Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 32

“Ia rahi noa ˈtu â to outou here”

“Ia rahi noa ˈtu â to outou here”

“Teie ta ˈu e ani noa nei na roto i te pure, ia rahi noa ˈtu â to outou here.”—PHIL. 1:9.

HIMENE 106 E here anaˈe ia vetahi ê

HAAPOTORAA *

1. O vai ma tei haa no te haamau i te amuiraa i Philipi?

 I TE taeraa ˈtu Paulo, Sila, Luka e Timoteo i Philipi, e rave rahi taata o tera tuhaa fenua Roma tei anaanatae i te poroi o te Faatereraa arii. Ua haa na taeae e maha ma te itoito no te haamau i te hoê amuiraa e putuputu aˈera tera mau Kerisetiano apî i te fare o te tahi vahine farii maitai o Ludia te iˈoa.—Ohi. 16:40.

2. Eaha te fifi ta te amuiraa no Philipi i faaruru?

2 Ua faaruru râ tera amuiraa apî i te riri o Satani, ua turai hoi oia i te mau enemi o te parau mau ia patoi uˈana i te pororaa a teie mau Kerisetiano taiva ore. Ua haruhia Paulo e Sila, ua tairihia i te raau e hurihia ˈtura i roto i te fare tapearaa. I te matararaa mai raua i rapae, ua farerei e ua faaitoito raua i te mau pǐpǐ apî a te Mesia. I muri iho, faarue aˈera Paulo, Sila e Timoteo i te oire. E au ra e o Luka tei faaea noa i ǒ. Eaha te huru o te amuiraa apî no Philipi? Maoti te varua moˈa o Iehova, ua tutava ˈtu â tera mau taeae e tuahine i roto i te taviniraa. (Phil. 2:12) Eita e ore ua haapeu roa Paulo ia ratou!

3. Ia au i te Philipi 1:9-11, eaha ta Paulo i ani i roto i ta ˈna mau pure?

3 Hau atu i te ahuru matahiti i muri aˈe, ua papai Paulo i te hoê rata i te amuiraa no Philipi. E taa-maitai-hia to Paulo here i te mau taeae e tuahine no ǒ. Ua parau hoi oia: “Te hinaaro roa nei au e ite ia outou paatoa no to ˈu here rahi ia outou mai to te Mesia ra o Iesu.” (Phil. 1:8) Na roto i te pure, ua ani Paulo ia Iehova ia rahi noa ˈtu â to te amuiraa here e ia taa maitai ia ratou eaha te mea faufaa roa ˈˈe. Ua pure atoa ia riro ratou ei feia viivii ore e te faaturori ore ia vetahi ê e ia tamau ratou i te rave i ta te parau-tia e faatupu. (A taio i te Philipi 1:9-11.) I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te mau aˈoraa ta Paulo i horoa i to Philipi e e nafea atoa tatou ia haapao i te reira i teie mahana.

IA RAHI NOA ˈTU Â TO OUTOU HERE

4. (a) Ia au i te Ioane 1, 4:9, 10, mea nafea Iehova i te haapapuraa i to ˈna here ia tatou? (b) E nafea tatou ia here i te Atua?

4 Ua faaite Iehova i to ˈna here rahi ia tatou ma te tono mai i ta ˈna Tamaiti i nia i te fenua no ta tatou mau hara. (A taio i te Ioane 1, 4:9, 10.) Auê tatou i te mauruuru ia Iehova! (Roma 5:8) No reira, e hinaaro tatou e rave mai ta Iesu i pahono i te hoê Pharisea: “Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa e ma to ora atoa e ma to manaˈo atoa.” (Mat. 22:36, 37) Ia taatoa ïa to tatou aau no te Atua e tia ˈi! E hinaaro râ tatou ia rahi noa ˈtu â to tatou here ia ˈna i tera e tera mahana. No reira Paulo i parau ai i to Philipi ia “rahi noa ˈtu â” to ratou here. E nafea tatou ia haapao i tera aˈoraa?

5. E nafea ia rahi noa ˈtu â to tatou here?

5 Te na ô ra te Bibilia: “Tei ore e here ra, aita ïa i ite o vai te Atua, no te mea e here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) E titauhia ia ite o vai te Atua no te here ia ˈna. Ua faaite te aposetolo Paulo e rahi noa ˈtu â to tatou here i te Atua ia noaa ia tatou “te ite mau e te haroˈaroˈa” no nia ia ˈNa. (Phil. 1:9) A haapii ai tatou i te Bibilia, ua haamata tatou i te here i te Atua no to ˈna mau huru maitatai. A rahi noa ˈi to tatou ite no nia ia ˈNa, ua here atu â tatou ia Iehova. Ua riro ïa te haapiiraa e te feruri-maite-raa i te Bibilia hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe.—Phil. 2:16.

