Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

Eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea e faataa ê ia tatou ia Iehova!

Eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea e faataa ê ia tatou ia Iehova!

“Te tiaturi nei râ vau ia oe e Iehova.”—SAL. 31:14.

HIMENE 122 Ia mau papu, eiaha e aueue!

HAAPOTORAA a

1. Eaha te faaite ra e te hinaaro ra Iehova ia faafatata tatou ia ˈna?

 TE TITAU manihini ra Iehova ia tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna. (Iak. 4:8) Te hinaaro ra o ˈna e riro ei Atua, ei Metua e ei Hoa no tatou. E pahono o ˈna i ta tatou mau pure e e tauturu o ˈna ia tatou i te taime fifi. E faaohipa atoa o ˈna i ta ˈna faanahonahoraa no te haapii e no te paruru ia tatou. Eaha râ te tia ia rave ia piri atu â tatou ia Iehova?

2. E nafea tatou e faafatata ˈi ia Iehova?

2 E faafatata tatou ia Iehova maoti te pure, te taioraa i te Bibilia e te feruriruriraa i nia i te reira. Hau atu, e rahi atu â to tatou here e mauruuru ia Iehova. E turai te reira ia tatou ia auraro e ia faahanahana ia ˈna, inaha hoi na ˈna i poiete ia tatou. (Apo. 4:11) Rahi atu â tatou i te haapii no nia ia Iehova, rahi atu â ïa tatou i te tiaturi ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa ta ˈna e faaohipa ra no te tauturu ia tatou.

3. E nafea te Diabolo e tamata ˈi i te faataa ê ia tatou ia Iehova, eaha râ te tauturu ia tatou ia ore roa ˈtu e faarue ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa? (Salamo 31:13, 14)

3 Te tamata ra te Diabolo i te faataa ê ia tatou ia Iehova, i te mau taime iho â râ e faaruru ai tatou i te fifi. E turai mǎrû o ˈna ia tatou ia faaea i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. E nehenehe râ tatou e mau papu i mua i ta ˈna mau raveraa. Ia puai noa to tatou faaroo e tiaturi ia Iehova, eita ïa tatou e faarue ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa.—A taio i te Salamo 31:13, 14.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e toru tupuraa ta tatou e faaruru i rapae i te amuiraa. E nehenehe te reira e haafifi i to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. E nafea teie mau tupuraa e nehenehe ai e faataa ê ia tatou ia Iehova? Eaha ta tatou e rave no te mau papu i mua i te mau raveraa a Satani?

IA FAARURU TATOU I TE FIFI

5. E nafea to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa e haafifihia ˈi?

5 I te tahi taime, e faaruru tatou i te patoiraa a te fetii e te ereraa i te ohipa. E nafea to tatou tiaturi i te faanahonahoraa a Iehova e haafifihia ˈi a faataa ê atu ai ia tatou ia Iehova? Mai te peu mea maoro to tatou faaoromai-noa-raa i te hoê fifi, e nehenehe tatou e hepohepo roa a manaˈo atu ai e aita e ravea faahou. E faaohipa Satani i te reira no te turai ia tatou ia manaˈo e aita Iehova e here ra ia tatou. Te hinaaro atoa ra o ˈna ia manaˈo tatou e o Iehova aore ra ta ˈna faanahonahoraa te tumu o to tatou mau fifi. Tera tei tupu no vetahi mau Iseraela i Aiphiti. I te omuaraa, ua tiaturi ratou e na Iehova i faatoroa ia Mose raua Aarona no te faaora ia ratou. (Exo. 4:29-31) I to Pharao râ faateimaharaa ˈtu â i ta ratou ohipa, ua faahapa ratou ia Mose raua Aarona ma te parau: “No orua i vahavahahia ˈi matou e Pharao e ta ˈna mau tavini, e ua tuu orua i te ˈoˈe i roto i to ratou rima no te haapohe ia matou.” (Exo. 5:19-21) Ua faahapa ratou i te mau tavini taiva ore a Iehova. Mea peapea mau! Mai te peu mea maoro to tatou faaoromai-noa-raa i te hoê fifi, e nafea tatou e tamau ai i te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

