Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 47

HIMENE 103 Te mau tiai no ǒ mai ia Iehova

Taeae ma, e nehenehe anei outou e tavini ei matahiapo?

Taeae ma, e nehenehe anei outou e tavini ei matahiapo?

“Ia titau te hoê tane i te hopoia tiaau, te hinaaro ra oia i te hoê ohipa maitai.”TIM. 1, 3:1.

MANAˈO FAUFAA

I roto i teie tumu parau e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau titauraa Bibilia no te riro mai ei matahiapo.

1-2. Eaha te tahi mau hopoia a te hoê matahiapo?

 MAI te peu mea maoro oe i te taviniraa ei tavini tauturu, eita e ore ua faaite oe i te mau huru maitatai no te riro mai ei matahiapo. Hinaaro anei oe e tavini atu â i to oe mau taeae e tuahine ei matahiapo?—Tim. 1, 3:1.

2 Eaha te mau hopoia a te hoê matahiapo? E poro o ˈna ma te itoito, e rohi o ˈna no te haapii e no te faaitoito i te mau taeae e tuahine. E tutava atoa o ˈna i te patu i to ratou faaroo na roto i ta ˈna mau parau e to ˈna hiˈoraa. No reira te Bibilia e parau ai e “ô” te mau matahiapo itoito.—Eph. 4:8.

3. E nafea te hoê taeae e riro mai ai ei matahiapo? (Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:5-9)

3 E nafea te hoê taeae e riro mai ai ei matahiapo? E ere hoê â huru te riroraa mai ei matahiapo e te imiraa i te tahi ohipa. Ia noaa mai te hoê ohipa e titauhia te tahi noa aravihi. Mea taa ê râ no te riro mai ei matahiapo. Eita e navai noa ia ite oe i te poro e i te haapii i te taata. E titau-atoa-hia ia faaohipa oe i te mau titauraa i roto i te Timoteo 1, 3:1-7 e te Tito 1:5-9. (A taio.) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou eaha te anihia i te hoê matahiapo i roto e toru tuhaa: te faufaaraa o to ˈna roo i rapaeau e i roto i te amuiraa, to ˈna hiˈoraa ei upoo utuafare e to ˈna hinaaro e tauturu i te amuiraa.

EI ROO MAITAI TO OE

4. Eaha te auraa eiaha ta oe “hapa ia itehia”?

4 No te riro mai ei matahiapo eiaha ta oe “hapa ia itehia.” Te auraa ua matauhia oe i roto i te amuiraa mai te hoê taata maitai e aita hoê aˈe te nehenehe e faahapa ia oe. Hau atu, “ei roo maitai atoa to [oe] i te feia no rapae. Papu eita paha te feia aita e tavini ra ia Iehova e au i ta oe mau tiaturiraa. Tera râ, aita e tumu e feaa ˈi ratou no nia i to oe haerea afaro. (Dan. 6:4, 5) A ui ia oe iho: ‘Ua matau anei te amuiraa e te feia no rapae ia ˈu mai te hoê taata maitai?’

5. E nafea oe e faaite ai e mea au na oe e “rave i te mau ohipa maitatai”?

5 Mea au anaˈe na oe e “rave i te mau ohipa maitatai,” e hiˈo ïa oe i te maitai i roto ia vetahi ê e e haapopou oe ia ratou no to ratou mau huru maitatai. E oaoa atoa oe i te tauturu ia vetahi ê noa ˈtu aita oe i anihia ia na reira. (Tes. 1, 2:8) No te aha mea faufaa no te hoê matahiapo ia au o ˈna i te rave i te mau ohipa maitatai? No te mea e oaoa o ˈna i te rave i te taime no te faaitoito i te mau taeae e tuahine e no te amo i ta ˈna mau hopoia. (Pet. 1, 5:1-3) Noa ˈtu e titauhia te tutavaraa rahi, ua hau aˈe to ˈna oaoa ia tavini ia vetahi ê i te mau haapaeraa ta ˈna i rave.—Ohi. 20:35.

