Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

Ia papu ia outou “e parau mau” te Parau a te Atua

Ia papu ia outou “e parau mau” te Parau a te Atua

IRAVA MATAHITI 2023: “E parau mau te taatoaraa o ta oe parau.”​—SAL. 119:160.

HIMENE 96 E faufaa rahi to te Parau a te Atua

HAAPOTORAA a

1. No te aha e rave rahi taata i teie mahana o te ore e tiaturi ra i te Bibilia?

 E RAVE rahi taata i teie mahana o te ore e taa ra o vai ta ratou e tiaturi. Te uiui nei ratou e haapaohia anei ratou e te mau taata ta ratou e faatura ra, mai te mau tia poritita, te aivanaa e te ona. Hau atu â, mea vahavaha na ratou i te mau tia haapaoraa e parau ra e Kerisetiano ratou. E ere ïa i te mea maere e aita ratou e tiaturi roa ra i te Bibilia, ta tera mau tia haapaoraa e faahua pee nei.

2. Ia au i te Salamo 119:160, eaha ta tatou i papu?

2 Ei tavini na Iehova, ua papu ia tatou e o ˈna “te Atua parau mau” e te hinaaro ra oia i te mea maitai aˈe no tatou. (Sal. 31:5; Isa. 48:17) E nehenehe tatou e tiaturi i te Bibilia no te mea “e parau mau te taatoaraa o ta [te Atua] parau.” (A taio i te Salamo 119:160.) Ua tu to tatou manaˈo e to te hoê taata ite i te Bibilia tei papai: “Aita hoê aˈe vahi hape i roto i ta te Atua mau parau. E tiaturi te nunaa o te Atua i ta ˈna e parau ra no te mea te tiaturi ra ratou i te Atua tei parau i te reira.”

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia tiaturi atoa i te Parau a te Atua? E feruri anaˈe i nia e toru tumu e nehenehe ai e tiaturi i te Bibilia. A tahi, aita te poroi o te Bibilia i taui i te roaraa o te tau. A piti, ua tupu mau â te mau parau tohu Bibilia. E a toru, ua maitai mai te oraraa o vetahi maoti te Bibilia.

AITA TE POROI O TE BIBILIA I TAUI NOA ˈˈE

4. No te aha vetahi e manaˈo ai e aita te mau parau a te Bibilia e tano ra?

4 Ua faaohipa te Atua ra o Iehova hau i te 40 taata haapao maitai no te papai i to ˈna manaˈo i roto i te mau buka Bibilia. Tera râ, aita faahou te mau otaro tumu ta tera mau taata i papai i nia iho. Ua papai-faahou-hia râ te reira i te roaraa o te tau e tae roa mai i to tatou nei tau. Te tumu ïa vetahi e manaˈo ai e aita te mau parau e vai ra i roto i te Bibilia i teie mahana e tuati ra i tei papaihia i roto i te mau otaro tumu. Ua feruri anei outou i te reira?

Ua haapao te mau papai parau o te mau Papai Hebera ia tuati maitai ta ratou i papai i te Parau a te Atua (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Mea nafea te mau Papai Hebera i te papai-faahou-raahia? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

5 Ia ore ta ˈna poroi ia morohi, ua faaue Iehova i to ˈna nunaa ia papai faahou i te reira i te roaraa o te tau. Ua faaue oia i te mau arii o Iseraela ia papai faahou i te Ture na ratou iho, e ua faatoroa oia i te ati Levi no te haapii i te Ture i te nunaa. (Deut. 17:18; 31:24-26; Neh. 8:7) I te hoˈiraa mai te ati Iuda na Babulonia mai, ua papai faahou te hoê pǔpǔ papai parau e rave rahi otaro o te mau Papai Hebera. (Ezr. 7:6, nota) E mea haapao maitai ratou i ta ratou ohipa. Ia oti ia ratou i te papai faahou i te hoê otaro, e taio roa ratou i te rahiraa reta no te ite e ua rave maitaihia anei te ohipa. Noa ˈtu râ, no te mea e taata tia ore ratou, e hape atoa na ratou. No te mea râ e rave rahi otaro tei papaihia, ua nehenehe tera mau hape e itehia mai i muri aˈe. E nafea râ?

6. Mea nafea te iteraahia mai te mau hape tei ravehia a papai-faahou-hia ˈi te Bibilia?

6 E ravea papu ta te feia ite i te Bibilia no te ite mai i te mau hape tei ravehia a papai-faahou-hia ˈi te Bibilia. Teie te tahi faahohoˈaraa: A feruri na e ua anihia 100 taata no te papai rima faahou i te hoê â api parau. I roto ia ratou pauroa, hoê tei hape rii. E itehia mai ïa tera hape ia faaauhia ta ˈna api parau i ta te tahi atu. Hoê â huru, ia faaauhia te rahiraa otaro Bibilia te tahi i te tahi, e itehia mai i te feia ite i te Bibilia i te mau hape rii tei ravehia e te hoê papai parau.

7. Eaha te huru o te mau papai parau i to ratou papai-faahou-raa i te mau otaro Bibilia?

7 Ua haapao maitai te mau papai parau ia papai-maitai-faahou-hia te mau otaro Bibilia. Teie te tahi hiˈoraa no te haapapu i teie manaˈo. O te Codex de Leningrad te otaro tahito roa ˈˈe o te mau Papai Hebera, tei papaihia i te matahiti 1008 aore ra 1009. Aita râ i maoro aˈenei, ua itehia mai te tahi atu mau otaro tei papaihia 1 000 matahiti hou te Codex de Leningrad. E manaˈo vetahi e no te mea e 1 000 matahiti area i roto i teie mau otaro, aita ïa te mau parau i roto e tuati ra. E ere roa ˈtu râ! Inaha, i te faaauraa te feia ite i te Bibilia i te otaro tahito i te mea apî aˈe, ite ihora ratou e o te tahi noa mau huru parau tei taui, eiaha râ te poroi o te Bibilia.

8. Eaha te taa-ê-raa i roto i te mau otaro o te Papai Heleni Kerisetiano e te tahi atu mau otaro?

8 Ua pee te mau Kerisetiano matamua i te hoê â faanahoraa e te mau papai parau tei papai faahou i te mau Papai Hebera. Ua papai maite faahou ratou i na 27 buka o te mau Papai Heleni Kerisetiano, ta ratou hoi i faaohipa no te putuputuraa e te taviniraa. Ia faaauhia te mau otaro o te mau Papai Heleni i te tahi atu mau otaro o te hoê â tau, te na ô ra te hoê taata ite i te Bibilia: “Mea rahi aˈe te mau otaro o te mau [Papai Heleni Kerisetiano] i te tahi atu, . . . hau atu, e au ra e aita hoê aˈe vahi tei moˈehia.” Ua papaihia i roto i te hoê buka no nia i te Bibilia: “E nehenehe e tiaturi e te mea e taiohia ra i roto i te hoê huriraa maitai no teie mahana [o te mau Papai Heleni Kerisetiano], hoê â atoa poroi tei papaihia i roto i te mau otaro tumu.”​—Anatomy of the New Testament.

9. Ia au i te Isaia 40:8, eaha te nehenehe e parau no nia i te poroi o te Bibilia?

9 I te roaraa o te tau, ua tutava te mau papai parau i te papai faahou i te mau otaro Bibilia ma te tano. Te tumu ïa tatou e fanaˈo ai i te hoê Bibilia ta tatou e nehenehe e taio e e haapii i teie mahana. b Ua papu ia tatou e na Iehova i haapao ia tae roa mai ta ˈna Parau ia tatou nei. (A taio i te Isaia 40:8.) Parau mau, e manaˈo vetahi e ere no te mea aita te poroi o te Bibilia i taui noa ˈˈe, te auraa ïa, no ǒ mai iho â te reira i te Atua. E hiˈo anaˈe i te tahi mau haapapuraa e na te Atua iho â i aratai i te taata ia papai i te Bibilia.

E NEHENEHE E TIATURI I TE MAU PARAU TOHU BIBILIA

I te pae aui: C. Sappa/​DeAgostini/​Getty Images; i te pae atau: Image © Homo Cosmicos/​Shutterstock

Ua tupu e te tupu nei te parau tohu Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 10-11)) d

10. Eaha hoê parau tohu tei tupu o te haapapu ra i te manaˈo o te Petero 2, 1:21? (A hiˈo i te mau hohoˈa.)

10 E rave rahi parau tohu i roto i te Bibilia tei tupu. Ua tupu te tahi tau hanere matahiti i muri aˈe i te papairaahia te reira. Na te tau i faaite mai e ua tupu teie mau parau tohu. Papu, eita tatou e maere, inaha hoi no ǒ mai ia Iehova ra te mau parau tohu Bibilia. (A taio i te Petero 2, 1:21.) A feruri na i te toparaa o te oire tahito ra o Babulonia. Fatata e 200 matahiti hou te reira a tupu ai, ua aratai Iehova i te peropheta Isaia ia tohu e e haruhia teie oire. Ua faaite roa oia e o Kuro te iˈoa o te taata o te haru i te oire e e nafea o ˈna e na reira ˈi. (Isa. 44:27–45:2) Ua tohu atoa Isaia e e haamouhia o Babulonia a vai ano noa ˈtu ai. (Isa. 13:19, 20) Tera mau â tei tupu. Ua haruhia o Babulonia e to Medai e Peresia i 539 hou te tau o Iesu e ua vai ano noa ˈtura taua oire rahi ra.​—A mataitai i te video Ua tohu te Bibilia i te toparaa o Babulonia i roto i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!, haapiiraa 03 numera 5.

11. E nafea te parau tohu o te Daniela 2:41-43 e tupu ai i teie mahana?

11 Aita te mau parau tohu Bibilia i tupu noa i tahito ra, te tupu atoa nei râ vetahi i teie mahana. E hiˈo anaˈe i te tupuraa faahiahia o te parau tohu a Daniela no nia i te hau puai Beretane Marite. (A taio i te Daniela 2:41-43.) Ua tohuhia e mea “puai” te hau Beretane Marite mai te auri, mea “paruparu” râ mai te araea. Tera iho â ta tatou e ite nei. Ua faaite te hau Beretane e te hau Marite e mea puai raua mai te auri i to raua upootiaraa i na tamaˈi rahi e piti. I teie mahana, e nuu faehau puai noa â ta raua. Tera râ, ua paruparuhia raua no to raua huiraatira. Ua amui hoi ratou no te paturu i to ratou tiaraa taata, no te paruru i te feia rave ohipa e no te titau i te tiamâraa. Te na ô ra hoê aivanaa poritita: “I rotopu i te mau fenua e faatura ra i te tiaraa taata, aita ˈtu e fenua amahamaha aˈe i te fenua Marite i teie mahana.” Area no te hau Beretane, ua amahamaha roa ïa i te mau matahiti i mairi aˈenei no te parau o te tiaraa o taua fenua ra i roto i te Hau Amui no Europa. Eita e ore, ua haafifi teie mau amahamaharaa i te mau opuaraa a te hau puai Beretane Marite.

12. Eaha ta te mau parau tohu Bibilia e haapapu ra ia tatou?

12 E puai atu â to tatou tiaturi i te mau parau fafau a te Atua maoti te mau parau tohu tei tupu ê na. Hoê â manaˈo to tatou e to te papai Salamo tei pure ia Iehova ma te parau: “Te tiai ru nei au i ta oe faaoraraa, o ta oe parau hoi to ˈu tiaturiraa.” (Sal. 119:81) I roto i te Bibilia, ua fafau Iehova e e horoa mai oia i “te tahi oraraa no a muri aˈe e te tahi tiaturiraa.” (Ier. 29:11) Ua niuhia to tatou tiaturiraa no a muri aˈe i nia i te mau parau fafau a Iehova, eiaha râ i nia i te mau tutavaraa a te taata. E tamau anaˈe ïa i te haapuai i to tatou tiaturi i te Parau a te Atua ma te hiˈopoa maite i te mau parau tohu Bibilia.

E MIRIONI TAATA TE FAUFAAHIA I TE AˈORAA BIBILIA

13. Ia au i te Salamo 119:66, 138, eaha te tahi atu haapapuraa o te faaite ra e nehenehe tatou e tiaturi i te Bibilia?

13 Te tahi atu haapapuraa e nehenehe ai tatou e tiaturi i te Bibilia, o te iteraa ïa mea nafea te oraraa o te tahi mau taata i te maitairaa mai i to ratou peeraa i te mau aˈoraa Bibilia. (A taio i te Salamo 119:66, 138.) Ei hiˈoraa, i te hoê taime ua tae roa te tahi mau hoa faaipoipo i te faito e faataa ia ratou, ua maitai mai râ to ratou oraraa maoti te mau aˈoraa Bibilia. I teie nei, te oaoa nei ta ratou mau tamarii i te ora i roto i te hoê utuafare Kerisetiano î i te here.​—Eph. 5:22-29.

14. A faatia na mea nafea te oraraa o te hoê taata i te maitairaa mai a haapao ai oia i te aˈoraa a te Bibilia.

14 Maoti te faaohiparaa i te aˈoraa paari a te Bibilia, e nehenehe te feia ohipa ino e riro ei taata maitai. A hiˈo na mea nafea te oraraa o te hoê mau auri o Jack te iˈoa i te taui-roa-raa. c O ˈna te taata ino roa ˈˈe i rotopu i te feia tei faautuahia i te utua pohe. I te hoê mahana, ua apiti oia i te hoê haapiiraa Bibilia. Ua putapû roa oia no te mǎrû o te mau taeae, faaoti ihora oia e haapii atoa. A faaohipa ˈi oia i te aˈoraa a te Bibilia i roto i to ˈna oraraa, ua haere noa ˈtura to ˈna haerea e to ˈna huru i te maitairaa. Haamata ˈtura oia i te poro e bapetizo-roa-hia ˈtura oia. Ma te itoito rahi, ua poro oia i to ˈna mau hoa mau auri no nia i te Faatereraa arii a te Atua, e ua haapii atu oia e maha o ratou i te Bibilia. I te mahana i haapohehia ˈi oia, ua taui roa o Jack. Ua parau to ˈna paruru: “E ere faahou o Jack mai ta ˈu i matau na a 20 matahiti i teie nei. Ua taui roa to ˈna oraraa maoti te haapiiraa a te mau Ite no Iehova.” Noa ˈtu ua haapohehia o Jack, te faaite mai ra to ˈna hiˈoraa e e nehenehe e tiaturi i te Parau a te Atua, e mana hoi to te Bibilia no te taui i te oraraa o te hoê taata.​—Isa. 11:6-9.

Ua maitai mai te oraraa o te mau huru taata atoa i te aˈoraa a te Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 15) e