6. Ia au i te Ioane 1, 4:11, 20, 21, na te aha atoa e tauturu mai ia rahi noa ˈtu â to tatou here?

6 E turai mai to te Atua here ia tatou ia here atoa i to tatou mau taeae e tuahine. (A taio i te Ioane 1, 4:11, 20, 21.) E manaˈo paha tatou mea ohie ia na reira no te mea te haamori ra ratou ia Iehova e te tutava atoa ra i te faaite i to ˈna mau huru maitatai. Mai ia Iesu, ua ineine paha tatou i te horoa i to tatou ora no ratou. I te tahi râ taime, mea fifi ia here te tahi i te tahi. E hiˈo mai tatou i te tahi tupuraa i roto i te amuiraa no Philipi.

7. Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Paulo aˈoraa ia Euodia raua Sunetuhe?

7 Ua rohi amui Euodia e Sunetuhe e te aposetolo Paulo. Ua tupu râ te tahi peapea i roto ia raua. I roto i ta ˈna rata i te amuiraa no Philipi, ua faahiti roa ˈtu Paulo i te iˈoa o na tuahine a aˈo ai ia raua ia faatupu i te “manaˈo hoê.” (Phil. 4:2, 3) Ua titau-atoa-hia ia faaue Paulo i te amuiraa atoa ia “rave i te mau mea atoa ma te amuamu ore e te aimârô ore.” (Phil. 2:14) Eita e ore ua tauturu ta ˈna mau aˈoraa i na tuahine taiva ore, oia atoa râ i te toea o te amuiraa, ia here atu â i te tahi e te tahi.

No te aha e titauhia ia tapea i te hoê feruriraa maitai no nia i to tatou mau taeae? (A hiˈo i te paratarafa 8) *

8. Eaha te faaiti i to tatou here i te mau taeae e tuahine e eaha te tauturu mai?

8 Mai ia Euodia raua Sunetuhe, e nehenehe to tatou here i te tahi e te tahi e iti mai ia haapao noa tatou i te mau hapa a to tatou mau taeae e tuahine. E hape tatou paatoa i te mau mahana atoa. Ia faaea noa tatou i nia i te mau hapa a vetahi ê, mea fifi ia here ia ratou. A hiˈo na, e riri paha tatou ia ore te tahi taeae e tauturu mai ia tamâ i te Piha a te Basileia. Ia feruri tatou i te mau hapa atoa ta ˈna i rave, e ere te here te rahi mai, o te riri râ! Eaha ïa te titauhia ia rave i tera mau taime? A haamanaˈo te ite ra Iehova i te mau hapa a tera taeae, oia atoa râ i ta tatou. Noa ˈtu râ, te here noa ra Iehova ia ˈna e ia tatou atoa. No reira, e here anaˈe ia vetahi ê mai ta Iehova e rave ra e e tapea anaˈe i te hoê feruriraa maitai no nia i to tatou mau taeae. E tutava anaˈe i te here te tahi i te tahi no te tahoê maite atu â!—Phil. 2:1, 2.

“TE MEA FAUFAA ROA ˈˈE”

9. A papai ai i to Philipi, eaha te tahi o te mau “mea faufaa roa ˈˈe” ta Paulo i manaˈo?

9 Ua aratai te varua moˈa ia Paulo ia faaue i to Philipi e i te mau Kerisetiano atoa râ, ia “taa maitai . . . eaha te mea faufaa roa ˈˈe.” (Phil. 1:10) Eaha te tahi o te mau mea faufaa roa ˈˈe? O te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova, te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa, te hau e te auhoêraa o te amuiraa. (Mat. 6:9, 10; Ioa. 13:35) Ia haapao tatou i te reira i te mau mahana atoa, te here mau ra ïa tatou ia Iehova.

10. Eaha te titauhia ia tatou ia rave no te riro ei feia viivii ore?

10 Ua parau atoa Paulo e titauhia i te mau Kerisetiano ia riro “ei feia viivii ore.” Eita tatou e nehenehe e riro roa mai te Atua moˈa ra o Iehova! Ia imi râ tatou i te mau ravea atoa ia rahi atu â to tatou here e ia haapao atu â tatou i te mau mea faufaa roa ˈˈe, e riro tatou ei feia viivii ore i te aro o Iehova. Te tahi ravea no te faaite i to tatou here, o te oreraa ïa e faaturori ia vetahi ê.

