Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 48

A tapea noa i te hoê feruriraa maitai ia tamatahia to outou taiva ore

A tapea noa i te hoê feruriraa maitai ia tamatahia to outou taiva ore

“A feruri maite noa i te mau mea atoa.”—TIM. 2, 4:5.

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

HAAPOTORAA a

1. Eaha te auraa o te parau “a feruri maite noa”? (Timoteo 2, 4:5)

 I MUA i te fifi, e nehenehe to tatou taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa e tamatahia. Eaha te rave ia ore e fati i mua i tera mau haafifiraa? Mea tia ia feruri maite noa, ia vai ara e ia “mau papu i roto i te faaroo.” (A taio i te Timoteo 2, 4:5.) Te taata o te tapea ra i te hoê feruriraa maitai, e faaea hau, e feruri maite e e pee o ˈna i ta Iehova huru hiˈoraa. Ma te na reira, eita tatou e vaiiho i to tatou mau huru aau ia aratai i to tatou mau manaˈo.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 I roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua hiˈopoa tatou e toru haafifiraa ta tatou e nehenehe e farerei i rapae i te amuiraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e toru haafifiraa e tupu ra i roto i te amuiraa o te nehenehe e tamata i to tatou taiva ore ia Iehova. A tahi, ia haamauiui te tahi Kerisetiano ia tatou, a piti, ia aˈohia tatou, e a toru, mea fifi anaˈe ia pee i te tahi tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa. I mua i teie mau haafifiraa, e nafea ia feruri maite e ia vai taiva ore noa ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

IA HAAMAUIUI TE TAHI KERISETIANO IA TATOU

3. Eaha to tatou huru ia haamauiui te tahi Kerisetiano ia tatou?

3 Ua haamauiui aˈena anei te hoê Kerisetiano ia outou? Peneiaˈe e taeae faatoroahia mai te matahiapo. Papu, aita te taeae i hinaaro e haamauiui ia outou. (Roma 3:23; Iak. 3:2) Noa ˈtu râ, ua mauiui outou no ta ˈna i rave. Aita paha to outou taoto i topa faahou. E parau atoa paha outou: ‘Tera ïa te huru o te mau taeae? Tei roto iho â anei au i te faanahonahoraa a Iehova?’ Tera ta Satani e hinaaro ra ia manaˈo tatou. (Kor. 2, 2:11) E nehenehe teie mau manaˈo tano ore e turai ia tatou ia faataa ê ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. No reira, ia haamauiui te hoê Kerisetiano ia tatou, e nafea tatou e nehenehe ai e feruri maite noa ma te ore e pee i te huru feruriraa a Satani?

4. A hamani-ino-hia ˈi o ˈna, ua feruri maite Iosepha i nia i te aha e eaha te haapii mai i to ˈna hiˈoraa? (Genese 50:19-21)

4 Eiaha e inoino. I to ˈna apîraa, ua hamani-ino-hia Iosepha e to ˈna mau tuaana. Mea hae roa na ratou ia ˈna e ua hinaaro vetahi o ratou e haapohe ia ˈna. (Gen. 37:4, 18-22) I te pae hopea, ua hoo ratou ia ˈna ei tîtî. E 13 matahiti to Iosepha faaoromai-noa-raa e rave rahi fifi. I taua mau taime ra, ua nehenehe o ˈna e manaˈo e aita Iehova i here mau ia ˈna e ua faarue oia ia ˈna. Aita Iosepha i inoino noa ˈˈe, ua feruri maite noa râ o ˈna ma te vai hau noa. I te taime i farerei ai o ˈna i to ˈna mau tuaana, ua nehenehe Iosepha e tahoo, aita râ o ˈna i na reira. Ua faaite o ˈna i to ˈna here ia ratou ma te faaore i ta ratou hapa. (Gen. 45:4, 5) Ua na reira Iosepha no te mea aita o ˈna i tiatonu i nia i to ˈna mau fifi, ua tamau râ o ˈna i te feruri maite i nia i te hinaaro o Iehova. (A taio i te Genese 50:19-21.) Eaha te haapiiraa no tatou? Ia haamauiuihia tatou, eiaha e inoino ia Iehova aore ra e manaˈo e ua faarue Iehova ia tatou. E feruri maite anaˈe râ i nia i ta Iehova e rave ra no te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau i te fifi. Hau atu, ia haamauiui vetahi ia tatou, e faaite tatou i to tatou here ia ratou ma te faaore i ta ratou hapa.—Pet. 1, 4:8.

