Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe tatou e oaoa i teie nei â

E nehenehe tatou e oaoa i teie nei â

I TE hoê mahana, aita faahou te taata e maˈi, e ruhiruhia e e pohe. E nehenehe atoa oe e fanaˈo i tera huru oraraa. Te faaruru noa râ te taata i te fifi. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia oaoa i teie nei â? E nehenehe te Bibilia e tauturu mai ia fanaˈo i te oraraa oaoa e te maitai i teie nei. A hiˈopoa na vetahi o te mau fifi o te oraraa e e nafea te Bibilia e tauturu mai ai.

IA MAURUURU I TE MEA E VAI NEI

Te horoa ra te Bibilia i teie aˈoraa: “Eiaha roa ei nounou moni i roto i to outou oraraa, ia mauruuru râ i ta outou mau mea e vai nei.”Hebera 13:5.

I teie mahana, no e rave rahi taata, e mea tia ia tatou ia haaputu e rave rahi taoˈa. Te parau nei râ te Bibilia e nehenehe tatou ‘e mauruuru i te mau mea e vai nei.’ E nafea ïa?

A ape i te “nounou moni.” E rave te taata i te mau ohipa atoa no to ratou “nounou moni,” noa ˈtu e tuino te reira i to ratou ea, utuafare, faahoaraa, ture aveia aore ra to ratou roo. (Timoteo 1, 6:10) Mea rahi tera, e ere anei? I te pae hopea, “e ore ïa [te taata nounou moni] e mauruuru.”—Koheleta 5:10.

A haafaufaa i te taata, eiaha i te mau taoˈa. Parau mau, mea faufaa te mau taoˈa. Aita râ te mau taoˈa e nehenehe e here e e haamauruuru ia tatou. O te mau taata anaˈe te nehenehe e na reira. Na te “taua” aore ra te hoa mau e tauturu ia tatou ia oaoa i roto i te oraraa.—Maseli 17:17.

E NEHENEHE TE BIBILIA E TAUTURU IA TATOU IA FANAˈO I TE ORARAA OAOA E TE MAITAI I TEIE NEI

A FAARURU AI I TE MAˈI

Te horoa ra te Bibilia i teie aˈoraa: “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra.”Maseli 17:22.

“Mai te raau maˈi,” e tauturu te oaoa ia faaruru i te maˈi. E nafea e itehia ˈi te oaoa a maˈi ai?

Ia mauruuru oe i te mau mea. Mai te peu e tiatonu noa tatou i nia i te fifi, “e mahana ino anaˈe” ta tatou e ite. (Maseli 15:15) Mea maitai aˈe “ia mauruuru” tatou, mai ta te Bibilia e faahiti ra. (Kolosa 3:15) A haapii i te haafaufaa i te mau maitai o te oraraa, noa ˈtu mea iti. Te hoê toparaa mahana, te hoê hupe haumârû, te ata o te hoê taata herehia, tera te mau ohipa o te haamaitai i to tatou oraraa.

A rave i te ohipa no vetahi ê. Noa ˈtu mea maˈimaˈi tatou, “e rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu i te horoahia mai.” (Ohipa 20:35) Ia mauruuru vetahi ê i ta tatou mau tutavaraa, e oaoa tatou e aita tatou e feruri faahou i to tatou mau fifi. E nehenehe to tatou oraraa e maitai atu â ma te tauturu ia vetahi ê.

IA PUAI NOA TE FAAIPOIPORAA

Te horoa ra te Bibilia i teie aˈoraa: “E ia taa maitai ia outou eaha te mea faufaa roa ˈˈe.”Philipi 1:10.

E nehenehe na hoa faaipoipo e fifihia mai te peu e ore raua e rave i te taime no raua. Mea î i te paari ïa ia haafaufaa te tane e te vahine i to raua faaipoiporaa. Tera hoi hoê o te mau mea faufaa roa o te oraraa.

A rave amui i te mau ohipa. Mea maitai aˈe ia faanaho i te ohipa no te rave amui i te reira, e ere anei? Te na ô ra te Bibilia: “E maitai te taata toopiti i te taata hoê.” (Koheleta 4:9) E nehenehe orua e tunu i te maa, faaetaeta i te tino, faaanaanatae aore ra rave i te tahi atu ohipa ta orua e au.

A faaite i to oe here. Te faaitoito ra te Bibilia i te tane e te vahine ia faaite i te here e ia faatura te tahi i te tahi. (Ephesia 5:28, 33) E mea faufaa te hoê mata ataata, te hoê apa ma te here aore ra te hoê ô iti no te haapuai i te faaipoiporaa. Papu maitai, e tupu noa te mau faaiteraa o te here i te pae o te mau peu taotoraa i rotopu ia raua na hoa faaipoipo.—Hebera 13:4.