6. E nafea ia faaite e taata farii maitai oe? (Hebera 13:2, 16; a hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 E faaite oe e “taata farii maitai” oe ma te hamani maitai ia vetahi ê, oia atoa te feia e ere i te hoa piri roa. (Pet. 1, 4:9) Te na ô ra te hoê faahororaa Bibilia no te taata farii maitai: “E hamani maitai atoa o ˈna i te mau taata ta ˈna i ore i matau e e oaoa o ˈna i te titau manihini ia ratou i to ˈna fare.” A ui ia oe iho: ‘Ua matauhia anei au mai te hoê taata farii maitai i te mau taeae e tuahine no te tahi atu amuiraa?’ (A taio i te Hebera 13:2, 16.) E hamani maitai te taata farii maitai i te feia veve, te mau taeae orero no te tahi amuiraa e te mau tiaau haaati o te rohi nei no te faaitoito i te mau amuiraa.—Gen. 18:2-8; Mas. 3:27; Luka 14:13, 14; Ohi. 16:15; Roma 12:13.

Na hoa faaipoipo e farii maitai ra i te tiaau haaati e ta ˈna vahine i to raua fare (A hiˈo i te paratarafa 6)


7. E nafea te hoê matahiapo e faaite ai e ere o ˈna i te taata “nounou moni”?

7 Eiaha “te nounou moni.” Te auraa e ere te mau taoˈa materia i te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to oe oraraa. Mea veve anei aore ra mea moni oe, e tuu oe i te Faatereraa arii i te parahiraa matamua. (Mat. 6:33) E faaohipa oe i to oe taime, to oe puai e ta oe mau faufaa no te haamori ia Iehova e no te aupuru i to oe utuafare e te amuiraa. (Mat. 6:24; Ioa. 1, 2:15-17) A ui ia oe iho: ‘Eaha to ˈu manaˈo no nia i te moni? Te mauruuru ra anei au i te mea e vai ra ia ˈu aore ra te imi ra vau i te ravea ia noaa rahi mai te moni e te mau taoˈa materia?’—Tim. 1, 6:6, 17-19.

8. E nafea oe ia faaite i te “haerea au noa” e mea “haavî” oe ia oe iho?

8 Mai te peu e “haerea au noa” to oe e mea “haavî” oe ia oe iho, te auraa mea aifaito maitai oe i roto i to oe oraraa. Ei hiˈoraa, eita oe inu rahi aore ra e amu rahi i te maa. Mea tura atoa to oe huru faaahuraa e faaneheneheraa. E maiti oe i te mau faaanaanataeraa maitai. Eita oe e pee i te huru oraraa o te feia o teie nei ao. (Luka 21:34; Iak. 4:4) Ia faatihaehae te tahi taata ia oe, e vai hau noa oe. E ere atoa oe “i te taata inu ava,” aore ra aita oe i matauhia ei taata inu. A ui ia oe iho, ‘Ia hiˈohia to ˈu oraraa, te faaite ra anei au i te haerea au noa? Mea haavî anei au ia ˈu iho?’

9. Eaha te auraa ia faaite i “te manaˈo paari” e “te haerea afaro”?

9 E faaite oe i “te manaˈo paari,” ia hiˈopoa maitai oe i te mau aratairaa Bibilia. Ia feruri maite oe eaha te mau aˈoraa Bibilia e tano i roto i te mau tupuraa ta oe e faaruru nei, e noaa ïa ia oe te maramarama. Eita ïa oe e huanane noa a rave atu ai i te faaotiraa ma te feruri ore. E haapao râ oe e ua taa maitai ia oe te taatoaraa o te tahi tupuraa. (Mas. 18:13) I reira oe e rave ai i te faaotiraa paari o te tuati i te manaˈo o Iehova. Mai te peu e faaite oe i “te haerea afaro,” e taata naho maitai oe o te rave i te mau ohipa atoa i te hora e te taime faataahia. Ua matauhia oe mai te hoê taata o te pee noa i te mau aratairaa e o te nehenehe e tiaturihia. E huru maitatai teie o te faatupu i te roo maitai. E hiˈo anaˈe i teie nei e nafea ia horoa i te hiˈoraa maitai ei upoo o te utuafare.

EI UPOO O TE UTUAFARE, A FAAITE I TE HIˈORAA MAITAI

10. E nafea te hoê taeae e “faatere maitai [ai] i to ˈna iho utuafare”?

10 Mai te peu e tane faaipoipo oe e te hinaaro ra oe e riro mai ei matahiapo, e titau-atoa-hia ia faaite to oe utuafare i te hiˈoraa maitai. No reira, mea faufaa ia ‘faatere maitai oe i to oe iho utuafare.’ Ia matauhia oe mai te hoê upoo utuafare î i te here o te rave i te mau faaotiraa paari no te maitai o to oe utuafare. E ô atoa mai te parau o te haamoriraa ia Iehova. Ei hiˈoraa, e faatere tamau oe i te haamoriraa utuafare, e haapao oe ia haere to oe utuafare i te putuputuraa e i roto i te pororaa. No te aha mea faufaa roa? Ua haaferuri Paulo: “Ia ore hoi te tahi tane ia ite i te faatere i to ˈna iho utuafare, e nafea ïa oia e aupuru ai i te amuiraa a te Atua?”—Tim. 1, 3:5.