5. A haamauiuihia ˈi o ˈna, eaha ta Miqueas i rave?

5 Teie te hiˈoraa o Miqueas, te hoê matahiapo no Marite apatoa. b Te haamanaˈo ra o ˈna i te taime a haamauiuihia ˈi o ˈna e vetahi mau taeae faatoroahia. Te na ô ra o ˈna: “Aita vau i faaruru aˈenei i te hoê tupuraa mai tera, ua ahoaho roa vau. Aita to ˈu taoto i topa faahou. Ua taˈi noa vau no te mea aita ta ˈu e ravea no te faaafaro i tera fifi.” Noa ˈtu râ, ua tutava noa Miqueas i te haavî i to ˈna mau huru aau e i te tapea i te hoê feruriraa maitai. Ua tamau o ˈna i te pure ia Iehova no te ani i to ˈna varua moˈa e te puai no te faaoromai tamau. Ua rave atoa o ˈna i te mau maimiraa i roto i ta tatou mau papai. Eaha te haapiiraa no tatou? Ia haamauiui te hoê Kerisetiano ia tatou, e vai hau e e haapae anaˈe i te mau manaˈo tano ore. Aita paha tatou i ite no te aha o ˈna i parau aore ra i rave ai i te reira. E pure anaˈe ïa ia Iehova no te ani i ta ˈna tauturu no te taa i te huru hiˈoraa o teie taata. E tauturu te reira ia tatou ia faaore i te hapa a te mau taeae e tuahine e ia taa e aita ratou i hinaaro e haamauiui ia tatou. (Mas. 19:11) E haamanaˈo anaˈe e te ite ra Iehova i to tatou tupuraa e e horoa mai o ˈna i te puai no te faaoromai tamau.—Par. 2, 16:9; Koh. 5:8.

IA AˈOHIA TATOU

6. No te aha mea faufaa ia hiˈo i te aˈo mai te hoê tapao o te here o Iehova? (Hebera 12:5, 6, 11)

6 Mea mauiui ia aˈohia tatou e Iehova. Ia tiatonu râ tatou i nia i te mauiui, e nehenehe tatou e manaˈo e aita te aˈo i tano aore ra mea etaeta roa te reira. I te pae hopea, eita tatou e hiˈo i te aˈo mai te hoê tapao o te here o Iehova. (A taio i te Hebera 12:5, 6, 11.) Ia vaiiho tatou e na to tatou mau huru aau e faatere ia tatou, e nehenehe Satani e faaohipa i te reira no te faahema ia tatou. Te hinaaro ra o ˈna ia patoi tatou i te aˈo e ia faataa ê tatou ia Iehova e i te amuiraa. Eaha râ te tauturu ia tatou ia tapea noa i te hoê feruriraa maitai, ia aˈohia tatou?

Ua farii Petero i te aˈo ma te haehaa e ua faaohipa ˈtu â Iehova ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. (1) Mai tei faaitehia i nia i te hohoˈa, mea nafea to Iehova faaohiparaa ia Petero i muri aˈe i to ˈna fariiraa i te aˈo? (2) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Petero?

7 A farii i te aˈo e a rave i te mau tauiraa titauhia. I te tahi taime, ua aˈo Iesu ia Petero i mua i te tahi atu mau aposetolo. (Mar. 8:33; Luka 22:31-34) Eita e ore e ua haama Petero! Noa ˈtu râ, ua vai taiva ore o ˈna ia Iesu. Ua farii o ˈna i te aˈo e ua haapii o ˈna i ta ˈna mau hape. Ua haamaitai rahi Iehova ia Petero no to ˈna taiva ore e ua horoa ˈtu i te tahi mau hopoia faufaa i roto i te amuiraa. (Ioa. 21:15-17; Ohi. 10:24-33; Pet. 1, 1:1) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Petero? E faufaahia tatou e o vetahi ê ia tiatonu tatou i nia i te aˈo, eiaha râ i nia i te haama. Ia oti, e rave tatou i te mau tauiraa titauhia. Ma te na reira, e oaoa Iehova i te faaohipa ˈtu â ia tatou no te tavini i to tatou mau taeae.

