Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau parau tohu tei tupu

Te mau parau tohu tei tupu

I te omuaraa, ua faahiti tatou i te parau a Crésus tei haavarehia e te taata hiˈohiˈo i Delphes. I muri aˈe i to ˈna tohuraa, ua aro oia i te arii o Peresia e ua pau oia. I roto râ i te Bibilia, e itehia te hoê parau tohu faahiahia mau no nia i te arii o Peresia e ua tupu te reira roto i te mau tuhaa rii atoa.

E 200 matahiti na mua ˈtu, aita â te arii i fanauhia ˈi, ua faahiti te peropheta Hebera o Isaia i te iˈoa o Kuro. Ua faataa te peropheta e nafea Kuro e upootia ˈi i nia i te oire puai mau o Babulonia.

Isaia 44:24, 27, 28: “Te na ô maira Iehova, . . . o tei parau atu i te moana, Ia pau oe; e na ˈu e tamǎrô i ta oe ra mau pape: o tei parau ia Kuro ra, Oia tau tiai! e na ˈna e faatupu i tau hinaaro; i te parauraa ˈtu ia Ierusalema, E patuhia oe na; e te hiero ra, E haamauhia te niu ia oe.”

Ia au i te taata tuatapapa Heleni o Hérodote, ua faatioi te nuu a Kuro i te anavai Eupharate tei tahe na roto i te oire. Maoti tera faaueraa a Kuro, ua nehenehe te mau faehau e tomo i roto i te oire na roto i te eˈa o te anavai e ua upootia ratou. I muri iho, ua faaora Kuro i te ati Iuda tei faatîtîhia i Babulonia. Ua nehenehe ïa ratou e hoˈi e e patu faahou ia Ierusalema tei haamouhia 70 matahiti na mua ˈtu.

Isaia 45:1: “Te na ô nei Iehova i tei faatahinuhia e ana ra, ia Kuro, tei tapea-hua-hia e au tana rima atau ra, ia vi te mau fenua ia ˈu i mua i tana aro, e ia tatara i te tatia i te tauupu o te mau arii ra: e ia heheu vau i te mau uputa i mua ia ˈna; e ore hoi te mau uputa e opanihia.”

Ua tomo to Peresia i roto i te oire noa ˈtu na opani rarahi o te mau patu. Ua vai matara noa hoi te reira. Ahiri i ite na to Babulonia eaha ta Kuro i opua, e tapiri ïa ratou i te mau opani atoa i te pae o te anavai. Ia au râ i tei tupu, aita te oire i paruru-faahou-hia.

Teie hoê o na parau tohu Bibilia faahiahia mau e rave rahi tei tupu papu. a Mea ê te mau tohuraa. No ǒ mai hoi te reira i ta te taata mau atua hape. Area te mau parau tohu Bibilia, no ǒ mai ïa i Tei parau: “I te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra.”—Isaia 46:10.

O te Atua mau anaˈe, o Iehova to ˈna iˈoa, te nehenehe e parau i te reira. O “Na ˈna e faariro” te auraa o tera iˈoa. Te faaite ra te reira e nehenehe oia e ite e e faatupu i te mau ohipa a muri aˈe ia au i to ˈna hinaaro. Te haapapu atoa mai ra e nehenehe iho â oia e faatupu i ta ˈna mau parau fafau atoa.

TE MAU PARAU TOHU O TE TUPU RA I TEIE TAU

E hinaaro anei oe e ite eaha ta te mau parau tohu Bibilia e faaite ra no nia i to tatou tau? E 2 000 tiahapa matahiti na mua ˈtu, ua tohu te Bibilia “e tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru” te itehia “ia tae i te mau mahana hopea.” O te mau mahana hopea ïa o te aha? E ere o te fenua aore ra o te huitaata. E faaorehia râ te tamaˈi, te ohipa iino e te mauiui ta te huitaata e faaruru nei a tausani matahiti i teie nei. E hiˈopoa anaˈe vetahi mau parau tohu o te faaite ra eaha “te mau mahana hopea.”

Timoteo 2, 3:1-5: “I te mau mahana hopea, e . . . haapao noa te taata ia ratou iho, e nounou i te moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e taiva, e au ore te taata te tahi i te tahi, e etaeta, e pari haavare, e haavî ore ia ratou iho, e iria, e au ore i te maitai, e haavare, e farii ore i te aˈoraa, e faaoru, e au aˈe ratou i te mau mea navenave eiaha râ i te Atua, ia hiˈohia ˈtu e au ra e te haamori ra ratou i te Atua, aita râ ratou e ora ra ia au i te reira.”

Te ite papu noa ˈtu ra tatou i tera huru taata i teie mahana, e ere anei? Te ite ra anei outou mea rahi o te haapao noa ra ia ratou, o te nounou ra i te moni e o te haa ra ma te teoteo? Te ite ra anei outou e te faahepo rahi nei te taata i to ratou manaˈo e mea iti to ratou hinaaro ia farii i te manaˈo o vetahi ê? Papu maitai ua tapao outou e ua parare roa te huru faaroo ore i te metua. Oia atoa mea here aˈe na te taata i te mea navenave i te Atua. E te ino noa ˈtu ra te huru o te taata.

Mataio 24:6, 7: “E faaroo outou i te tamaˈi e te parau o te tamaˈi. . . . E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa.”

No vetahi, ua pohe hau atu 100 mirioni taata i roto i te mau tamaˈi atoa mai 1914 mai â. O te hoê numera rahi roa ia faaauhia i te huiraatira o e rave rahi fenua. A feruri na i teie numera rahi e i te oto e te mauiui ta tera mau tupuraa i faatupu. Ua huti anei te mau nunaa i te haapiiraa e ua faaore anei ratou i te tamaˈi?

Mataio 24:7: “E tupu te oˈe.”

Ia au i te hoê faanahonahoraa no nia i te opereraa maa, e navai te maa tanuhia no te taata taitahi. Tera râ, i te mau po atoa, te taoto ra 815 mirioni taata, oia hoi hoê taata i nia i te iva, ma te ore e tamaa. Hau atu, te faaruru ra hoê taata i nia i te toru i te navai-ore-raa i te maa. Te parauhia ra te pohe ra toru mirioni tamarii i te matahiti taitahi no te ereraa i te maa.

Luka 21:11: “E tupu te aueueraa fenua rahi.”

I te matahiti taitahi, e tupu 50 000 aueueraa fenua rahi ta te taata e ite tahaa ra. Te vai ra 100 aueueraa fenua o te haaparari ra i te mau fare tahua rau. E faaruru-atoa-hia hoê aueueraa fenua rahi roa i te matahiti taitahi. Ia au i te hoê titorotororaa, ua pohe 471 000 taata no te mau aueueraa fenua mai 1975 e tae atu i te matahiti 2000.

Mataio 24:14: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa, i reira ïa te hopea e tae mai ai.”

Te vai ra hau atu vaˈu mirioni Ite no Iehova o te poro ra i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua na te ao nei i roto e 240 fenua. Te faaite ra ratou i te parau apî oaoa na te mau oire rahi, te mau oire iti atea, te mau uru raau e te mau mouˈa. Te na ô ra te parau tohu e i te taime e tupu roa ˈi tera ohipa ia au i to te Atua hinaaro, “i reira ïa te hopea e tae mai ai.” Eaha ïa te auraa? E ere na te taata e faatere faahou, na te Faatereraa arii a te Atua râ. Eaha te mau parau fafau o te tupu i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua? A taio i to muri nei mau tumu parau no te ite i te pahonoraa.

a A hiˈo na i te tumu parau “Haapapuraa e mea tano te mau parau tohu.”