11. No te aha e titauhia ia haapae i te faaturori ia vetahi ê?

11 E faaararaa faufaa roa te faaueraa ia riro ei feia “faaturori ore ia vetahi ê.” E nafea tatou e faaturori ai i te tahi taata? Na roto i ta tatou faaanaanataeraa, to tatou faaahuraa e te toroa aore ra ohipa ta tatou e maiti. E ere paha te reira i te mea ino, mea faufaa roa râ ia tâuˈa eita anei to te tahi atu manaˈo haava e hauti aore ra e turori. Ua parau Iesu mea maitai aˈe ia taamuhia i nia i to tatou aˈî te hoê ofai rahi a hurihia ˈtu ai i raro i te moana, i te faaturoriraa i te hoê o ta ˈna mau mamoe!—Mat. 18:6.

12. Eaha ta te hiˈoraa o na pionie e haapii mai ra?

12 Ua haapao maite te tahi na pionie faaipoipohia i ta Iesu faaararaa. I roto i ta raua amuiraa, ua paari te hoê taeae e ta ˈna vahine bapetizo-apî-hia i roto i te hoê utuafare etaeta roa. Ua tiaturi na hoa faaipoipo eita e tia i te mau Kerisetiano ia haere i te fare teata noa ˈtu e ere te hohoˈa teata i te mea ino. Ua hitimahuta roa raua a na reira ˈi na hoa faaipoipo pionie. I muri mai, ua haapae roa na pionie i te haere i te fare teata e tae roa ˈtu i te taime e paari mai ai te manaˈo haava o na hoa faaipoipo bapetizo-apî-hia. (Heb. 5:14) Na roto i te haapaeraa ta raua i rave, ua haapapu na pionie i to raua here i na taeae e tuahine apî.—Roma 14:19-21; Ioa. 1, 3:18.

13. E nafea paha tatou e nehenehe ai e turai ia vetahi ê ia hara?

13 Te tahi atu ohipa o te faaturori, o te turairaa ia vetahi ê ia hara. A feruri na e ua tutava maoro te hoê piahi i te faarue i te peu inu ava. Ua taa ia ˈna e titauhia ia haapae roa oia i te reira. Rave aˈera oia i te mau tauiraa e bapetizohia ˈtura. I muri mai, ua titau manihini te hoê taeae ia ˈna e turaihia ˈtura to tatou taeae apî ia inu i te ava na roto i teie mau parau: “E Kerisetiano oe i teie nei, e paruru te varua moˈa ia oe! Hoê tuhaa o te hotu o te varua, o te haavîraa ia oe iho. Ia haavî oe ia oe, e inu tano noa ïa oe!” A feruri na i te nehenehe e tupu ia faaroo to tatou taeae apî i tera huru paraparau!

14. E nafea te mau putuputuraa e tauturu mai ai ia haapao i te mau faaueraa atoa i roto i te Philipi 1:10?

14 E tauturu mai ta tatou mau putuputuraa ia haapao i te mau faaueraa atoa i roto i te Philipi 1:10. Na mua, te haamanaˈo mai ra te maa pae varua i te mau putuputuraa eaha te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova. A piti, e faataahia mai e nafea ia faaohipa i ta tatou i haapii ia riro noa tatou ei feia viivii ore. A toru, e turaihia tatou “ia faaite i te here e ia rave i te mau ohipa maitai roa.” (Heb. 10:24, 25) Rahi atu â tatou i te faaitoitohia e to tatou mau taeae, rahi atu â tatou i te here ia Iehova e ia ratou. Ia tupu maite na here e piti i roto i to tatou aau, eita roa tatou e faaturori i to tatou mau hoa Kerisetiano!

A TAMAU I TE RAVE I “TA TE PARAU-TIA E FAATUPU”

15. Eaha te auraa ia rave atu â i “ta te parau-tia e faatupu”?

15 Ua pure Paulo ia rave atu â to Philipi i te mau ohipa “ta te parau-tia e faatupu.” Oia hoi, te hereraa ia Iehova e i ta ˈna mau tavini atoa e te faaiteraa ia vetahi ê i to ratou faaroo ia Iesu e to ratou tiaturiraa no a muri aˈe. (Phil. 1:11) I roto i te Philipi 2:15, te parau-atoa-hia ra e anaana te mau Kerisetiano “ei tiarama i roto i teie nei ao.” Mea tano roa tera faahohoˈaraa, ua parau hoi Iesu o ta ˈna mau pǐpǐ “te maramarama o teie nei ao.” (Mat. 5:14-16) Ua faaue atoa oia ia ratou ia “faariro i te taata” ei pǐpǐ na ˈna e ia riro ei ite no ˈna e “tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Mat. 28:18-20; Ohi. 1:8) E rave tatou i “ta te parau-tia e faatupu” ma te apiti tamau i tera ohipa faufaa roa!