8-9. Eaha te huru o Bernardo a aˈohia ˈi o ˈna, eaha râ tei tauturu ia ˈna ia faatitiaifaro i to ˈna huru feruriraa?

8 Teie te hiˈoraa o Bernardo, te hoê taeae no Mozambique. Ua tatarahia ta ˈna hopoia ei matahiapo. Eaha râ to ˈna huru i taua taime ra? Te na ô ra o ˈna: “Aita roa vau i mauruuru i te aˈo.” Ua haapeapea o ˈna ia hiˈo ino vetahi o te amuiraa ia ˈna. Te parau atoa ra o ˈna: “E rave rahi avaˈe tei titauhia ia ˈu no te farii i te aˈo e no te tiaturi faahou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.” Eaha tei tauturu ia Bernardo ia taui i to ˈna huru feruriraa?

9 Te na ô ra o ˈna: “Ei matahiapo, i faaohipa na vau i te Hebera 12:7 no te tauturu ia vetahi ê ia faatupu i te hoê feruriraa maitai no nia i te aˈo a Iehova. Ua ui râ vau ia ˈu iho: ‘No vai ma teie irava?’ No te mau tavini atoa a Iehova, o vau atoa ïa to roto.” Rave atura Bernardo i te mau tauiraa titauhia no te tiaturi faahou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. Ua rave atu â o ˈna i te taime no te taio i te Bibilia e no te feruriruri i nia i te reira. Noa ˈtu ua haapeapea o ˈna no te manaˈo o vetahi o te amuiraa, ua tamau o ˈna i te apiti ia ratou i roto i te pororaa e i te mau putuputuraa. I muri aˈe, ua riro faahou o ˈna ei matahiapo. Mai te peu ua aˈohia outou mai ia Bernardo, eiaha outou e tiatonu i nia i te haama, i nia râ i te aˈo. A farii ïa i te aˈoraa e a rave i te mau tauiraa titauhia. c (Mas. 8:33; 22:4) A na reira ˈi, papu e haamaitai Iehova ia outou no to outou taiva ore ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa.

MEA FIFI ANAˈE IA PEE I TE TAHI TAUIRAA NO Ǒ MAI I TE FAANAHONAHORAA

10. Eaha te tahi tauiraa tei tamata i te taiva ore o vetahi mau tane Iseraela?

10 E nehenehe te mau tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa e tamata i to tatou taiva ore ia Iehova. Ia ore tatou e haapao, e nehenehe tatou e vaiiho i te reira ia faataa ê ia tatou ia Iehova. Ei hiˈoraa, a feruri na i te huru o vetahi mau Iseraela a ravehia ˈi te tahi tauiraa i roto i te ture a Mose. Hou te Ture a haamauhia ˈi, na te mau upoo utuafare e amo i te hopoia a te mau tahuˈa. Ua hamani ratou i te fata e na ratou iho e pûpû i te tusia na Iehova no to ratou utuafare. (Gen. 8:20, 21; 12:7; 26:25; 35:1, 6, 7; Ioba 1:5) Tera râ, a haamauhia ˈi te Ture, ua ere ratou i tera hopoia. Ua maiti Iehova i te mau tahuˈa no roto mai i te utuafare o Aarona no te pûpû i te tusia. Te auraa, ia itehia te hoê upoo utuafare ia pûpû i te tusia, e haapohehia o ˈna no te mea e ere o ˈna i te tahuˈa. d (Lev. 17:3-6, 8, 9) Peneiaˈe tera te hoê tumu i orure hau ai Kora, Datana, Abirama e na 250 raatira ia Mose raua Aarona. (Num. 16:1-3) Aita te Bibilia e haapapu ra. Tera râ, noa ˈtu eaha te tumu, aita Kora e tera mau tane Iseraela i vai taiva ore ia Iehova. Eaha ïa te rave ia tupu te tahi tauiraa i roto i te faanahonahoraa o te tamata i to outou taiva ore ia Iehova?