6. E nafea te hiˈoraa o te peropheta Habakuka e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau i te fifi? (Habakuka 3:17-19)

6 A haamahora i to outou aau ia Iehova na roto i te pure e a ani i ta ˈna tauturu. E rave rahi fifi ta te peropheta Habakuka i faaruru e ua tae roa o ˈna i te uiui e te tâuˈa mau ra anei Iehova ia ˈna. Faaite atura oia i to ˈna mau huru aau ia Iehova ma te parau: “Ehia maororaa, e Iehova, e tiaoro ai au ia oe no te tauturu e eita oe e faaroo mai? . . . E no te aha oe e farii ai i te haavîraa?” (Hab. 1:2, 3) Ua pahono Iehova i te pure a ta ˈna tavini taiva ore. (Hab. 2:2, 3) I muri aˈe, ua oaoa faahou o ˈna i to ˈna feruriruriraa mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa. Ua papu ia Habakuka e aupuru e e tauturu noa Iehova ia ˈna ia faaoromai tamau i te fifi. (A taio i te Habakuka 3:17-19.) Eaha te haapiiraa no tatou? Ia faaruru tatou i te fifi, e faaite anaˈe ia Iehova i to tatou mau huru aau na roto i te pure e e ani anaˈe i ta ˈna tauturu. Ma te na reira, e papu ia tatou e e horoa Iehova i te puai ta tatou e hinaaro no te faaoromai tamau e e puai atu â to tatou tiaturi ia ˈna.

7. Mea nafea te hoê fetii i te tamataraa i te haaparuparu i te faaroo o Shirley, eaha râ tei tauturu ia ˈna ia tamau i te tiaturi ia Iehova?

7 A tamau noa i te rave i te mau ohipa pae varua. E rave rahi fifi ta Shirley, te hoê tuahine no Papua i faaruru. b Mea veve to ˈna utuafare e i te tahi taime aita ta ratou e maa. Ua tamata te hoê fetii i te haaparuparu i te faaroo o Shirley. Ua na ô o ˈna ia Shirley: “Parau oe e tauturu te varua moˈa o te Atua ia oe? Teihea roa ïa tera tauturu? Tei roto noa hoi tatou i te veve. Mâuˈa to oe taime e haere e poro.” Te na ô ra Shirley: “Ua ui au ia ˈu iho: ‘Te tâuˈa mau ra anei Iehova ia matou?’ Oioi atura vau i te pure ia Iehova no te faaite atu i to ˈu mau manaˈo atoa. Aita vau i faaea i te taio i te Bibilia e i ta tatou mau papai, i te poro e i te apiti i te mau putuputuraa.” I muri iho, ua papu ia ˈna e ua aupuru noa Iehova i to ˈna utuafare. Aita ratou i pohe i te poia e ua oaoa noa ratou. Te na ô ra Shirley: “Ua papu ia ˈu e ua pahono Iehova i ta ˈu mau pure.” (Tim. 1, 6:6-8) Ia tamau outou i te rave i te mau ohipa pae varua, eita ïa outou e vaiiho i te mau fifi aore ra te mau manaˈo toaruaru e faataa ê ia outou ia Iehova.

IA HAMANI-INO-HIA TO TATOU MAU TAEAE FAATOROAHIA

8. Eaha te nehenehe e tupu no te mau taeae faatoroahia i roto i te faanahonahoraa a Iehova?

8 Na roto i te vea e te natirara, te haaparare nei to tatou mau enemi i te parau haavare no nia i to tatou mau taeae faatoroahia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. (Sal. 31:13) Ua tapeahia vetahi mau taeae e ua parihia e e taata ohipa ino ratou. Hoê â tupuraa ta te mau Kerisetiano i te senekele matamua i faaruru. Ua pari-haavare-hia te aposetolo Paulo e ua tapeahia o ˈna. Eaha to ratou huru i mua i tera tupuraa?

