai paha tatou i te parau a poro ai i te taata o te tuhaa fenua, area i nia i te mau mero o to tatou utuafare, mea hue noa paha ïa ta tatou parau!

5. Eaha te titauhia ia haamanaˈo a poro ai i to tatou utuafare?

5 A feruri ai i te taime matamua i poro ai tatou i te mau mero utuafare, ua tatarahapa paha tatou i ta tatou huru raveraa. Teie te aˈoraa a te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano: “Ei parau nehenehe noa ta outou e te tamitihia, ia ite hoi outou e nafea ia pahono i te taata tataitahi.” (Kol. 4:5, 6) Mea faufaa ia haamanaˈo i tera aˈoraa ia paraparau tatou i te mau mero utuafare. Aita anaˈe, eita ratou e farii i te faaroo ia tatou.

E NAFEA IA TAUTURU I TE MAU MERO UTUAFARE?

Mea maitai aˈe ia tâuˈa ˈtu e ia horoa i te hiˈoraa maitai (A hiˈo i te paratarafa 6-8) *

6-7. No te aha e titauhia ia tâuˈa i te hoa faaipoipo o te ore e tavini ra ia Iehova? A horoa i te hiˈoraa.

6 A tâuˈa i to ratou manaˈo e huru. Te na ô faahou ra Pauline: “I te omuaraa, ua paraparau noa vau i ta ˈu tane no nia i te Atua e te Bibilia, aita vau i tâuˈa i te tahi atu mau ohipa o te oraraa.” Mea iti roa ta Wayne i ite no nia i te Bibilia, aita roa ˈtu oia i taa i ta Pauline e parau ra ia ˈna. No ˈna, aita ˈtu ohipa i roto i te feruriraa o ta ˈna vahine maori râ ta ˈna haapaoraa. Ua haapeapea roa oia peneiaˈe ua tahoê atu Pauline i te hoê pǔpǔ faaroo amaha.

7 Te faataa ra iho â Pauline, pinepine oia i te mau taeae e tuahine ra no te mau putuputuraa, pororaa e faaanaanataeraa. Te parau ra oia: “I te tahi taime, ia hoˈi mai Wayne, aita e taata i te fare. E faaea noa ïa oia o ˈna anaˈe.” A feruri na o outou o Wayne, eita anei outou e hinaaro i ta outou vahine e tamaiti? Hau atu â, aita o ˈna i matau i te feia ta Pauline e amuimui ra. E manaˈo paha oia, ‘Mea here aˈe na Pauline to ˈna mau hoa apî!’ I te hopearaa, ua parau atu Wayne te hinaaro ra oia e faataa ia Pauline. Ua tapao anei outou mea nafea Pauline i te oreraa e tâuˈa i te manaˈo e te huru o ta ˈna tane?

8. Ia au i te Petero 1, 3:1, 2, mea haapao aˈe te mero utuafare i te aha?

8 A horoa i te hiˈoraa maitai. Eita te parau e navai noa, e titau-atoa-hia te ohipa. No te aha? Tera ta to tatou utuafare e haapao na mua. (A taio i te Petero 1, 3:1, 2.) Ua taa Pauline i te reira, te na ô ra oia: “Te here noa ra Wayne ia ˈu e i ta mâua tamaiti, aita o ˈna i hinaaro mau e faataa. Na roto râ i ta ˈna i parau, taa aˈera ia ˈu aita vau e rave ra mai ta Iehova e hinaaro ra. Ua titauhia ia horoa vau i te hiˈoraa maitai.” Aita Pauline i onoono faahou i te paraparau i ta ˈna tane no nia i te Bibilia, ua haamata râ i te faahiti i te mau ohipa o te mau mahana atoa. Ua taa ia Wayne te imi ra ta ˈna vahine i te ravea no te faatupu i te hau e ua tapao atoa e peu maitai ta ta raua tamaiti e mea faaroo atoa oia. (Mas. 31:18, 27, 28) I to Wayne iteraa i te mau maitai ta te haapiiraa Bibilia i faatupu i nia i to raua utuafare, ua haamata oia i te feruri e farii atura i te poroi a te Parau a te Atua.—Kor. 1, 7:12-14, 16.

9. No te aha eiaha e faaea i te tauturu i te mau mero utuafare?

9 Eiaha e faaea i te tauturu i te mau mero utuafare. Ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa maitai no tatou. Ua tamau oia i te faaite i te poroi o te faaora i te taata. (Ier. 44:4) Ua faaitoito atoa te aposetolo Paulo ia Timoteo ia tamau i te tauturu ia vetahi ê. No te aha? Ia ora mai oia e te feia atoa e faaroo ia ˈna. (Tim. 1, 4:16) Mea here na tatou to tatou utuafare, no reira tatou e tutava noa ˈi i te faaite atu i te pue parau mau Bibilia. Ua tauturu ta Pauline mau parau e ohipa i to ˈna utuafare. I teie nei, te oaoa nei oia i te tavini ia Iehova na muri i ta ˈna tane. E pionie raua e piti atoa e te tavini ra Wayne ei matahiapo.

10. No te aha e titauhia ia faaite tatou i te faaoromai?

10 A faaite i te faaoromai. Ia haamata tatou i te haapao i ta Iehova mau ture aveia, e ere i te mea ohie no to tatou utuafare ia farii i te mau tauiraa ta tatou e rave. E ite oioi ratou eita tatou e apiti faahou i te mau oroa e i te mau ohipa poritita. I te omuaraa, e riri mai paha vetahi o ratou. (Mat. 10:35, 36) A tiaturi noa râ, e nehenehe ratou e taui mai i muri aˈe. Ia faaea tatou i te faataa i ta tatou mau tiaturiraa, mai te huru ra ua haava ê na tatou eita e tia i te mau mero o to tatou utuafare ia fanaˈo i te ora mure ore. E ere na tatou tera tuhaa, na Iesu râ. (Ioa. 5:22) Ia faaite tatou i te faaoromai, e nehenehe te mau mero o to tatou utuafare e farii i te parau mau i muri mai.—A hiˈo i te tumu parau “A haapii ia vetahi ê maoti ta tatou reni natirara.”

11-13. Eaha te haapiiraa e huti mai i to Alice huru i nia i to ˈna na metua?

11 A hamani maitai atu ma te ore râ e taui i ta outou faaotiraa. (Mas. 15:2) A hiˈo na ia Alice. I to ˈna haapiiraa o vai o Iehova, te ora ra Alice i te vahi atea i to ˈna na metua. E feia tiaturi ore i te Atua raua o tei faaô atoa na i roto i te mau ohipa poritita. Ua ite Alice e titauhia ia ˈna ia faaite i te pue parau mau faahiahia ta ˈna e haapii ra. Te na ô ra Alice: “Ia tiai maoro oe no te faaite i ta oe mau tiaturiraa apî e te mau tauiraa ta oe i rave, e inoino atu â to oe utuafare.” E rave rahi taime, ua papai Alice i te rata i to ˈna na metua no te ani i to raua manaˈo i ta te Bibilia e haapii ra. Ua maiti oia i te mau tumu parau e anaanatae to ˈna na metua mai te parau o te here. (Kor. 1, 13:1-13) Ua haamauruuru oia ia raua i te haapii e te aupururaa ia ˈna e ua hapono atoa ˈtu i te tahi mau ô. I te tereraa Alice no te farerei i to ˈna na metua, ua rave oia i te mau mea atoa no te tauturu i to ˈna mama ia atuatu i te fare. I te haamataraa, aita to ˈna na metua i mauruuru a faataa ˈi oia i ta ˈna e tiaturi ra i teie nei.

12 I te fare o to ˈna na metua, ua tamau Alice i te rave i ta ˈna taioraa Bibilia i te mau mahana atoa. Te na ô ra oia: “Ua tauturu te reira i to ˈu mama ia taa mea faufaa te Bibilia no ˈu.” Ua ani atoa to ˈna metua tane i te hoê Bibilia no te ite no te aha ta ˈna tamahine i taui ai e no te faahapa atoa râ i te Bibilia. Te na ô ra Alice: “Ua horoa ˈtu vau i te hoê Bibilia na ˈna e ua papai atoa i te tahi mau parau rii i roto.” Eaha te faahopearaa? Aita te metua tane o Alice i ite i te tahi ohipa no te faahapa i te Bibilia, ua putapû roa râ oia i ta ˈna i taio!

13 Noa ˈtu e ere i te mea ohie, e titauhia ia hamani maitai ma te ore râ e taui i ta tatou faaotiraa. (Kor. 1, 4:12b) Ua faaruru Alice i te patoiraa a to ˈna mama. Te na ô ra oia: “I to ˈu bapetizoraahia, ua parau to ˈu mama e tamahine ino vau.” Eaha te huru o Alice i mua i tera faainoraa? Te faataa ra oia: “Aita vau i faaea i te faataa ˈtu i ta ˈu e tiaturi ra, ua parau atu vau ma te faatura ua faaoti au i te riro ei Ite no Iehova e eita vau e taui i ta ˈu faaotiraa. Ua haapapu râ vau i to ˈu mama mea here mau na ˈu ia ˈna. Ua taˈi mâua e tunu atura vau i te hoê maa na ˈna. Mai reira mai, ua taa ia mama na te Bibilia i tauturu ia ˈu ia riro ei tamahine maitai aˈe.”

14. No te aha eiaha e vaiiho i to tatou utuafare ia taui i ta tatou faaotiraa e tavini ia Iehova?

14 E titauhia te taime ia taa maitai i to tatou utuafare mea faufaa no tatou ia tavini ia Iehova. I te faaotiraa Alice i te riro ei pionie, ua taˈi to ˈna mama, e ere hoi tera te toroa ta raua i hinaaro no ˈna. Aita râ Alice i fati, te na ô ra oia: “Ia vaiiho oe ia ratou ia taui i ta oe faaotiraa, e tamau ratou i te na reira i roto i te tahi atu mau tuhaa o to oe oraraa. Ia hamani maitai atu râ oe ma te ore e taui i ta oe faaotiraa, peneiaˈe e faaroo mai ratou ia oe i muri aˈe.” Tera iho â tei tupu no Alice! I teie nei, e pionie to ˈna na metua e e matahiapo to ˈna papa.