15. No te aha e mea taa ê ai to Iehova nunaa ia haapao ratou i te aˈoraa a te Bibilia? (A hiˈo i te hohoˈa.)

15 Mea tahoê to Iehova nunaa no to ratou haapaoraa i te aˈoraa Bibilia. (Ioa. 13:35; Kor. 1, 1:10) E ite-maitai-hia te hau e te tahoê i rotopu ia tatou ia faaauhia i to teie ao tei amahamaha no to ratou manaˈo i nia i te poritita, te feia ěê e te rauraa o te tiaraa. O Jean, te hoê tane apî, tei putapû roa i te auhoêraa e vai ra i rotopu i te mau tavini a Iehova. Ua paari oia i te hoê fenua no Afirika. I te tupuraa te tamaˈi i to ˈna vahi, ua riro oia ei faehau. I muri aˈe, ua horo ê o ˈna i te hoê fenua tapiri. I reira to ˈna farereiraa i te mau Ite no Iehova. Te faatia ra oia: “Ua haapii au e eita te haapaoraa mau e faaô atu i roto i te poritita, aita atoa e amahamaharaa i rotopu ia ratou. E here râ ratou te tahi i te tahi.” Te na ô faahou ra oia: “I pûpû na vau i to ˈu ora no te paruru i to ˈu fenua. Ia ˈu râ i haapii i te Bibilia, hinaaro atura vau e pûpû i to ˈu ora no Iehova.” Papu, ua taui roa te oraraa o Jean. Eita faahou oia e aro i te taata, e haapii râ oia i te poroi tahoê o te Bibilia i te mau taata atoa. I te mea e e maitai mai te oraraa o te mau huru taata atoa maoti te mau aˈoraa Bibilia, e haapapuraa ïa teie e e nehenehe iho â e tiaturi i te Parau a te Atua.

A TAMAU I TE TIATURI E E PARAU MAU TE PARAU A TE ATUA

16. No te aha e mea faufaa ia haapuai tatou i to tatou tiaturi i te Parau a te Atua?

16 A ino noa ˈtu â ˈi teie ao, e tamatahia to tatou tiaturi i te parau mau. Ei hiˈoraa, e tamata te taata i te haafeaa ia tatou. E turai paha ratou ia tatou ia faaea i te tiaturi i te Bibilia aore ra ia feaa tatou e ua faatoroa iho â anei Iehova i te tavini haapao maitai e te paari no te aratai i ta ˈna mau tavini i teie mahana. Mai te peu râ ua papu ia tatou e e parau mau te Bibilia, eita roa ˈtu tatou e fati i mua i teie mau tamataraa. E faaoti papu râ tatou i te “auraro i ta [Iehova] mau faatureraa i te mau taime atoa e tae noa ˈtu i te hopea.” (Sal. 119:112) Eita tatou “e haama” i te faaite i te parau mau ia vetahi ê e i te faaitoito atu ia faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia i roto i to ratou oraraa. (Sal. 119:46) E roaa atoa ia tatou ia faaruru i te fifi, oia atoa te hamani-ino-raa, “na roto i te faaoromai e te oaoa.”​—Kol. 1:11; Sal. 119:143, 157.

17. Eaha ta te irava matahiti e haamanaˈo ra ia tatou?

17 E mauruuru iti rahi to tatou ia Iehova i te faaiteraa i te parau mau ia tatou. E faatupu te reira i te hau e te tiaturi i roto ia tatou e e faaite atoa mai e nafea ia ora i roto i te hoê ao o te arepurepu noa ˈtu ra. E horoa atoa te reira i te tiaturiraa no te hoê a muri aˈe maitai aˈe i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua. E tauturu te irava matahiti 2023 ia tatou ia taa e e parau mau iho â te taatoaraa o te Parau a te Atua.​—Sal. 119:160.

HIMENE 94 Mauruuru Iehova no ta oe Parau

a E puaihia to tatou faaroo i te irava maitihia no te matahiti 2023: “E parau mau te taatoaraa o ta oe parau.” (Sal. 119:160) Eita e ore ua tu to outou manaˈo i teie parau. E rave rahi râ taata o te ore e tiaturi ra e parau mau te Bibilia e e aratairaa papu to roto. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e toru tuhaa e haapapu ra e e nehenehe e tiaturi i te Bibilia. E ite atoa tatou e nafea ia tauturu i te feia aau tae ia tiaturi i te Bibilia e i ta ˈna mau aratairaa.

b No te ite atu â mea nafea te Bibilia i te taeraa mai ia tatou nei, a haere i nia i te jw.org e a patapata “Te Bibilia i te roaraa o te tau.”

c Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mai ta te Atua i parau, ua mou roa te oire hanahana ra o Babulonia.

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haapii ra te hoê tane apî maoti te Bibilia eiaha ia aro faahou i te taata, e nafea râ ia parahi hau e te tauturu ra oia ia vetahi ê ia na reira atoa.