9. Eaha te huru o vetahi mau Kerisetiano a tapeahia ˈi te aposetolo Paulo?

9 A tapeahia ˈi Paulo i Roma, ua faaea vetahi mau Kerisetiano i te turu ia ˈna. (Tim. 2, 1:8, 15) No te aha râ? Ua haama anei ratou no te mea ua hiˈo te taata ia Paulo mai te hoê taata ohipa ino? (Tim. 2, 2:8, 9) Aore ra, ua mǎtaˈu anei ratou e hamani-ino-atoa-hia ratou? Noa ˈtu eaha te tumu, a feruri na i te huru o Paulo. Ua faaoromai tamau o ˈna e rave rahi fifi e ua ineine o ˈna i te horoa i to ˈna ora no ratou. (Ohi. 20:18-21; Kor. 2, 1:8) Eiaha roa ˈtu tatou e riro mai ia ratou tei faarue ia Paulo i roto i to ˈna ati! Eaha te tia ia haamanaˈo ia hamani-ino-hia to tatou mau taeae faatoroahia?

10. Ia hamani-ino-hia to tatou mau taeae faatoroahia, eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo e no te aha?

10 A haamanaˈo e no te aha tatou e hamani-ino-hia ˈi e o vai te tumu. Te parau ra te Timoteo 2, 3:12: “Te feia atoa e hinaaro e haamori i te Atua anaˈe ma te hoê e te Mesia ra o Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” Eita ïa tatou e maere ia hamani ino Satani i to tatou mau taeae. Te hinaaro ra o ˈna ia taiva ratou ia Iehova a mǎtaˈu atu ai tatou.—Pet. 1, 5:8.

Noa ˈtu te mau fifi auri a Paulo, ua turu papu Onesiphoro ia ˈna. I teie mahana, te turu nei to tatou mau taeae e tuahine i te mau Kerisetiano tei tapeahia no to ratou faaroo, mai ta te hohoˈa e faaite ra (A hiˈo i te paratarafa 11-12)

11. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Onesiphoro? (Timoteo 2, 1:16-18)

11 A tamau i te turu i to tatou mau taeae e i te vai taiva ore ia ratou. (A taio i te Timoteo 2, 1:16-18.) Mea taa ê roa te huru o Onesiphoro, te hoê Kerisetiano o te senekele matamua. I to ˈna iteraa e ua tapeahia Paulo, “aita oia i haama i to [Paulo] nei mau fifi auri.” Ua imi Onesiphoro ia Paulo e ua tauturu oia ia ˈna noa ˈtu e nehenehe atoa o ˈna e hamani-ino-hia. Eaha te haapiiraa no tatou? Eiaha tatou e vaiiho i te mǎtaˈu taata ia tapea ia tatou i te tauturu i to tatou mau taeae tei hamani-ino-hia. Ia ineine râ tatou i te paturu e i te tauturu ia ratou. (Mas. 17:17) E hinaaro mau ratou i to tatou here e tauturu.

12. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o to tatou mau taeae e tuahine i Rusia?

12 A tapao na mea nafea te mau Ite no Iehova i Rusia i te tautururaa i to ratou mau taeae e tuahine tei tapeahia. A haavahia ˈi vetahi o ratou, e rave rahi taeae e tuahine tei haere i te tiripuna no te turu ia ratou. Eaha te haapiiraa no tatou? Ia pari-haavare-hia, ia tapeahia e ia hamani-ino-hia to tatou mau taeae faatoroahia, eiaha roa ˈtu tatou e mǎtaˈu. E pure râ tatou no ratou, e faaite i to tatou here i to ratou utuafare e e imi tatou i te mau ravea atoa no te turu ia ratou.—Ohi. 12:5; Kor. 2, 1:10, 11.

