Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 46

HIMENE 49 Ia oaoa to Iehova aau

Taeae ma, e nehenehe anei outou e riro mai ei tavini tauturu?

Taeae ma, e nehenehe anei outou e riro mai ei tavini tauturu?

“E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.”OHI. 20:35.

MANAˈO FAUFAA

Te faaitoito ra teie tumu parau i te mau taeae ia haamau i te fa e riro mai ei tavini tauturu.

1. Eaha to Paulo manaˈo i te mau tavini tauturu?

 MEA faufaa roa te ohipa a te mau tavini tauturu i roto i te mau amuiraa. Ua mauruuru roa te aposetolo Paulo i teie mau taeae taiva ore. I to ˈna papairaa i te amuiraa no Philipi ua faahiti o ˈna i te mau matahiapo oia atoa râ te mau tavini tauturu.—Phil. 1:1.

2. Eaha to taeae Luis manaˈo no nia i te hopoia tavini tauturu?

2 E rave rahi taeae e oaoa ra i to ratou riroraa mai ei tavini tauturu. Mea apî vetahi e mea paari te tahi atu. Ei hiˈoraa, 18 matahiti to Devan i to ˈna riroraa ei tavini tauturu, area to taeae Luis e 50 ïa matahiti. Te na ô ra Luis: “Te oaoa ra vau i te amo i te hopoia tavini tauturu, ia haamanaˈo iho â râ vau i te here rahi o te amuiraa ia ˈu!” Papu, e rave rahi atoa tavini tauturu o te manaˈo ra mai ia ˈna.

3. E pahono tatou i teihea mau uiraa?

3 Mai te peu e taeae oe e aita â oe i riro atura ei tavini tauturu, a faariro i te reira ei fa na oe. Eaha tei turai ia oe ia na reira? E eaha te mau titauraa Bibilia no te riro ei tavini tauturu? E pahono tatou i teie na uiraa i roto i teie tumu parau. E hiˈo râ tatou na mua eaha te hopoia a te hoê tavini tauturu.

EAHA TE HOPOIA A TE TAVINI TAUTURU?

4. Eaha te hopoia a te tavini tauturu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 E taeae te mau tavini tauturu maitihia maoti te varua moˈa. E tauturu ratou i te mau matahiapo ia haapao e rave rahi ohipa faufaa i roto i te amuiraa. Te vai ra o te haapao i te mau tuhaa fenua no te pororaa, te mau papai na te feia poro, te tamâraa e te atuaturaa i te Piha a te Basileia, te fariiraa i te feia e tae mai i te putuputuraa, te mau taoˈa haapuai reo e te video. E maraa iho â ia ratou teie mau ohipa atoa. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, mea puai teie mau taeae i te pae varua. Mea here na ratou ia Iehova e mea haapao ratou i ta ˈna mau ture aveia. Mea here atoa na ratou i to ratou mau taeae e tuahine. (Mat. 22:37-39) Eaha ïa ta te hoê taeae e rave no te riro ei tavini tauturu?

E pee te mau tavini tauturu ia Iesu ma te haapao i to vetahi ê mau hinaaro (A hiˈo i te paratarafa 4)


5. Eaha te titauhia i te hoê taeae ia rave no te riro mai ei tavini tauturu?

5 Te faataa ra te Bibilia eaha te mau titauraa no te hoê taeae e hinaaro ra e riro ei tavini tauturu. (Tim. 1, 3:8-10, 12, 13) E nehenehe oe e hiˈopoa i teie mau titauraa a tutava ˈtu ai i te faaohipa i te reira. Na mua roa râ, e titauhia ia feruri oe i te mea e turai ra ia oe ia haamau i taua fa ra.

EAHA TE TURAI RA IA OE IA RIRO EI TAVINI TAUTURU?

6. Na te aha e turai ia oe ia tavini i to oe mau taeae e tuahine? (Mataio 20:28; a hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa maitai roa. Na to ˈna here i to ˈna Metua e i te taata i turai ia ˈna ia rohi e ia rave i te mau ohipa haihai no vetahi ê. (A taio i te Mataio 20:28; Ioa. 13:5, 14, 15) Mai te peu na te here e turai ra ia oe ia riro mai ei tavini tauturu, e haamaitai e e tauturu Iehova ia oe.—Kor. 1, 16:14; Pet. 1, 5:5.