A ere ai te ati Kohata i te hoê hopoia taa ê, ua oaoa noa ratou i te tavini ei taata himene, ei tiai uputa e ei taata haapao i te mau fare vairaa maa (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o vetahi ati Levi o te opu o Kohata?

11 A turu papu i te mau tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa. I te roaraa o to ratou mau tere na roto i te medebara, e hopoia faufaa mau ta te ati Kohata i amo. I te mau taime atoa e titauhia i te Iseraela ia taui i te vahi puhaparaa, na te ati Kohata e amo i te afata o te faufaa i mua i te nunaa. (Num. 3:29, 31; 10:33; Ios. 3:2-4) Auê ïa hopoia faufaa mau! Ua taui râ te reira i te taime a parahi ai te mau Iseraela i te Fenua tǎpǔhia. Aita i titau-faahou-hia ia faahaere i te afata o te faufaa i te tahi atu vahi. No reira, i te taime a faatere ai Solomona ei arii, ua maitihia vetahi ati Kohata ei taata himene, ei tiai uputa e ei taata haapao i te mau fare vairaa maa. (Par. 1, 6:31-33; 26:1, 24) Aita te Bibilia e parau ra e ua amuamu te ati Kohata aore ra ua ani ratou i te tahi hopoia maitai aˈe mai ta ratou i fanaˈo noa na. Eaha te haapiiraa no tatou? Ma te aau taatoa, e turu papu anaˈe i te mau tauiraa atoa ta te faanahonahoraa a Iehova e rave, noa ˈtu e titauhia ia tatou ia rave i te tahi atu huru taviniraa. Ia oaoa noa tatou i te hopoia e horoahia mai. A haamanaˈo e e ere na te hopoia e faaite mea faufaa outou no Iehova. Te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova, to outou ïa auraroraa ia ˈna.—Sam. 1, 15:22.

12. Eaha te huru o Zaina a anihia ˈi o ˈna ia vaiiho i ta ˈna taviniraa i te Betela no te hoˈi i roto i te tuhaa pororaa?

12 Teie te hiˈoraa o te tuahine Zaina. Ua titauhia ia ˈna ia vaiiho i te hoê taviniraa ta ˈna i au roa. I tavini na o ˈna i te Betela hau atu i te 23 matahiti. Ua anihia râ o ˈna ia hoˈi i roto i te tuhaa pororaa. Te na ô ra o ˈna: “Ua hitimahuta roa vau i teie tauiraa, ua haamata vau i te haafaufaa ore ia ˈu. Ua ui atoa vau e, ‘Eaha te hape ta ˈu i rave?’” Te mea peapea roa ˈtu â, ua haamauiui vetahi mau taeae e tuahine ia ˈna ma te parau: “Ahani ua rave maitai oe i ta oe ohipa, aita te faanahonahoraa e vaiiho ia oe!” I te tahi taime, ua oti roa Zaina e ua taˈi noa o ˈna i te mau po atoa. Ua parau râ o ˈna: “Aita roa ˈtu vau i feaa no nia i te faanahonahoraa aore ra i te here o Iehova.” Eaha tei tauturu ia Zaina ia tapea noa i te hoê feruriraa maitai?

13. Eaha ta Zaina i rave no te haapae roa i to ˈna mau manaˈo toaruaru?

13 Ua nehenehe Zaina e haapae roa i to ˈna mau manaˈo toaruaru. I roto i ta tatou mau vea, ua taio o ˈna i te tahi mau tumu parau no nia i te reira. I roto i Te Pare Tiairaa 1 no Fepuare 2001, ua faufaa-rahi-hia oia e te tumu parau “E nehenehe outou e faaruru i te toaruaruraa!” Ua faahitihia i roto te hiˈoraa o Mareko i te taime i tauihia ˈi ta ˈna huru taviniraa. Te haamanaˈo ra Zaina: “ Ua tauturu rahi mai te hiˈoraa o Mareko ia haapae roa i te mau manaˈo toaruaru.” Aita Zaina i faaea o ˈna anaˈe, ua vai piri râ o ˈna i to ˈna mau hoa e ua tamau i te poro na muri i te mau taeae e tuahine. Aita atoa o ˈna i tiatonu i nia i to ˈna tupuraa. Ua taa ia ˈna e na te varua moˈa e aratai ra i te faanahonahoraa e e mea haapao te mau taeae faatoroahia ia ˈna. Ua taa atoa ia ˈna e te mea faufaa roa ˈˈe no te faanahonahoraa, o te rave-faahope-roa-raa ïa i ta Iehova ohipa.