IA FAAOOOHIA TATOU

13. E nafea te mau faaoooraa e nehenehe ai e haafifi i to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

13 E nehenehe to tatou fetii, hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa e ere i te Ite no Iehova e faaooo i ta tatou ohipa pororaa e no te mea te ora ra tatou ia au i te mau ture aveia teitei roa a Iehova. (Pet. 1, 4:4) E parau paha ratou: “Mea au roa na matou ia oe, mea etaeta râ ta oe haapaoraa e aita te taata e anaanatae ra.” E nehenehe atoa vetahi e faaino ia tatou no to tatou huru i nia i te feia tei tiavaruhia. E parau ratou: “Tera ïa te here i haapiihia ia outou?” E nehenehe tera mau parau e turai ia tatou ia ui e mea tia anei te mau ture a Iehova. E ui paha tatou: ‘E ere anei i te mea teimaha ta Iehova e ani ra ia ˈu? E ere anei ta ˈna faanahonahoraa i te mea etaeta roa?’ I mua i tera huru tupuraa, e nafea tatou e vai piri noa ˈi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

Aita Ioba i tiaturi i te mau parau haavare a to ˈna mau hoa tei faaooo ia ˈna. Ua faaoti papu râ o ˈna i te tapea noa i to ˈna hapa ore ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. Eaha to tatou huru ia faaooo mai vetahi no te mea te ora ra tatou ia au i te mau ture aveia a Iehova? (Salamo 119:50-52)

14 A faaoti papu i te pee noa i te mau ture aveia a Iehova. Ua pee noa Ioba i te mau ture aveia a Iehova noa ˈtu ua faaooohia o ˈna. Ua hinaaro hoê o to ˈna mau hoa haavare ia manaˈo oia e aita te Atua e tâuˈa ra ia ˈna noa ˈtu te rave ra o ˈna i te mea maitai. (Ioba 4:17, 18; 22:3) Aita râ Ioba i tiaturi i tera mau parau haavare. Ua papu ia ˈna e mea tano te mau ture aveia a Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino e ua faaoti papu o ˈna i te pee maite noa i te reira. Aita o ˈna i vaiiho i te tahi noa ˈˈe taata ia faaere ia ˈna i to ˈna hapa ore. (Ioba 27:5, 6) Eaha te haapiiraa no tatou? Eiaha tatou e vaiiho i te mau faaoooraa ia turai ia tatou ia ui maere i te mau ture aveia a Iehova. A feruri na i te mau maitai ta outou i fanaˈo, eita e ore e ua maitai mai to outou oraraa maoti te mau ture aveia a Iehova. A faaoti papu ïa i te turu noa i ta ˈna faanahonahoraa. A na reira ˈi, eita ïa outou e vaiiho i te faaoooraa a vetahi ê ia faataa ê ia outou ia Iehova.—A taio i te Salamo 119:50-52.

15. Eaha te faaoooraa ta Brizit i faaruru?

15 No to ˈna faaroo, ua faaruru Brizit te hoê tuahine no Initia i te faaoooraa no ǒ mai i te mau mero o to ˈna utuafare. I muri iti noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraahia i 1997, ua ere ta ˈna tane i te ohipa. Ua faaoti ïa o ˈna ia haere raua e ta raua mau tamahine e faaea i te fare o to ˈna na metua, i te tahi atu oire. E ere râ tera anaˈe te fifi ta Brizit i faaruru. I te mea e aita e ohipa ta ta ˈna tane, ua titauhia ia Brizit ia rave i te ohipa no te aupuru i to ˈna utuafare. Hau atu, e 350 kilometera te atea no te haere i te Piha a te Basileia. No to Brizit faaroo, ua patoi te fetii o ta ˈna tane ia ˈna. No te mea ua uˈana roa te reira, haere atura te utuafare o Brizit e faaea i te tahi atu vahi. I muri aˈe, ua pohe ta ˈna tane, oia atoa hoê o ta ˈna tamahine no te mariri ai taata, 12 noa hoi matahiti to ˈna. Hau atu â, ua faahapa te fetii o Brizit ia ˈna no te mau ati atoa ta ˈna i faaruru ma te parau e ahani aita o ˈna i riro mai ei Ite no Iehova, eita tera mau ati e tupu. Ua tamau noa râ Brizit i te tiaturi ia Iehova e i te vai piri i ta ˈna faanahonahoraa.