11-12. Ia hinaaro te hoê taeae e riro mai ei matahiapo, no te aha e hiˈo-atoa-hia te haerea o ta ˈna mau tamarii? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 E tamarii anaˈe ta oe, ia ‘auraro maite ta oe mau tamarii ia oe ma te tura.’ I ǒ nei te faahitihia ra te mau tamarii aita â i tia ˈtura to ratou matahiti e o te ora noa ra i te fare metua. Ei metua, e hopoia na oe e haapii e e faaineine ia ratou ma te here. Papu, mea au na te mau tamarii e hauti, e ataata. Mai tera iho â ratou. Tera râ, mea faufaa ia haapii atoa oe ia ratou ia auraro maite ia oe, ia faatura ia vetahi ê e ia haapao maitai i ta ratou mau peu. E tutava atoa oe i te tauturu ia ratou ia riro mai ei hoa no Iehova, ia pee i te mau faaueraa tumu Bibilia e ia nuu i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa.

12 “Tei roto ta ˈna mau tamarii i te faaroo e aita i parihia i te ohipa haapaoraa ore e te orure hau.” Mai te peu ua hara te hoê o ta ˈna mau tamarii bapetizohia, eaha ïa te faahopearaa i nia i te metua tane? E hiˈopoa te mau matahiapo e nehenehe noa â anei teie taeae e tavini ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu. Aita anaˈe o ˈna i aˈo i ta ˈna tamarii, eita paha o ˈna e faatoroahia ei matahiapo.—A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1996, api 21, paratarafa 6-7.

Te haapii ra te metua tane i ta ˈna mau tamarii ia apiti i te tahi mau tuhaa o te haamoriraa (A hiˈo i te paratarafa 11)


A AUPURU I TE AMUIRAA

13. E nafea oe e faaite ai “e feruriraa au noa” to oe, e e ere oe i te “taata haapaari”?

13 E mea faufaa roa te mau taeae o te faaite i te mau huru maitatai no te amuiraa. Mai te peu “e feruriraa au noa” to te hoê taeae, e faatupu ïa o ˈna i te hau. Hau atu, e faaroo o ˈna ia vetahi ê e e tutava i te taa i to ratou mau manaˈo. Ei hiˈoraa, ia rave te rahiraa o te mau matahiapo i te hoê faaotiraa niuhia i nia i te Bibilia, e turu anei oe i te reira? “Eiaha atoa ei taata haapaari,” te auraa eita oe e onoono ia ravehia te tahi ohipa mai ta oe e hinaaro. Ua ite râ oe e mea faufaa ia faaroo i te manaˈo o vetahi ê. (Gen. 13:8, 9; Mas. 15:22) “E ere [oe] i te taata imi hara” aore ra “te riri hanoa.” Te auraa e hamani maitai oe ia vetahi ê. Eita ïa oe e tataˈu aore ra e faatura ore ia ratou. Ei taata o te faatupu i te hau, e imi iho â oe i te ravea no te faahau e vetahi ê. (Iak. 3:17, 18) E nehenehe ta oe mau parau au noa e tamǎrû i te feia iria, oia atoa tei patoi mai.—Tav. 8:1-3; Mas. 20:3; 25:15; Mat. 5:23, 24.

14. Eaha te auraa ia parauhia “e ere i te hoê tane no riro noa mai nei ei pǐpǐ” e ia faaite i te “haapao maitai”?

14 Te hoê taeae e hinaaro e tavini ei matahiapo “e ere i te hoê tane no riro noa mai nei ei pǐpǐ.” Noa ˈtu eita e titauhia ia maoro oe i roto i te parau mau, e titauhia râ te taime no te riro mai ei Kerisetiano paari i te pae varua. Hou a riro ai ei matahiapo, mea faufaa ia faaite oe i te haehaa mai ia Iesu e ia ineine oe i te tiai na Iehova e horoa mai i te tahi hopoia i roto i te amuiraa. (Mat. 20:23; Phil. 2:5-8) E faaite oe e taata “haapao maitai” oe ma te pee i ta ˈna mau ture aveia tia roa e te mau aratairaa a ta ˈna faanahonahoraa.—Tim. 1, 4:15.