14. Eaha te mau tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa ta Vlado i ore i mauruuru, eaha râ tei tauturu ia ˈna ia turu i te reira?

14 Teie te hiˈoraa o Vlado, te hoê matahiapo e 73 matahiti no Slovénie. Aita o ˈna i mauruuru i te taime a amuihia ˈi ta ˈna amuiraa i te tahi atu e a opanihia ˈi ta ratou Piha a te Basileia. Te na ô ra o ˈna: “Aita vau i taa no te aha i opanihia ˈi te hoê Piha a te Basileia nehenehe mau. Aita i maoro aˈenei to matou tataîraa i teie Piha. Ei tamuta, ua hamani au i te tahi mau taihaa apî no te Piha a te Basileia. E rave rahi atoa tauiraa e ere roa ˈtu i te mea ohie no matou, te feia ruhiruhia.” Eaha tei tauturu ia Vlado ia turu noa i teie faaotiraa? Te na ô ra o ˈna: “ Ia turu noa oe i te mau tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa, e haamaitairaa te noaa mai. E faaineine te reira ia tatou no te tahi tauiraa rahi i mua nei.” Mea fifi anei no outou ia farii i te hoê tauiraa i roto i te amuiraa aore ra te tahi atu huru taviniraa? Ia papu ia outou e te taa ra ia Iehova to outou mau huru aau. Ia turu papu outou i teie mau tauiraa e ia vai taiva ore outou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa, e fanaˈo outou e rave rahi haamaitairaa.—Sal. 18:25.

A FERURI MAITE NOA I TE MAU MEA ATOA

15. E nafea tatou e tapea ˈi i te hoê feruriraa maitai ia faaruru tatou i te tahi mau haafifiraa i roto i te amuiraa?

15 A piri noa mai ai te hopea o teie nei ao, e tupu iho â te mau haafifiraa i roto i te amuiraa. E nehenehe te reira e tamata i to tatou taiva ore ia Iehova. No reira, mea faufaa ia tapea tatou i te hoê feruriraa maitai. Ia haamauiui te hoê Kerisetiano ia outou, eiaha e inoino. Ia aˈohia outou, eiaha e tiatonu i nia i te haama, a farii râ i te aˈoraa e a rave i te mau tauiraa titauhia. Ia rave te faanahonahoraa a Iehova i te tahi mau tauiraa o te nehenehe e faatoaruaru ia outou, a farii i te reira ma te aau taatoa e a pee noa i te mau aratairaa.

16. E nafea outou e tamau ai i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

16 E nehenehe outou e tamau i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa ia tamatahia to outou taiva ore. E titauhia râ ia outou ia vai hau, ia feruri maite noa e ia pee i te huru hiˈoraa a Iehova. A faaoti papu i te haapii no nia i te mau tavini i tahito ra tei faaruru i te hoê â tupuraa e to outou e a feruriruri i nia i to ratou hiˈoraa. A pure ia Iehova no te ani i te tauturu e eiaha roa ˈtu e faataa ê ia outou i te amuiraa. A na reira ˈi, eita roa ˈtu Satani e nehenehe e faataa ê ia outou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.—Iak. 4:7.

HIMENE 126 A ara, mau papu, faaitoito

a E nehenehe to tatou taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa e tamatahia, ia tupu iho â râ te tahi fifi i roto i te amuiraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e toru haafifiraa e eaha te rave no te vai taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

c No te tahi atu mau manaˈo tauturu, a hiˈo i te tumu parau “E nehenehe anei oe e tavini faahou mai na mua ˈˈe ra?” i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Atete 2009 api 30.

d Ia au i te Ture, ia hinaaro te mau upoo utuafare e tupai i te tahi animara, e afai ratou i te reira i te vahi moˈa. No te mau upoo utuafare râ mea atea to ratou nohoraa i te vahi moˈa, eita e titauhia ia pee i tera faaueraa.—Deut. 12:21.