E NAFEA TE AMUIRAA E TAUTURU ATU AI?

E nafea te amuiraa ia tauturu i te mau mero utuafare e ere i te Ite no Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 15-16) *

15. Ia au i te Mataio 5:14-16 e te Petero 1, 2:12, e nafea ta tatou mau “ohipa maitatai” e tauturu ai i to tatou utuafare?

15 E aratai Iehova i te taata ia ˈna maoti te mau “ohipa maitatai” a ta ˈna mau tavini. (A taio i te Mataio 5:14-16 e te Petero 1, 2:12.) Ua farerei aˈenei to outou hoa faaipoipo i te mau mero o ta outou amuiraa? Mai te peu e aita, no te aha e ore ai e rave mai ia Pauline. Ua titau manihini oia i te tahi mau taeae e tuahine i to ˈna fare ia haamatau Wayne ia ratou. Ua tauturu te hoê taeae ia Wayne ia taa i te huru o te mau Ite no Iehova. Te na ô ra Wayne: “Ua rave tera taeae i te hoê mahana faafaaearaa no te mataitai i te hoê hautiraa popo i te fare. Taa ˈtura ia ˈu e faaanaanatae atoa te mau Ite no Iehova!”

16. No te aha e titau manihini ai i te mero utuafare i ta tatou mau putuputuraa?

16 Te tahi ravea maitai no te tauturu i te mau mero utuafare, o te titau-manihini-raa ia ratou i te mau putuputuraa. (Kor. 1, 14:24, 25) O te Oroa haamanaˈoraa ta Wayne putuputuraa matamua. E haamata hoi te reira i muri aˈe i ta ˈna hora ohipa e e putuputuraa poto atoa. Te faataa ra Wayne: “Aita vau i taa i te mau mea atoa i parauhia i roto i te oreroraa parau, te haamanaˈo maitai ra râ vau i te huru o te taata. Ua farii maitai mai ratou ia ˈu, ua toro mai i te rima e ua aroha mai ma te mahanahana mau. E feia maitai mau ratou.” Ua tauturu aˈena te tahi na hoa faaipoipo ia Pauline ia haapao i ta ˈna tamaiti i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. A hinaaro ai Wayne e taa ˈtu â i ta Pauline mau tiaturiraa apî, ua ani oia i te tane ia faatere i ta ˈna haapiiraa Bibilia.

17. No te aha eiaha tatou ia faahapa ia tatou? No te aha râ e tiaturi ai e nehenehe te mau mero utuafare e taui i te hoê mahana?

17 Te tiaturi nei tatou e tahoê mai to tatou utuafare taatoa no te tavini ia Iehova. Noa ˈtu râ ta tatou mau tutavaraa no te tauturu i to tatou utuafare, eita paha ratou e farii i te parau mau. Mai te peu tera ta ratou faaotiraa, eiaha tatou e faahapa ia tatou. Eita iho â e nehenehe e faahepo atu ia farii i ta te Bibilia e haapii ra. E faahiahia râ paha ratou i te ite i to outou oaoa ia tavini ia Iehova! No reira a tiaturi noa, a pure no ratou e a paraparau atu ma te hamani maitai. (Ohi. 20:20) E haamaitai iho â Iehova i ta outou mau tutavaraa. E ia faaroo noa ˈtu te mau mero utuafare ia outou, e ora mai ratou!

HIMENE 57 E poro anaˈe i te mau taata atoa

^ E hinaaro tatou ia ite to tatou utuafare o vai o Iehova, na ratou râ e faaoti i te tavini ia ˈna aore ra aita. E faaite mai teie tumu parau haapiiraa e nafea ia tauturu i te mau mero utuafare ia farii i ta tatou poroi.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa. I roto i teie haapiiraa, te faahitihia ra te parau o te mero utuafare aore ra fetii o tei ore i tavini atura ia Iehova.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tauturu ra te tahi taeae apî i to ˈna metua tane e ere i te Ite no Iehova ia tataî i te pereoo. Ua maiti oia i te taime tano no te faaite ia ˈna i te hoê video i nia i te jw.org®

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaroo maite ra te tuahine i ta ˈna tane e ere i te Ite no Iehova ia faataa i tei tupu i te roaraa o te mahana. I muri aˈe, ua faataa atoa i te taime no te faaanaanatae e to ˈna utuafare

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua titau manihini te tuahine i te mau mero o ta ˈna amuiraa i te fare. Ma te here, te haamatau ra ratou i ta ˈna tane. I muri mai, ua tae mai te tane i te Oroa haamanaˈoraa.