A tapeahia ˈi Paulo i roto i te hoê fare i Roma, ua papai oia i ta ˈna rata i te amuiraa no Philipi e ua poro atoa i te mau tiai e te feia i haere atu e farerei ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Mea nafea te Philipi 1:12-14 e haapapu ai e nehenehe tatou e anaana ei tiarama noa ˈtu te tupuraa fifi? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

16 E nehenehe tatou e anaana ei tiarama noa ˈtu eaha te tupuraa. I te tahi taime, e nehenehe te hoê tupuraa fifi e horoa mai i te ravea no te poro i te taata. A papai ai te aposetolo Paulo i ta ˈna rata i to Philipi, ua tapeahia oia i roto i te hoê fare i Roma. Ua faaea anei râ Paulo i te anaana ei tiarama? Aita, ua poro hoi oia i te mau tiai e te feia atoa o tei haere atu e farerei ia ˈna. Ua poro noa Paulo ma te itoito e ua tauturu to ˈna hiˈoraa i te mau taeae ia tiaturi e ia faaitoito i te faaite i “te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.”—A taio i te Philipi 1:12-14; 4:22.

E imi anaˈe i te mau ravea atoa no te poro i te taata (A hiˈo i te paratarafa 17) *

17. Mea nafea te tahi mau taeae e tuahine i te tamauraa i te poro noa ˈtu te fifi? A horoa i te hiˈoraa.

17 E rave rahi taeae e tuahine te pee nei i te itoito o Paulo. I te mau fenua ua opanihia te ohipa pororaa, ua imi ratou i te tahi atu mau ravea no te faaite i te parau apî oaoa. (Mat. 10:16-20) I te hoê o tera mau fenua, ua faaitoito te tahi tiaau haaati i te feia poro ia rave faahope roa i ta ratou tuhaa fenua, oia hoi ia poro i to ratou fetii, feia tapiri, hoa haapiiraa, hoa ohipa e te mau taata ta ratou i matau. E piti matahiti i muri iho, ua maraa roa te numera o te mau amuiraa i roto i tera tuhaa haaati. E haapiiraa faufaa mau te huti mai i to ratou hiˈoraa. Noa ˈtu aita te ohipa pororaa i opanihia i ǒ nei, e imi anaˈe i te mau ravea atoa no te poro i te taata. Ua papu ia tatou e horoa mai iho â Iehova i te puai e titauhia no te tamau i te poro noa ˈtu te fifi!—Phil. 2:13.

18. Eaha ta outou i faaoti papu i te rave?

18 I teie nei â, e faaoti papu anaˈe i te faaohipa i te mau aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau Kerisetiano no Philipi. E haapao anaˈe i te mau mea faufaa roa ˈˈe, e riro anaˈe ei feia viivii ore e te faaturori ore ia vetahi ê e e rave anaˈe i te mau ohipa ta te parau-tia e faatupu. E rahi atu â ïa to tatou here e e faahanahana tatou i to tatou Metua î i te here ra o Iehova!

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

^ I teie mau mahana hopea, mea titauhia ia puai noa to tatou here i te mau taeae e tuahine. E tauturu mai ta Paulo rata i to Philipi ia ite e nafea ia na reira noa ˈtu te fifi.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te tamâraa o te Piha a te Basileia, ua faaea rii Joe no te paraparau i te hoê taeae e ta ˈna tamaiti. Ua riri râ Mike e feruri atura, ‘E ere teie te taime no te paraparau, e taime râ no te tamâ!’ I muri mai, ua ite Mike i to Joe tautururaa i te hoê tuahine paari e haamanaˈo atura oia i to Joe mau huru maitatai

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te hoê fenua ua opanihia te ohipa pororaa, ua farerei te hoê taeae i te hoê taata ta ˈna i matau. Ma te ore e huti i te ara-maite-raa o vetahi ê, ua faaite atu te taeae i te poroi o te Faatereraa arii. I muri mai, ua poro atoa oia i te tahi hoa ohipa i te taime faafaaearaa.