Te haapii ra Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia tavini ia vetahi ê ma te haehaa eiaha râ ma te imi i te tiaraa teitei (A hiˈo i te paratarafa 6)


7. No te aha e titauhia ˈi ia haapae te hoê taeae i te manaˈo faatietie?

7 I roto i teie ao, e faatietiehia te feia faahiahia. E ere râ mai tera i roto i ta Iehova faanahonahoraa. Te hoê taeae e here ra ia vetahi ê mai ia Iesu, eita o ˈna e faatere ia ratou aore ra e manaˈo e mea faahiahia roa o ˈna. Ia manaˈo te hoê taeae mea faahiahia o ˈna, eita ïa oia e au e rave i te mau ohipa haihai i roto i te amuiraa. E manaˈo hoi o ˈna e ere na ˈna tera ohipa. (Ioa. 10:12) Eita Iehova e haamaitai i te feia e faatietie ra ia ratou.—Kor. 1, 10:24, 33; 13:4, 5.

8. Eaha ta Iesu i faataa i ta ˈna mau aposetolo?

8 I te hoê taime, ua hinaaro te tahi mau hoa piri roa o Iesu i te tahi tiaraa faahiahia. Ei hiˈoraa, ua ani Iakobo raua Ioane ia Iesu ia faaherehere i te hoê parahiraa faahiahia no raua i roto i ta ˈna Faatereraa arii. Aita Iesu i haapopou ia raua, ua faataa râ o ˈna i na 12 aposetolo: “O tei hinaaro hoi ia rahi oia i rotopu ia outou, ia riro ïa ei tavini no outou e tia ˈi, e o tei hinaaro o ˈna na mua i rotopu ia outou, ia riro ïa ei tavini no outou paatoa.” (Mar. 10:35-37, 43, 44) Te mau taeae e hinaaro mau â e tavini ia vetahi ê, e riro ïa ratou ei haamaitairaa no te amuiraa.—Tes. 1, 2:8.

EAHA TE TAUTURU IA OE IA HINAARO E TAVINI I TE MAU TAEAE?

9. Eaha te tauturu ia oe ia hinaaro e tavini i te mau taeae?

9 Eita e ore mea here na oe ia Iehova e te hinaaro ra oe e tavini ia vetahi ê. Aita râ paha to oe manaˈo e tae roa ra e riro ei tavini tauturu. Eaha ïa te tauturu ia oe? E nehenehe oe e feruri i te oaoa ia tavini oe i te mau taeae e tuahine. Ua parau Iesu: “E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.” (Ohi. 20:35) Mai ta ˈna i parau, ua oaoa roa o ˈna i te tauturu ia vetahi ê, e oaoa atoa ïa oe.

10. Mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua oaoa o ˈna i te taviniraa ia vetahi ê? (Mareko 6:31-34)

10 Mea nafea Iesu i te faaiteraa e ua oaoa o ˈna i te taviniraa ia vetahi ê? (A taio i te Mareko 6:31-34.) I te hoê mahana, ua rohirohi roa Iesu e ta ˈna mau aposetolo. Haere atura ratou i te hoê vahi moˈemoˈe no te faafaaea rii. Tera râ, ua na mua ˈtu te nahoa ia ratou, inaha ua hinaaro ratou ia haapii Iesu ia ratou. Ua nehenehe o ˈna eiaha e tâuˈa ˈtu, aita â hoi o ˈna e ta ˈna mau aposetolo i tamaa ˈtura. Ua nehenehe atoa o ˈna e faataa noa hoê aore ra piti haapiiraa a faahoˈi atu ai i teie nahoa. Aita râ o ˈna i na reira. No to ˈna here “haapii atura oia ia ratou e rave rahi parau mau” e topa noa ˈtu ai te mahana. (Mar. 6:35) Ua aroha roa Iesu ia ratou e ua hinaaro iho â o ˈna e haapii ia ratou. Oia mau, ua oaoa roa Iesu i te taviniraa ia vetahi ê.

11. Mea nafea Iesu i te tautururaa ia vetahi ê? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 Ua tauturu Iesu ia vetahi ê ma te haapii ia ratou. Ua horoa atoa o ˈna i te maa o ta ˈna i ani i te mau pǐpǐ ia opere. (Mar. 6:41) Mea na reira o ˈna i te haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia tavini ia vetahi ê e te faufaaraa o ta ratou ohipa. Papu, ua oaoa roa te mau pǐpǐ i te opereraa i te maa ta Iesu i horoa semeio na te nahoa. Te na ô ra te Bibilia: “Tamaa aˈera ratou pauroa e paia ˈtura.” (Mar. 6:42) E ere a tahi ra Iesu i aupuru ai ia vetahi ê. Ua na reira o ˈna i te roaraa o to ˈna oraraa i te fenua nei. (Mat. 4:23; 8:16) Ua oaoa roa o ˈna i te haapiiraa e i te aupururaa i te taata. E oaoa atoa ïa oe ia ineine oe i te tauturu ia vetahi ê ei tavini tauturu.

Na te here ia Iehova e to oe hinaaro e tavini ia vetahi ê e turai ia oe ia haa rahi no to oe mau taeae e tuahine (A hiˈo i te paratarafa 11) a


12. No te aha eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea faufaa ore tatou?

12 Ia manaˈo noa ˈtu oe e ere oe mea aravihi roa, eiaha e haafaufaa ore ia oe. Mea rahi ta oe e nehenehe e rave no te tauturu i ta oe amuiraa. A feruri na i ta Paulo i parau i te Korinetia 1, 12:12-30 e a pure ia Iehova ia tauturu ia oe ia haafaufaa i te mau manaˈo faataahia i roto. Te haapapu ra Paulo e mea faufaa roa oe no te amuiraa, mai te mau tavini atoa a Iehova. Mai te peu e titauhia ia rave oe i te tahi mau tauiraa, eiaha e toaruaru. A tutava ïa i te rave i tei maraa ia oe no te tavini ia Iehova e no te tauturu i to oe mau taeae. Ia papu ia oe e haamanaˈo te mau matahiapo ia oe e e horoa mai ratou i te hopoia e maraa ia oe.—Roma 12:4-8.

13. No te aha e ere i te mea fifi te mau titauraa no te riro ei tavini tauturu?

13 E nehenehe ta oe e riro mai ei tavini tauturu. No te aha? No te mea no te mau Kerisetiano atoa te mau titauraa i roto i te Bibilia. Inaha o tatou pauroa te titauhia ia faafatata ia Iehova, ia faaite i te aau horoa noa e te hiˈoraa maitai. Te auraa ïa, ua haapao ê na oe i te rahiraa o te mau titauraa no te riro mai ei tavini tauturu. Eaha ˈtu â te titauhia i te hoê tavini tauturu?

E NAFEA IA NAEA IA OE TERA FA?

14. Eaha te auraa “ei tane haapao maitai” te tavini tauturu? (Timoteo 1, 3:8-10, 12)

14 E hiˈo mai tatou i te tahi mau titauraa faataahia i roto i te Timoteo 1, 3:8-10, 12. (A taio.) “Ei tane haapao maitai” te hoê tavini tauturu. E nehenehe atoa teie parau e hurihia ei tane “o te haapao i to ˈna haerea ia faaturahia o ˈna.” E ere te auraa eita ta ˈna e nehenehe e ataata aore ra e faaata ia vetahi ê. (Koh. 3:1, 4) E rohi râ oe no te amo maite i ta oe mau hopoia atoa. Mai te peu e taeae oe o te nehenehe e tiaturihia, e faatura ïa te amuiraa ia oe.

15. Eaha te auraa ia parauhia “eiaha te vaha piti” e “te nounou faufaa”?

15 Ia parauhia “eiaha te vaha piti,” te auraa e titauhia ia faahiti noa oe i te parau mau. Eita ïa oe e haavare ia vetahi ê, e tapea râ oe i ta oe i parau. (Mas. 3:32) Eiaha “te nounou faufaa,” te auraa mea afaro oe i roto i ta oe mau ohipa atoa e mai te peu na oe e haapao ra i te moni a te amuiraa. Eita oe e imi i te ravea ia monihia oe i nia i te tua o te mau taeae e tuahine.

16. (1) Eaha te auraa eiaha “te inu hua i te uaina”? (2) Eaha te auraa ei “manaˈo haava mâ” noa to oe?

16 Eiaha “te inu hua i te uaina.” Eita ïa oe e inu rahi i te ava, eiaha atoa oe ia matauhia ei taata inu. Ei “manaˈo haava mâ” noa to oe, te auraa e ora oe ia au i te mau ture aveia a Iehova. Noa ˈtu to oe huru tia ore, te fanaˈo ra oe i te hau no te mea e hoa oe no te Atua.

17. E nafea te hoê taeae e faaite ai e nehenehe o ˈna e tiaturihia? (Timoteo 1, 3:10; a hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 Ua “tamatahia [oe] na mua ia itehia e e au anei ia [oe] taua hopoia ra.” Te auraa, ua faaite ê na oe e nehenehe oe e tiaturihia no te amo i te hopoia. No reira, ia horoa te mau matahiapo i te tahi ohipa, a pee maite i ta ratou mau aratairaa e ta te faanahonahoraa. Ia taa maitai ia oe eaha te anihia ra ia oe e te taime e titauhia ia faaoti oe i tera ohipa. Ia rave maitai oe i te reira, e ite mai iho â te mau taeae e tuahine e e mauruuru roa ratou. E te mau matahiapo, eiaha ia moˈe ia outou i te faaineine i te mau taeae. (A taio i te Timoteo 1, 3:10.) Te vai ra anei i roto i te amuiraa te tahi mau taeae apî 10 tae atu 14 matahiti? Te rave ra anei ratou i ta ratou iho haapiiraa Bibilia? Te faaineine ra anei ratou i ta ratou mau putuputuraa? Te horoa ra anei ratou i te pahonoraa i te mau putuputuraa? Mea pinepine anei ratou i te poro? Mai te peu e e, a horoa ïa i te mau hopoia e tano i to ratou faito matahiti. Ma te na reira, e faaite teie mau taeae apî e nehenehe ratou e tiaturihia. Ia raea to ratou matahiti 17 tae atu 19, e nehenehe ïa ratou e riro mai ei tavini tauturu.

E ‘tamata’ te mau matahiapo i te mau taeae ma te horoa ia ratou i te tahi mau hopoia (A hiˈo i te paratarafa 17)


18. Eaha te auraa “aita anaˈe e mea e faahapa ra” ia oe?

18 “Aita anaˈe e mea e faahapa ra” ia oe, te auraa, aita hoê aˈe te nehenehe e faahapa ia oe no te tahi ohipa tano ore. Parau mau, e nehenehe te mau Kerisetiano e pari-haavare-hia. Ua pari-haavare-hia o Iesu e ua parau oia e faaruru atoa ta ˈna mau pǐpǐ i te reira. (Ioa. 15:20) Tera râ, ia afaro noa to oe haerea mai ia Iesu, e parau maitai noa ïa to oe i roto i te amuiraa.—Mat. 11:19.

19. Eaha te auraa “ei tane faaipoipo i te vahine hoê”?

19 “Ei tane faaipoipo i te vahine hoê.” Mai te peu ua faaipoipohia oe, mea faufaa ia faatura oe i ta Iehova ture no nia i te faaipoiporaa, oia hoi hoê tane e hoê vahine. (Mat. 19:3-9) Eiaha ïa te hoê Kerisetiano e rave i te peu taotoraa tia ore. (Heb. 13:4) E ere râ tera anaˈe. E titau-atoa-hia ia vai taiva ore o ˈna i ta ˈna vahine ma te ore e faahinaaro i te tahi atu vahine.—Ioba 31:1.

20. E nafea te hoê taeae e “faatere maitai” ai i to ˈna iho utuafare?

20 E “faatere maitai i ta [oe] mau tamarii e to [oe] iho utuafare.” Ei upoo utuafare, e titauhia ia amo maite oe i teie hopoia. A faatere tamau ïa i te haamoriraa utuafare. A poro na muri i te mero tataitahi o to oe utuafare. A tauturu i ta oe mau tamarii ia riro mai ei hoa no Iehova. (Eph. 6:4) Ia aupuru maitai te hoê taeae i to ˈna utuafare, e aupuru maitai atoa ïa o ˈna i te amuiraa.—A hiˈo atoa i te Timoteo 1, 3:5.

21. Eaha ta outou e nehenehe e rave mai te peu aita outou i riro atura ei tavini tauturu?

21 Taeae ma, mai te peu aita â outou i riro atura ei tavini tauturu, a hiˈopoa maitai i teie tumu parau e a pure ia Iehova. A hiˈo i te mau titauraa no te mau tavini tauturu e a haa rahi no te faaohipa i teie mau titauraa. A haapuai i to outou here ia Iehova e i to outou mau taeae e tuahine. Ia hinaaro atu â outou e tavini ia ratou. (Pet. 1, 4:8, 10) A tutava ˈi i te riro ei tavini tauturu, e oaoa roa ïa outou i te tavini i te mau taeae e tuahine o te amuiraa. Ia haamaitai rahi mai Iehova i ta outou mau tutavaraa no te riro mai ei tavini tauturu!—Phil. 2:13.

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te pae aui, te tavini ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ma te haehaa; i te pae atau, te tauturu ra te hoê tavini tauturu i te hoê taeae ruhiruhia o te amuiraa