16. Eaha te mau haamaitairaa ta Brizit i ite a vai piri ai ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

16 No te mea e mea atea to Brizit fare i te Piha a te Basileia, ua faaitoito te hoê tiaau haaati ia ˈna ia poro i te vahi ta ˈna e ora ra e ia faatupu i te mau putuputuraa i to ˈna fare. Noa ˈtu mea fifi no ˈna i te omuaraa, ua pee noa o ˈna i tera aratairaa. Ua poro o ˈna ia vetahi ê, ua faatupu atoa i te putuputuraa i to ˈna fare e ua tamau noa o ˈna i te rave i te haamoriraa utuafare e ta ˈna na tamahine. Eaha te mau maitai ta Brizit i ite? E rave rahi haapiiraa Bibilia ta ˈna i haamata e ua bapetizohia te rahiraa o ratou. I 2005, ua rave o ˈna i te taviniraa pionie tamau. Ua haamaitaihia o ˈna no to ˈna tiaturi ia Iehova e to ˈna taiva ore i ta ˈna faanahonahoraa. Te tavini ra ta ˈna na tamahine ia Iehova ma te taiva ore e i teie nei, ua haamauhia e piti amuiraa i reira. Ua papu ia Brizit e ua horoa Iehova i te puai ia ˈna no te faaoromai tamau i te mau fifi e te faaoooraa a to ˈna fetii.

A VAI TAIVA ORE IA IEHOVA E I TA ˈNA FAANAHONAHORAA

17. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

17 Te hinaaro ra Satani ia manaˈo tatou e aita Iehova e tauturu ra ia tatou i te mau taime fifi e e rahi atu â to tatou mau fifi ia turu tatou i ta Iehova faanahonahoraa. Te hinaaro ra Satani ia mǎtaˈu tatou, ia pari-haavare-hia, ia hamani-ino-hia e ia tapeahia to tatou mau taeae faatoroahia. Na roto i te mau faaoooraa, te hinaaro ra o ˈna ia manaˈo tatou e ere te mau ture aveia a Iehova e te aratairaa a ta ˈna faanahonahoraa i te mea tano. Ua ite râ tatou i te mau raveraa a te Diabolo, eita ïa tatou e vare. (Kor. 2, 2:11) A faaoti papu i te patoi i te mau parau haavare a Satani e i te vai taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. A haamanaˈo e eita roa ˈtu Iehova e faarue ia outou. (Sal. 28:7) Eiaha ïa e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faataa ê ia tatou ia Iehova.—Roma 8:35-39.

18. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa?

18 I roto i teie tumu parau haapiiraa, ua hiˈopoa tatou i te mau haafifiraa ta tatou e nehenehe e faaruru i rapae mai i te amuiraa. E nehenehe atoa râ to tatou tiaturi ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa e tamatahia a tupu ai te tahi fifi i roto i te amuiraa. Eaha râ te tauturu ia tatou ia faaoromai i teie mau haafifiraa? Tera ïa ta tatou e hiˈopoa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 118 “A faarahi mai i to matou faaroo”

a No te vai taiva ore ia Iehova i teie mau mahana hopea, mea tia ia tamau tatou i te tiaturi ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa. Te tamata ra te Diabolo i te faaere ia tatou i to tatou tiaturi ma te faaohipa i te mau fifi. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e toru haafifiraa ta te Diabolo e faaohipa nei e eaha te rave no te vai taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.