15. E titauhia anei i te mau matahiapo ia riro ei taeae orero aravihi roa? A faataa.

15 Te haapapu ra te mau papai e titauhia i te mau tiaau ia “ite i te haapii.” E titauhia anei ia riro oe ei taeae orero aravihi roa? Eita. E ere pauroa te mau matahiapo i te mea aravihi no te horoa i te oreroraa parau. I roto râ i te pororaa e te mau tere faaitoitoraa, e titauhia ia ite maitai ratou i te faaohipa i te Bibilia. (A faaau i te Korinetia 1, 12:28, 29 e te Ephesia 4:11.) No reira noa ˈtu e ere oe i te mea aravihi roa, a tutava i te riro mai ei taata ite i te haapii. E nafea ïa?

16. E nafea oe ia riro ei taata ite i te haapii? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 “Ia tapea maite [oe] i te parau mau.” No te riro mai ei taata ite i te haapii, e faaohipa noa oe i te Bibilia ia horoa oe i te oreroraa parau aore ra i te tahi aˈoraa. No reira e titauhia ia haapii maite oe i te Bibilia e ta tatou mau papai. (Mas. 15:28; 16:23) I roto i ta oe haapiiraa, a tapaopao i te faataaraa o te mau irava e a faaohipa i te reira. E ia horoa oe i te oreroraa parau, a tauturu i te amuiraa ia here atu â ia Iehova e ia faaohipa i ta ratou e haapii mai ra. E nehenehe oe e tapiri atu i te mau matahiapo no te ani i te tahi manaˈo tauturu. (Tim. 1, 5:17) Hau atu, e titauhia i te mau matahiapo ia ite i te “faaitoito” i te mau taeae e tuahine. I te tahi râ taime, e horoa atoa ratou i te mau aˈoraa aore ra e “faaite [ratou] i te hapa a te feia e patoi mai.” Noa ˈtu eaha te tupuraa, e faaitoito te mau matahiapo i te faaite i te hamani maitai. Ia faatupu oe i te mǎrû e te here e ia niuhia ta oe mau haapiiraa i nia i te Bibilia, e riro ïa oe ei taata ite i te haapii mai ia Iesu te Orometua rahi.—Mat. 11:28-30; Tim. 2, 2:24.

Te apo ra te hoê tavini tauturu i te mau haapiiraa a haere ai na muri i te hoê matahiapo aravihi. Te faaineine ra o ˈna ia ˈna ma te vauvau i ta ˈna oreroraa parau i mua i te hiˈo (A hiˈo i te paratarafa 16)


A TAMAU I TE HAAMAITAI ATU Â

17. (1) Eaha te tauturu i te mau tavini tauturu ia tamau i te haamaitai atu â? (2) Ia hinaaro te hoê taeae e riro mai ei matahiapo, eaha ta te mau matahiapo e hiˈopoa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Ei feruriraa aifaito noa to outou i nia i te mau taeae.”)

17 E manaˈo paha te tahi mau tavini tauturu eita e maraa ia ratou ia tavini ei matahiapo no te mea mea rahi te tuhaa e titauhia ia haamaitai. A haamanaˈo râ, aita Iehova e ta ˈna faanahonahoraa e ani ra ia oe ia haapao i teie mau titauraa ma te tia roa. (Pet. 1, 2:21) Hau atu, na te varua o Iehova e tauturu ia oe ia haamaitai atu â. (Phil. 2:13) Te vai ra anei te tahi tuhaa e hinaaro oe e haamaitai? A pure ïa ia Iehova. A rave i te mau maimiraa, e a ani i te mau matahiapo i te tahi mau manaˈo tauturu.

18. Eaha te faaitoitoraa e horoahia ra i te taatoaraa o te mau tavini tauturu?

18 O tatou pauroa, oia atoa te mau taeae tei ineine i te tavini ei matahiapo, te titauhia i te faaohipa i te mau aˈoraa i horoahia i roto i teie tumu parau. (Phil. 3:16) E tavini tauturu anei oe? A tamau i te tutava! A ani ia Iehova ia faaineine ia oe e ia faaohipa ia oe no te tavini hau atu ia ˈna e te amuiraa. (Isa. 64:8) Ia haamaitai Iehova i ta oe mau tutavaraa no te riro mai ei matahiapo!

HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê