Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 45

HIMENE 138 Nehenehe mau te ruhiruhia

Te mau parau hopea a te tahi mau tavini taiva ore

Te mau parau hopea a te tahi mau tavini taiva ore

“E ere anei i rotopu i te feia paari e itehia mai ai te paari? E ere anei i te oraraa maoro e noaa mai ai te maramarama?”IOBA 12:12.

MANAˈO FAUFAA

Ia auraro tatou ia Iehova, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa i teie nei e te ora mure ore a muri aˈe.

1. No te aha tatou e nehenehe ai e haapii mai i te feia paari?

 E HINAARO tatou pauroa i te aratairaa papu no te rave i te mau faaotiraa maitai. E nehenehe tatou e ani i te aˈoraa i te mau matahiapo aore ra i te mau taeae e tuahine paari i te pae varua. Noa ˈtu mea paari aˈe ratou ia tatou, eiaha tatou e haafaufaa ore i ta ratou mau aˈoraa. Te hinaaro ra Iehova ia haapii mai tatou i te feia paari. Ua ite hoi ratou i te oraraa, ua roaa ia ratou te maramarama e te paari.—Ioba 12:12.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 I tahito ra, ua faaohipa Iehova i te feia paari no te faaitoito e no te aratai i to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, ua faaohipa oia ia Mose, Davida e te aposetolo Ioane. E ere hoê â tau to ratou, e e tupuraa taa ê ta ratou i faaruru. Hou ratou a pohe ai, ua horoa ratou i te mau aˈoraa paari i te feia apî aˈe. Ua faataa ratou tataitahi i te faufaaraa ia auraro i te Atua. Ua haapapai Iehova i ta ratou mau parau ei haapiiraa na tatou. Mea apî anei tatou aore ra eita, e maitaihia tatou a faaohipa ˈi i teie mau aˈoraa. (Roma 15:4; Tim. 2, 3:16) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te mau parau hopea a teie na tavini e toru e te mau haapiiraa ta tatou e huti mai.

“E VAI MAORO AI OE”

3. Eaha ta Mose i rave no te tavini ia Iehova?

3 I te roaraa o to ˈna oraraa, ua rohi Mose no Iehova. Ua tavini oia ei peropheta, haava, raatira, e ei taata papai. Mea rahi ïa ta Mose i haapii mai. Ua aratai oia i te nunaa Iseraela i rapae ia Aiphiti, e ua ite mata oia e rave rahi semeio a Iehova. Ua faaohipa Iehova ia ˈna ia papai i na buka matamua e pae o te Bibilia, te Salamo 90, e peneiaˈe te Salamo 91. Na ˈna atoa i papai i te buka a Ioba.

4. O vai ma ta Mose i faaitoito, e no te aha?

4 Hou Mose a pohe ai, i te 120raa o to ˈna matahiti, ua haaputuputu oia i te nunaa Iseraela no te haamanaˈo ia ratou i ta Iehova i rave no ratou. I to ratou apîraa, ua ite mata vetahi e rave rahi tapao e semeio a Iehova, e to ˈna faautuaraa i to Aiphiti. (Exo. 7:3, 4) Ua ite atoa ratou i to Iehova vahiraa i te miti Uteute e to ˈna haamouraa i te nuu a Pharao. (Exo. 14:29-31) I roto i te medebara, ua fanaˈo te nunaa i ta Iehova paruru e aupuru. (Deut. 8:3, 4) A fatata ˈi ratou i te tomo i te Fenua tǎpǔhia, ua hinaaro Mose e faaitoito ia ratou. a

5. Ia au i te Deuteronomi 30:19, 20, eaha ta Mose i parau i te nunaa Iseraela?

5 Eaha ta Mose i parau? (A taio i te Deuteronomi 30:19, 20.) Ua haamanaˈo Mose i te nunaa Iseraela e oraraa faahiahia mau ta ratou e fanaˈo. Maoti ta Iehova haamaitairaa, e nehenehe ratou e ora maoro atu â i te Fenua tǎpǔhia. E fenua nehenehe mau e mea hotu te maa. Teie ta Mose i faaite ia ratou no nia i te Fenua tǎpǔhia: “Te mau oire rarahi e te au mau ta oe i ore i patu, te mau fare î i te mau mea maitatai ua rau te huru ta oe i ore i rohi, te mau apoo pape ta oe i ore i ô, te mau vine e te mau tumu olive ta oe i ore i tanu.”—Deut. 6:10, 11.

6. No te aha te Atua i vaiiho ai i te mau nunaa ěê ia aro ia Iseraela?

6 Ua horoa atoa Mose i te hoê faaararaa i te nunaa Iseraela. Ia ora maoro atu â ratou i teie fenua nehenehe mau, e titauhia ia ratou ia auraro i te mau faaueraa a Iehova. Ua faaitoito Mose ia ratou ia ‘maiti i te ora’ ma te faaroo i te reo o Iehova e “ma te ati maite ia ˈna.” Ua faaroo ore râ ratou. No reira, ua vaiiho te Atua i to Asura e i muri iho i to Babulonia ia aro e ia hopoi ê ia ratou.—Arii 2, 17:6-8, 13, 14; Par. 2, 36:15-17, 20.

7. Eaha te haapii mai i te mau parau a Mose? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

7 Eaha te haapiiraa no tatou? Ia faaroo tatou ia Iehova, e ora tatou e a muri noa ˈtu. Mai te ati Iseraela tei fatata i te tomo i te Fenua tǎpǔhia, fatata atoa tatou i te tomo i roto i te ao apî ta Iehova i fafau. I reira te fenua e riro ai ei paradaiso. (Isa. 35:1; Luka 23:43) Aita faahou te Diabolo e ta ˈna mau demoni. (Apo. 20:2, 3) Aita faahou te haapaoraa hape o te faaatea ê i te taata ia Iehova. (Apo. 17:16) Aita faahou te faatereraa taata o te haavî i te huiraatira. (Apo. 19:19, 20) Aita e taata orure hau i roto i te paradaiso. (Sal. 37:10, 11) Ati aˈe te fenua, e feia auraro anaˈe i ta Iehova mau ture. E vai noa ïa te hau e te auhoêraa. E here e e tiaturi te taata te tahi i te tahi. (Isa. 11:9) Te tiai ru nei tatou i taua taime ra. Ia faaroo tatou ia Iehova, e ora tatou i roto i te paradaiso eiaha noa e hanere matahiti. E ora râ tatou e a muri noa ˈtu.—Sal. 37:29; Ioa. 3:16.

Ia faaroo tatou ia Iehova, e ora tatou i roto i te paradaiso eiaha noa e hanere matahiti. E ora râ tatou e a muri noa ˈtu (A hiˈo i te paratarafa 7)


8. Mea nafea to tatou tiaturiraa i te tautururaa i te hoê mitionare? (Iuda 20, 21)

8 Ia tamau noa tatou i te feruri i to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu, eita ïa tatou e hema i te mau tamataraa. (A taio i te Iuda 20, 21.) E tauturu atoa mai to tatou tiaturiraa ia aro i to tatou mau paruparu. Teie ta te hoê taeae no Afirika, mea maoro o ˈna i te taviniraa ei mitionare, i parau: “Ua taa ia ˈu aita anaˈe au e faaroo ia Iehova, eita vau e nehenehe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso. Ua tauturu te reira ia ˈu ia tamau i te aro i to ˈu paruparu e ia faarahi i te pure. Maoti ta Iehova tauturu, ua nehenehe au e tavini ia ˈna maoti te hoê manaˈo haava mâ.”

“E MANUÏA ÏA OE”

9. Eaha te mau fifi ta Davida i faaruru?

9 E arii puai o Davida. E taata hauti upaupa, e rohipehe, e aito, e peropheta atoa o ˈna. Mea rahi te fifi ta ˈna i faaruru. E rave rahi matahiti to ˈna tapuniraa no te mea ua hinaaro te arii Saula e haapohe ia ˈna. I muri iho i to ˈna riroraa ei arii, ua tapuni faahou oia no te mea ua imi ta ˈna tamaiti o Abasaloma e haru i te terono e e haapohe ia ˈna. Noa ˈtu to ˈna mau fifi e paruparu, ua vai taiva ore Davida ia Iehova e pohe noa ˈtu oia. Ua parau Iehova e taata Davida “e au i [to ˈna] aau.” Mea faufaa ia faaroo tatou i te aˈoraa paari a Davida.—Ohi. 13:22; Arii 1, 15:5.

10. No te aha Davida i horoa ˈi i te aˈoraa ia Solomona?

10 E hiˈo mai tatou i te aˈoraa ta Davida i horoa i ta ˈna tamaiti o Solomona. Ua maiti Iehova ia Solomona no te patu i te hiero i reira te taata e haamori ai ia ˈna. (Par. 1, 22:5) Mea rahi ïa te ohipa tei titauhia ia ˈna ia rave e ua hinaaro o ˈna i te tauturu a Iehova no te aratai i te nunaa. Eaha ïa ta Davida i parau ia ˈna?

11. Ia au i Te mau arii 1, 2:2, 3, eaha ta Davida i parau ia Solomona, e no te aha mea tano iho â ta ˈna i parau? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

11 Eaha ta Davida i parau? (A taio i Te mau arii 1, 2:2, 3.) Ua parau Davida i ta ˈna tamaiti e ia faaroo noa o ˈna ia Iehova, e manuïa oia i roto i to ˈna oraraa. E rave rahi matahiti to Iehova haamaitairaa e tautururaa ia Solomona. (Par. 1, 29:23-25) Ua patu o ˈna i te hiero hanahana mau e ua papai e rave rahi buka Bibilia. Ua matauhia o ˈna no te rahi o to ˈna paari e ta ˈna mau faufaa. (Arii 1, 4:34) Mai ta Davida râ i faataa, e manuïa Solomona mai te peu noa e auraro o ˈna ia Iehova. Ua haamori râ o ˈna i te tahi atu mau atua i muri aˈe. Ua ere ïa o ˈna i te farii maitai a Iehova e te paari no te faatere i te nunaa ma te parau-tia.—Arii 1, 11:9, 10; 12:4.

Te haapii mai ra ta Davida mau parau hopea ia Solomona e ia faaroo tatou ia Iehova, e horoa mai o ˈna i te paari no te rave i te faaotiraa maitai (A hiˈo i te paratarafa 11-12) b


12. Eaha te haapii mai i te mau parau a Davida?

12 Eaha te haapiiraa no tatou? Ia faaroo tatou ia Iehova, e haamaitai e e tauturu mai o ˈna. (Sal. 1:1-3) Papu, aita Iehova i fafau e horoa mai o ˈna i te taoˈa e te hanahana o Solomona. Ia faaroo râ tatou ia ˈna, e horoa mai o ˈna i te paari o te tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa maitai. (Mas. 2:6, 7; Iak. 1:5) E nehenehe ta ˈna mau faaueraa tumu e aratai mai ia maiti tatou i te ohipa, te haapiiraa, te faaanaanataeraa, e te faaohiparaa i te moni. Ia pee tatou i ta ˈna aratairaa, e paruruhia to tatou auhoaraa e o ˈna e e fanaˈo tatou i te ora mure ore. (Mas. 2:10, 11) E fanaˈo atoa tatou i te hoa maitai e te utuafare oaoa.

13. Eaha tei tauturu ia Carmen ia rave i te faaotiraa maitai?

13 Ua manaˈo Carmen, o te ora ra i Mozambique, o te haapiiraa teitei te ravea e manuïa ˈi oia. Ua haere o ˈna i te haapiiraa tuatoru no te haapii i te toroa hamani i te hohoˈa fare. Ua papai o ˈna: “Mea au roa na ˈu i ta ˈu e haapii ra. Ua titau rahi râ te reira i to ˈu taime e to ˈu itoito. E haamata vau i te hora 7 e te afa e e faaoti au i te hora 6 i te po. Pinepine au i te mairi i te mau putuputuraa, e ua paruparu to ˈu faaroo. I roto ia ˈu, ua taa ia ˈu e te tavini ra vau e piti fatu.” (Mat. 6:24) Ua pure o ˈna no nia i tera tupuraa e ua rave i te mau maimiraa i roto i ta tatou mau papai. Te na ô ra o ˈna: “Ia ˈu i fanaˈo i te aˈoraa a te mau matahiapo e a to ˈu mama, faaoti ihora vau e faarue i te haapiiraa no te rave i te taviniraa taime taatoa. Oaoa roa vau no ta ˈu faaotiraa e aita vau i tatarahapa noa ˈˈe.”

14. Eaha te manaˈo faufaa o te mau parau a Mose raua Davida?

14 Ua here Mose raua Davida ia Iehova e ua taa ia raua te faufaaraa ia faaroo ia ˈna. Ua faaitoito raua ia vetahi ê ia pee i to raua hiˈoraa e ia vai taiva ore ia Iehova. Ua faaara raua e ia faaroo ore ratou ia Iehova, eita ratou e nehenehe faahou e riro ei hoa no ˈna, a ere atu ai i ta ˈna mau haamaitairaa. No tatou atoa tera aˈoraa. E hanere matahiti i muri aˈe, ua faaite te tahi atu tavini a Iehova i te faufaaraa ia vai taiva ore ia ˈna.

“AITA TO ˈU E OAOA RAHI AˈE”

15. Eaha ta Ioane i ite i te roaraa o to ˈna oraraa?

15 E hoa piri Ioane no Iesu Mesia. (Mat. 10:2; Ioa. 19:26) Ua pee noa o ˈna ia Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua ite mata i ta ˈna mau semeio, e ua ati maite ia ˈna i te mau taime fifi. Ua ite o ˈna ia Iesu i te haapoheraahia e i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. Ua ite atoa oia e ua rahi roa mai te amuiraa Kerisetiano e ua porohia te parau apî oaoa “i rotopu i te taata atoa i raro aˈe i te raˈi.”—Kol. 1:23.

16. O vai tei faufaahia i te mau rata a Ioane?

16 Hou Ioane a pohe ai, ua fanaˈo oia i te haamaitairaa e papai i te buka Apokalupo. (Apo. 1:1) Ua papai atoa o ˈna hoê o na Evanelia, e e toru rata. Ua faatae oia i te toru o ta ˈna rata ia Gaio, te hoê Kerisetiano taiva ore, ta Ioane i here mai te hoê tamarii pae varua. (Ioa. 3, 1) I taua taime ra, mea rahi ta Ioane i faariro ei tamarii pae varua. Ua faaitoito ta ˈna i papai i te mau pǐpǐ atoa a Iesu e tae roa mai i teie mahana.

17. Ia au i te Ioane 3, 4, eaha te hopoi mai i te oaoa rahi?

17 Eaha ta Ioane i papai? (A taio i te Ioane 3, 4.) I roto i te toru o ta ˈna rata, ua parau Ioane e ua oaoa oia i te iteraa i to ˈna mau taeae e tuahine i te auraroraa ia Iehova. I te taime i papai ai oia i teie rata, ua haaparare vetahi i te mau haapiiraa hape e ua faatupu i te amahamaharaa. Ua tamau noa râ te tahi atu i ‘te pee i te parau mau.’ Ua faaroo ratou ia Iehova e ua “pee noa [ratou] i ta ˈna mau faaueraa.” (Ioa. 2, 4, 6) Ua faaoaoa teie mau Kerisetiano eiaha noa ia Ioane, ia Iehova atoa râ.—Mas. 27:11.

18. Eaha te haapii mai i te mau parau a Ioane?

18 Eaha te haapiiraa no tatou? Ia vai taiva ore tatou ia Iehova, e oaoa tatou e vetahi ê. (Ioa. 1, 5:3) Ei hiˈoraa, ia faaoaoa tatou ia Iehova e oaoa atoa tatou. E mauruuru Iehova ia ite mai ia tatou ia patoi i te mau faahemaraa a teie nei ao e ia pee i ta ˈna mau faaueraa. (Mas. 23:15) E oaoa atoa to te raˈi. (Luka 15:10) E oaoa atoa tatou ia ite i to tatou mau taeae e tuahine ia vai taiva ore noa ˈtu te mau hamani-ino-raa e faahemaraa. (Tes. 2, 1:4) E ia mou te ao a Satani, e rahi atu â to tatou oaoa i te vai-taiva-ore-raa ia Iehova.

19. Eaha ta tuahine Rachel i parau no nia i te haapiiraa i te parau mau ia vetahi ê? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

19 E oaoa iho â tatou ia haapii tatou i te parau mau ia vetahi ê. Teie ta Rachel, o te ora ra i te Repupirita Dominicaine, e faataa ra: “E fanaˈoraa taa ê ia haapii ia vetahi ê no nia i to tatou Atua o Iehova.” Ua tauturu oia e rave rahi taata ia haamori ia Iehova. Te parau ra o ˈna: “Aita e taˈo no te faataa i to ˈu oaoa rahi ia ite i te feia ta ˈu e haapii ra ia here e ia tiaturi atu â ia Iehova, ia nuu i mua i te pae varua, e ia rave i te mau tauiraa no te faaoaoa ia ˈna. Mea rahi aˈe te oaoa ta ˈu i ite mai i te mau haapaeraa ta ˈu i rave no te haapii ia ratou i te parau mau.”

E oaoa tatou i te haapii ia vetahi ê ia here e ia auraro ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 19)


HAAMAITAIRAA IA FAAOHIPA I TE MAU PARAU HOPEA A TE MAU TAVINI TAIVA ORE

20. Eaha te taairaa e vai ra i rotopu ia tatou e ia Mose, Davida, e Ioane?

20 Mea taa ê te tau e te tupuraa o Mose, Davida, e Ioane i to tatou. Te vai ra râ te taairaa i rotopu ia ratou e o tatou. Ua tavini ratou i te Atua mau, o tatou atoa i teie mahana. Mai ia ratou, e pure tatou ia Iehova e e turui i nia ia ˈna no te ani i ta ˈna aratairaa. E mai taua mau tavini i tahito ra, te tiaturi nei tatou e haamaitai Iehova i te feia e auraro ia ˈna.

21. Eaha te mau haamaitairaa e fanaˈo te feia o te faaohipa i te aˈoraa a Mose, Davida e Ioane?

21 No reira, e pee anaˈe i te mau parau hopea a taua mau tavini taiva ore ra ma te auraro i ta Iehova mau faaueraa. I reira ïa tatou e manuïa ˈi i roto i to tatou oraraa, e “vai maoro” atoa ˈi e a muri noa ˈtu. (Deut. 30:20) E oaoa tatou i te faaoaoa i to tatou Metua î i te here, o te haamaitai ia tatou hau aˈe i ta tatou i manaˈo.—Eph. 3:20.

HIMENE 129 E faaoromai tamau â tatou

a Aita te rahiraa o Iseraela, tei ite mata i te mau semeio a Iehova i te miti Uteute, i tomo i te Fenua tǎpǔhia. (Num. 14:22, 23) Ua faaoti Iehova e pohe te feia mai te 20 matahiti e hau atu i te medebara. (Num. 14:29) Teie râ, ua ora mai Iosua, Kaleba e e rave rahi o te uˈi apî e o te opu o Levi. Ua ite ïa ratou i to Iehova faatupuraa i ta ˈna i fafau i to Iseraela haereraa na roto i te anavai Ioridana a tomo atu ai i Kanaana.—Deut. 1:24-40.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Aui: Te horoa ra Davida i te aˈoraa paari ia Solomona. Atau: Te oaoa ra te mau taeae e tuahine i te apiti i te Haapiiraa no te mau pionie.