Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 2

“Ia taui râ outou a faaapî ai i to outou feruriraa”

“Ia taui râ outou a faaapî ai i to outou feruriraa”

“Ia taui râ outou a faaapî ai i to outou feruriraa, ia papu ia outou iho te maitai e te au e te tia roa o te hinaaro o te Atua.”​—ROMA 12:2.

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

HAAPOTORAA a

1-2. Eaha te tia ia tatou ia tamau i te rave i muri aˈe i te bapetizoraa? A faataa.

 EHIA taime outou e tamâ ˈi i to outou fare? Eita e ore hou outou a faaea ˈi i roto, ua tamâ maitai outou i te reira. Eaha râ te huru aita anaˈe outou i haapao faahou i to outou fare i muri mai? Oioi ïa te reira i te î i te repo. No reira, e tia ia outou ia tamâ pinepine i to outou fare, ia vai mâ noa te reira.

2 Tera atoa te titauhia no te faatitiaifaro i to tatou feruriraa e to tatou huru. Papu, hou te bapetizoraa, ua tutava tatou no te haamaitai mai i to tatou oraraa no te “tamâ . . . ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e o te feruriraa.” (Kor. 2, 7:1) I teie nei râ, e tia ia haapao i te aˈoraa a Paulo ‘ia tamau noa i te faaapî i to tatou huru feruriraa.’ (Eph. 4:23) No te aha râ? No te mea e pue oioi noa te repo o teie nei ao, oia hoi te mau peu viivii atoa, i roto ia tatou. No te faaoaoa noa râ i te aau o Iehova, e tia ia tatou ia hiˈopoa pinepine i to tatou feruriraa, to tatou huru e to tatou mau hinaaro.

A TAMAU I TE ‘FAAAPÎ I TO OUTOU FERURIRAA’

3. Eaha te auraa ia parauhia e faaapî i to outou feruriraa? (Roma 12:2)

3 Eaha te titauhia no te faaapî, oia hoi no te taui, i to tatou feruriraa? (A taio i te Roma 12:2.) Ia parauhia e ‘faaapî i te feruriraa,’ e ere ïa te auraa e rave i te ohipa maitai i te tahi noa mau taime. E tia râ ia hiˈopoa i te hohonuraa o to tatou aau e ia taui i to tatou huru no te pee maite i te mau ture aveia a Iehova i roto i to tatou oraraa. E titauhia ia tatou ia rave tamau i te reira.

Te faaite ra anei ta outou mau faaotiraa no nia i te haapiiraa e te ohipa e o te Faatereraa arii te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa? (A hiˈo i te paratarafa 4-5) c

4. E nafea tatou e ore ai e vaiiho i teie nei ao ia faahuru ê i to tatou feruriraa?

4 Ia riro tatou ei taata tia roa, e mauruuru Iehova i ta tatou mau ohipa atoa. A tiai noa ˈtu ai i tera mahana, e tutava anaˈe i te faaoaoa i to ˈna aau. I roto i te Roma 12:2, te parau ra o Paulo e titauhia ia faaapî i to tatou feruriraa no te rave i te hinaaro o te Atua. No reira, eita tatou e vaiiho i teie nei ao ino ia faahuru ê i to tatou feruriraa. E hiˈopoa maite râ tatou e nafea to te Atua manaˈo e aratai ai ia tatou ia rave i te faaotiraa maitai.

5. E nafea tatou e ite ai e te tano ra to tatou manaˈo no nia i te mahana o Iehova tei piri roa? (A hiˈo i te hohoˈa.)

5 Teie te tahi hiˈoraa. E hinaaro Iehova ia ‘haamanaˈo noa tatou i te taeraa mai o to ˈna mahana.’ (Pet. 2, 3:12) A ui ia oe iho: ‘Te faaite ra anei to ˈu huru oraraa e ua taa ia ˈu e ua piri roa te hopea o teie nei ao? Te faaite ra anei ta ˈu mau faaotiraa no nia i te haapiiraa e te ohipa e o te taviniraa ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa? Te tiaturi ra anei au e aupuru iho â Iehova ia ˈu e to ˈu utuafare? Aore ra ua riro roa anei te reira ei haapeapearaa no ˈu?’ Auê Iehova i te oaoa a ite ai e te tutava ra tatou i te haapao i to ˈna hinaaro i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa!​—Mat. 6:25-27, 33; Phil. 4:12, 13.

6. Eaha te tia ia tatou ia tamau i te rave?

6 E tia ia tatou ia hiˈopoa noa i to tatou huru feruriraa a rave atu ai i te mau tauiraa titauhia. Ua parau Paulo i to Korinetia: “A tamau i te hiˈopoa ia outou tei roto anei outou i te faaroo, e i te tamata ia outou teihea huru taata outou.” (Kor. 2, 13:5) Tei roto anaˈe tatou i “te faaroo,” eita e navai ia apiti i te mau putuputuraa e i te taviniraa i te tahi noa taime. E tia atoa râ ia faaite i to tatou faaroo na roto i to tatou huru feruriraa, to tatou mau hinaaro e manaˈo turai. No reira, e tia ia tatou ia faaapî noa i to tatou feruriraa ma te taio i te Parau a te Atua e ma te pee i to Iehova huru feruriraa a rave atu ai i te mau ohipa ta ˈna e au.​—Kor. 1, 2:14-16.

A “AHU MAI I TE HURU TAATA APΔ

7. Ia au i te Ephesia 4:31, 32, eaha te tia ia tatou ia rave e no te aha e ere i te mea ohie?

7 A taio i te Ephesia 4:31, 32. Ua faaapî anaˈe tatou i to tatou feruriraa, e tia ia tatou “ia ahu mai i te huru taata apî.” (Eph. 4:24) Ei hiˈoraa, e titauhia ia tatou ia tutava i te faaore i te mau huru iino mai te inoino, te riri e te iria. No te aha e ere i te mea ohie? No te mea ua aˈahia te tahi o teie mau huru iino i roto ia tatou. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e “taata iria” e te “riri hanoa” vetahi. (Mas. 29:22) No reira, e titauhia ia tutava noa i te haavî i teie mau huru iino i muri aˈe i te bapetizoraa, mai ta to muri nei hiˈoraa e faaite mai.

8-9. E nafea te hiˈoraa o Stephen e faaite mai i te faufaaraa ia haapae roa i te huru taata tahito?

8 Mea fifi no te hoê taeae o Stephen te iˈoa ia haavî i to ˈna riri. Te na ô ra oia: “I muri mai i to ˈu bapetizoraa, ua titauhia ia ˈu ia haavî noa ia ˈu. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, te poro ra matou i tera e tera fare. Tapapa ˈtura vau i te hoê taata tei eiâ i te radio o to ˈu pereoo. Fatata roa o ˈna i te noaa mai ia ˈu, faarue ihora oia i te radio. Ia ˈu i faatia ˈtu i te mau taeae e tuahine, na ô mai nei hoê matahiapo: ˈStephen, ahani pai ua noaa o ˈna ia oe, eaha ta oe e rave i nia ia ˈna?ˈ Ua riro tera uiraa ei manaˈonaˈoraa na ˈu e ua turai te reira ia ˈu ia tutava i te vai hau noa.” b

9 Mai ta te hiˈoraa o Stephen e faaite ra, e nehenehe te hoê huru ino e hoˈi taue noa mai, noa ˈtu ua manaˈo tatou e ua vî te reira ia tatou. Mai te peu tera ta oe e faaruru ra, eiaha e toaruaru aore ra e manaˈo e ere oe i te hoê Kerisetiano maitai. Ua faˈi atoa te aposetolo Paulo: “Ia hinaaro vau e rave i te mea maitai, te ite ra vau i roto ia ˈu te hinaaro e rave i te mea ino.” (Roma 7:21-23) Inaha, o te mau Kerisetiano atoa te tia ia tutava i te haavî i te hoê huru ino o te hoˈi noa mai mai te repo i roto i to tatou fare faahitihia i te omuaraa. E tia ia tatou ia tamâ noa ia tatou iho. E nafea râ?

10. E nafea tatou e haapae roa ˈi i te mau huru iino? (Ioane 1, 5:14, 15)

10 A pure ia Iehova no nia i te huru ino ta oe e tutava ra i te haavî, ma te tiaturi e faaroo e e tauturu o ˈna ia oe. (A taio i te Ioane 1, 5:14, 15.) Parau mau, eita Iehova e faaore i tera huru ino, e horoa mai râ oia i te puai ia tamau i ta oe mau tutavaraa. (Pet. 1, 5:10) I muri mai, a haa ia au i ta oe mau pure ma te haapae i te mau peu e mahiti mai ai te huru taata tahito. Ei hiˈoraa, eiaha e mataitai i te mau hohoˈa e te mau video e e taio i te mau aamu e faatietie ra i te huru ino ta oe e tutava ra i te haavî. Eiaha atoa e vaiiho i te mau hinaaro tano ore ia aˈa i roto i to oe feruriraa.​—Phil. 4:8; Kol. 3:2.

11. Eaha te rave no te ahu noa mai i te huru taata apî?

11 Noa ˈtu ua vî ia oe te huru taata tahito, mea faufaa ia ahu mai oe i te huru taata apî. E nafea ïa oe? A haapii ai oe no nia i te mau huru maitatai o Iehova, a haamau i te fa e pee i to ˈna huru. (Eph. 5:1, 2) Ei hiˈoraa, ia taio oe i te hoê aamu Bibilia o te faaite ra e nafea Iehova e faaore noa ˈi i te hara, a ui ia oe iho: ‘E faaore anei au i ta vetahi ê hapa?’ Ia taio oe no nia i to Iehova aumihi no tei roohia i te fifi, a ui ia oe iho: ‘Te haapeapea atoa ra anei au no te mau taeae e tuahine o te ere ra i te mea hinaarohia a tauturu roa ˈtu ai ia ratou?’ A faaapî i to oe feruriraa ma te ahu mai i te huru taata apî. A haamanaˈo râ e e titauhia te taime no te na reira.

12. Mea nafea te huru o Stephen i te tauiraa maoti te Parau a te Atua?

12 Ua nehenehe Stephen, tei faahitihia na mua ˈtu, e taui mǎrû noa i to ˈna huru. Te na ô ra o ˈna: “Mai to ˈu bapetizoraahia mai â, ua faaruru vau e rave rahi tupuraa o te tamata i to ˈu huru iria. Ua haapii au i te ape i te feia o te faatihaehae ra ia ˈu e te mau tupuraa o te haafifi ra i to ˈu haavîraa ia ˈu iho. Ua maere roa ta ˈu vahine i te mea e ua vai hau noa vau i mua i taua mau tupuraa ra. Ua maere atoa vau! Papu, ua maitai roa mai to ˈu huru. Aita râ vau e faatietie ra ia ˈu no teie mau tauiraa. Inaha hoi, e haapapuraa teie e e nehenehe iho â te Bibilia e taui i te hoê taata.”

A TAMAU I TE ARO I TE MAU HINAARO TIA ORE

13. Eaha te tauturu mai ia haavî i te mau hinaaro tia ore? (Galatia 5:16)

13 A taio i te Galatia 5:16. E horoa mai Iehova i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou ia rave noa i te mea maitai. E ohipa teie varua i nia ia tatou a haapii ai i te Bibilia e a apiti ai i te putuputuraa. Ia haere tatou i te putuputuraa, e itoitohia tatou a ite ai e te tutava atoa ra te mau taeae e tuahine i te rave i te mea tia. (Heb. 10:24, 25; 13:7) Hau atu, ia ani tatou i te tauturu a Iehova no te aro i to tatou mau paruparu, e horoa mai o ˈna i to ˈna varua moˈa no te haapuai ia tatou. Papu, eita teie mau ohipa e faaore roa i to tatou mau hinaaro tia ore, e tauturu râ te reira ia tatou ia haavî ia tatou a ore atu ai e rave i te mea tano ore. Mai tei parauhia i roto i te Galatia 5:16, eita te feia e pee ra i te aratairaa a te varua moˈa “e rave i te mau hinaaro tia ore o te tino.”

14. No te aha mea faufaa ia tamau tatou i te haavî i te mau hinaaro tia ore?

14 Auê tatou i te oaoa i te rave i te mau mea o te tauturu ia tatou ia atuatu i to tatou auhoaraa e o Iehova! Mea faufaa râ ia tamau i te na reira e i te haavî i te mau hinaaro tia ore. No te aha? No te mea eita to tatou hinaaro e rave i te mea tano ore e faaea i te haafifi ia tatou. Noa ˈtu ua bapetizohia tatou, e nehenehe tatou e rave i te mau peu tia ore mai te pere, te inu-hua-raa i te ava e te mataitairaa i te mau hohoˈa faufau. (Eph. 5:3, 4) Ua parau te hoê taeae: “Te ohipa fifi roa ˈˈe ta ˈu e aro noa ra, o te hinaaroraa ïa e taoto i te hoê tane. Ua manaˈo vau e ua ore roa teie mau hinaaro tano ore, aita râ. Te vai noa ra te reira i roto i to ˈu feruriraa.” Eaha te tauturu ia outou ia aro i te hoê hinaaro tia ore mai te peu iho â râ mea puai te reira?

Mai te peu e te aro ra outou i te hoê hinaaro tia ore, eiaha e manaˈo e aita e haere ia outou ia patoi atu, ua faaruru atoa hoi vetahi i te hoê â tupuraa e ua upootia ratou (A hiˈo i te paratarafa 15-16)

15. No te aha mea itoito mau ia ite e “aita e tamataraa ta outou i faaruru aita i faaruruhia e te taata”? (A hiˈo i te hohoˈa.)

15 Ia tutava outou i te haavî i te hoê hinaaro tano ore puai mau, a haamanaˈo e ere o outou anaˈe te faaruru ra i te reira. Te na ô ra te Bibilia: “Aita e tamataraa ta outou i faaruru aita i faaruruhia e te taata.” (Kor. 1, 10:13a) Te na ô ra te tahi huriraa: ‘Aita e tamataraa ta outou i faaruru tei ore i matauhia e te taata.’ Ua papaihia teie parau no te mau Kerisetiano i Korinetia. E faaturi, mahu e inu ava hoi vetahi o ratou na mua ˈtu. (Kor. 1, 6:9-11) I to oe manaˈo, ua ore anei to ratou mau hinaaro tia ore i muri aˈe i te bapetizoraa? Aita roa ˈtu! Eita e ore, ua titauhia ia ratou ia tamau i te haavî i teie mau hinaaro tia ore e rave rahi matahiti te maoro. Eita anei tatou e itoitohia a ite ai i te reira? Papu maitai e e. No te aha? No te mea, te haapapu ra to ratou hiˈoraa e noa ˈtu eaha te hinaaro tia ore ta outou e aro ra, ua upootia vetahi i nia i te reira. No reira, e nehenehe outou e mau papu “ma te faaroo puai, ua ite hoi outou e tera atoa te mau mauiui ta to outou fetii taeae na te ao nei e faaruru ra.”​—Pet. 1, 5:9.

16. Eaha te manaˈo te tia ia tatou ia patoi e no te aha?

16 A patoi i te mau manaˈo toaruaru mai te manaˈo e aita hoê aˈe o te nehenehe e taa i ta outou e faaruru ra. No te aha? No te mea e turai te reira ia outou ia manaˈo e eita e haere ia outou ia haavî i teie mau hinaaro tia ore. Eaha râ ta te Bibilia e parau ra? Te taiohia ra: “Eita . . . te Atua haapao maitai e vaiiho ia tamatahia outou hau aˈe i ta outou e nehenehe e faaruru. Tera râ, a tamata-noa-hia ˈi outou, te faaineine atoa ra oia i te faaoraraa ia nehenehe outou ia faaoromai maite.” (Kor. 1, 10:13b) No reira, noa ˈtu mea puai te mau hinaaro tia ore, e nehenehe tatou e vai taiva ore ia Iehova. Maoti ta ˈna tauturu e nehenehe ai tatou e haavî i taua mau hinaaro ra.

17. Noa ˈtu eita te mau hinaaro tia ore e nehenehe e faaorehia, eaha ta tatou e nehenehe e rave?

17 A haamanaˈo: Ei taata tia ore, eita tatou e nehenehe e faaore roa i te mau hinaaro tia ore. E nafea ïa tatou? E patoi oioi tatou i te mau hinaaro tia ore i te taime e ô mai ai te reira i roto i to tatou aau, mai ia Iosepha tei horo ê i mua i te vahine a Potiphara. (Gen. 39:12) A na reira ˈi, eita ïa outou e haa ia au i teie mau hinaaro tia ore.

A TAMAU I TA OUTOU MAU TUTAVARAA

18-19. Eaha te mau uiraa te tia ia feruriruri a tutava noa ˈi i te faaapî i to tatou feruriraa?

18 No te faaoaoa ia Iehova mea faufaa ia tutava tatou i te faatano i to tatou mau manaˈo e ohipa i to ˈna hinaaro. No reira, mea maitai ia feruriruri i nia i teie nau uiraa: ‘Te faaite ra anei ta ˈu mau ohipa e ua taa ia ˈu e tau ru mau â teie? Te tutava ra anei au i te ahu mai i te huru taata apî? Te vaiiho ra anei au te varua moˈa a Iehova ia ohipa i nia ia ˈu ia nehenehe au e haavî i to ˈu mau hinaaro tia ore?’

19 A hiˈopoa ˈi ia outou iho, eiaha outou e toaruaru i mua i te mau tauiraa te titauhia ia rave. A rave râ i te maraa ia outou e a oaoa i te mau ohipa maitai ta outou e rave ra. A pee i teie aˈoraa faahitihia i roto i te Philipi 3:16: “I te mea e ua nuu ê na tatou i mua, e haere maite noa anaˈe ïa ma te tapea i taua aveia ra.” A na reira ˈi, e haamaitai Iehova i ta outou mau tutavaraa no te faaapî i to outou feruriraa.

HIMENE 36 Tiai i to tatou aau

a Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano ia ore ia pee i te manaˈo e te haerea o teie nei ao. E aˈoraa maitai roa teie no tatou i teie mahana. E tia ia tatou ia vai ara ia ore teie ao ino e faahuru ê i to tatou huru. No reira, ia ite tatou e aita te Atua e au mai ra i to tatou huru feruriraa, e tamau ïa tatou i te faatitiaifaro i te reira. E nafea râ? O ta tatou ïa e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa.

b A hiˈo i te tumu parau “Ua haere ino noa ˈtura to ˈu oraraa.” I nia i te jw.org, a pata i nia PIAHIA > ANAIRAA TUMU PARAU > UA TAUI TE BIBILIA I TO ˈU ORARAA.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te feruriruri ra te hoê taeae apî i nia i ta ˈna e maiti, te haapiiraa teitei anei aore ra te taviniraa taime taatoa.