Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 5

“Te faahepo nei hoi te here o te Mesia ia tatou”

“Te faahepo nei hoi te here o te Mesia ia tatou”

“Te faahepo nei hoi te here o te Mesia ia tatou . . . ia ore te feia e ora ra ia ora faahou no ratou iho.”​—KOR. 2, 5:14, 15.

HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa

HAAPOTORAA a

1-2. (1) Eaha to tatou huru a feruriruri ai i nia i te oraraa e te taviniraa o Iesu? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 IA POHE tei herehia, e mihi iho â tatou ia ˈna. Eita e ore, e taˈi tatou a haamanaˈo ai i te mau mahana hou o ˈna a pohe ai. E rahi atu â tera oto mai te peu ua mauiui rahi oia a pohe noa ˈtu ai. Ia mairi râ te tau, e mǎrû mai teie huru aau a haamanaˈo ai tatou i te hoê mea ta ˈna i haapii mai aore ra te hoê ohipa ta ˈna i rave, te hoê parau ta ˈna i faahiti no te faaitoito ia tatou.

2 Tera atoa paha to tatou huru a taio ai mea nafea Iesu i te haamauiuiraahia e i te haapoheraahia. I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e rave tatou i te taime no te feruriruri i nia i te faufaaraa o to ˈna tusia taraehara. (Kor. 1, 11:24, 25) E oaoa atoa râ tatou a haamanaˈo ai i te mau mea atoa ta Iesu i parau e i rave a ora ˈi oia i te fenua. E itoito-atoa-hia tatou a ite ai eaha ta ˈna e rave ra i teie nei e eaha ta ˈna e rave no tatou a muri aˈe. E hinaaro iho â tatou e faaite i to tatou mauruuru a feruriruri ai i nia i te reira e te here ta ˈna i faaite no tatou. E nafea ïa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e toru ravea no te faaite i to tatou mauruuru ia Iehova raua Iesu.

E FAAITE ANAˈE I TO TATOU MAURUURU MA TE PEE IA IESU

3. Eaha te tumu e mauruuru ai tatou no te hoo?

3 Eita e ore, e rahi mai to tatou mauruuru a feruri ai i nia i te oraraa e te poheraa o Iesu. I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua haapii Iesu i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua e te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi mai no te huitaata. E haafaufaa atoa tatou i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te hoo. No te aha? No te mea maoti te hoo e nehenehe ai tatou e faatupu i te hoê auhoaraa e o Iehova raua Iesu. Hau atu, e fanaˈo te feia atoa o te faatupu i te faaroo ia Iesu i te ora mure ore e e nehenehe ratou e farerei faahou i te feia herehia e ratou tei pohe. (Ioa. 5:28, 29; Roma 6:23) Maoti noa to Iehova hamani maitai e nehenehe ai tatou e fanaˈo i teie mau haamaitairaa. Papu, eita atoa tatou e nehenehe e faahoˈi i ta Iehova raua Iesu i rave no tatou. (Roma 5:8, 20, 21) E nehenehe râ tatou e faaite i to tatou mauruuru. E nafea ïa?

E nafea te feruriruriraa i nia i te hiˈoraa o Maria Magadala e turai ai ia tatou ia faaite i te mauruuru? (A hiˈo i te paratarafa 4-5)

4. Mea nafea Maria Magadala i te faaiteraa i to ˈna mauruuru no ta Iesu i rave no ˈna? (A hiˈo i te hohoˈa.)

4 E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o te hoê vahine ati Iuda piihia Maria Magadala. Mea peapea roa te tupuraa ta ˈna i faaruru, inaha hoi, e hitu demoni tei ora i roto ia ˈna. Eita e ore, ua manaˈo oia e aita hoê aˈe te nehenehe e tauturu ia ˈna. A feruri na râ i to ˈna huru i te taime i tiavaru ai Iesu i teie mau demoni i rapae mai ia ˈna! Papu, ua mauruuru roa o ˈna ia Iesu. Riro mai nei o ˈna ei pǐpǐ na ˈna e faaohipa ihora oia i to ˈna taime, puai e ta ˈna mau faufaa no te turu ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa. (Luka 8:1-3) Papu, ua faaite oia i to ˈna mauruuru no ta Iesu i rave no ˈna, aita râ o ˈna i ite e fatata Iesu i te rave hau atu â. Inaha, e horoa Iesu i to ˈna ora no te huitaata, ia nehenehe “te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna” e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioa. 3:16) Noa ˈtu râ, ua vai taiva ore Maria Magadala ia Iesu. Ei hiˈoraa, a tuuhia ˈi Iesu i nia i te pou haamauiuiraa, tei rotopu Maria Magadala i te feia tei turu ia Iesu. A na reira ˈi, ua faaite o ˈna i to ˈna here ia Iesu. (Ioa. 19:25) I to Iesu poheraa, ua hopoi Maria e e piti atu â vahine i te raau noˈanoˈa anoihia i te monoˈi i te menema no te parai i nia i te tino o Iesu. (Mar. 16:1, 2) No to Maria Magadala taiva ore ia Iesu, haamaitai ihora Iehova ia ˈna. I muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu, ua nehenehe o ˈna e farerei e e paraparau ia ˈna. Auê ïa haamaitairaa faahiahia roa! Mea iti hoi te pǐpǐ a Iesu tei fanaˈo i tera haamaitairaa.​—Ioa. 20:11-18.

5. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru no ta Iehova raua Iesu i rave no tatou?

5 E nehenehe atoa tatou e faaite i to tatou mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova raua Iesu i rave no tatou ma te faaohipa i to tatou taime, puai e ta tatou mau faufaa no te tavini ia Iehova. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e tavini ei rima tauturu no te patu aore ra no te atuatu i te mau vahi faaohipahia no te haamori ia Iehova.

E TURAI TO TATOU HERE IA IEHOVA RAUA IESU IA HERE IA VETAHI Ê

6. No te aha e nehenehe ai e parau e ua pohe Iesu no tatou tataitahi?

6 A feruri ai i nia i te here ta Iehova raua Iesu i faaite mai, e here atoa tatou ia raua. (Ioa. 1, 4:10, 19) E rahi atu â to tatou here a taa ˈi e ua pohe Iesu no tatou tataitahi. Tera hoi te manaˈo ta te aposetolo Paulo i faahiti i roto i ta ˈna rata i to Galatia. Ua papai o ˈna: “Te ora nei au maoti to ˈu faaroo i te Tamaiti a te Atua o tei here ia ˈu e tei horoa ia ˈna iho no ˈu.” (Gal. 2:20) Maoti te hoo, ua haafatata Iehova ia outou ia ˈna ra, a nehenehe atu ai outou e riro ei hoa no ˈna. (Ioa. 6:44) Mea putapû mau ia ite e ua ite Iehova i te mea maitai i roto i to outou aau e ua ineine o ˈna i te horoa i te ora o ta ˈna Tamaiti ia nehenehe outou e riro ei hoa no ˈna. Eita anei to tatou here no raua Iesu e rahi mai? No reira, mea maitai ia ui tatou ia tatou iho: ‘Eaha ta te here o te Mesia e turai ra ia ˈu ia rave?’

E turai to tatou here ia Iehova raua Iesu ia faaite i te poroi o te Faatereraa arii i te mau huru taata atoa (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Mai te itehia ra i nia i te hohoˈa, e nafea tatou e faaite ai i to tatou here ia Iehova e ia Iesu? (Korinetia 2, 5:14, 15; 6:1, 2)

7 E turai to tatou here ia Iehova raua Iesu ia here atoa ia vetahi ê. (A taio i te Korinetia 2, 5:14, 15; 6:1, 2.) E faaite tatou i to tatou here ia vetahi ê ma te apiti i te pororaa. E poro tatou i te mau taata atoa, noa ˈtu eaha to ˈna fenua, to ˈna reo, mea veve anei o ˈna aore ra mea rahi ta ˈna mau faufaa. Eita roa ˈtu tatou e maitiiti i te taata. Ma te na reira, te haa nei tatou ia au i te opuaraa a Iehova. Inaha, te hinaaro nei o ˈna “ia ora mai te mau huru taata atoa e ia noaa ia ratou te ite papu i te parau mau.”​—Tim. 1, 2:4.

8. E nafea ia faaite i to tatou here i te mau taeae e tuahine?

8 E turai atoa to tatou here ia Iehova raua Iesu ia here i to tatou mau taeae e tuahine. (Ioa. 1, 4:21) E tâuˈa tatou ia ratou e e tauturu tatou ia fifihia ratou. Ia pohe hoê o to ratou hoa aore ra utuafare, tei pihai iho tatou ia ratou no te tamahanahana ˈtu. Ia maˈihia ratou, e haere tatou e farerei ia ratou. Ia toaruaru ratou, oioi tatou i te faaitoito atu. (Kor. 2, 1:3-7; Tes. 1, 5:11, 14) E tamau atoa tatou i te pure no ratou, no te mea ua ite tatou e e mea puai mau â “te pure taparuparuraa a te hoê taata parau-tia.”​—Iak. 5:16.

9. Eaha te tahi atu ravea e faaite ai tatou i to tatou here i te mau taeae e tuahine?

9 E faaite atoa tatou i te here i te mau taeae e tuahine ma te faatupu i te hau. E tutava tatou i te pee i to Iehova huru faaoreraa i te hapa. A feruri na, ua ineine o ˈna i te horoa i te ora o ta ˈna Tamaiti no ta tatou mau hara. Ia ineine atoa ïa tatou i te faaore i te hapa a vetahi ê. Aita tatou e hinaaro ra e riro mai teie tavini ino ta Iesu i faahiti i roto i te hoê faahohoˈaraa. Noa ˈtu ua faaore to ˈna fatu i ta ˈna tarahu, aita taua tavini ra i aroha aˈe i to ˈna hoa tavini tei tarahu ia ˈna i te hoê tino moni haihai roa. (Mat. 18:23-35) No reira, mai te peu ua peapea outou e te tahi taeae aore ra tuahine, e nehenehe anei outou e haere e farerei ia ˈna no te faatupu i te hau hou a tupu ai te Oroa haamanaˈoraa? (Mat. 5:23, 24) A na reira ˈi, te faaite ra outou i to outou here ia Iehova raua Iesu.

10-11. E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to ratou here ia Iehova e ia Iesu? (Petero 1, 5:1, 2)

10 E nafea te mau matahiapo e faaite ai e mea here na ratou ia Iehova e ia Iesu? Hoê ravea faufaa roa, o te aupururaa ïa i te mau mamoe a Iesu. (A taio i te Petero 1, 5:1, 2.) Tera hoi te manaˈo ta Iesu i haapapu i te aposetolo Petero. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua ui Iesu ia Petero: “Simona tamaiti a Ioane, mea here anei na oe ia ˈu?” Eita e ore, ua ineine Petero i te rave i te mau mea atoa no te haapapu i to ˈna here ia Iesu. Inaha hoi, tau mahana na mua ˈtu, ua haavare oia e aita o ˈna i ite o vai Iesu. Ani atura Iesu ia ˈna: “A aupuru i ta ˈu mau fanauˈa mamoe.” (Ioa. 21:15-17) Tera iho â ta Petero i rave. No to ˈna here rahi ia Iesu, ua aupuru maite Petero i ta ˈna mau mamoe.

11 E te mau matahiapo, hou a tupu ai te Oroa haamanaˈoraa e i muri mai i te reira, e nafea outou e faaite ai e te haafaufaa ra outou i ta Iesu i ani ia Petero? Ei hiˈoraa, e faaite outou i to outou here ia Iehova raua Iesu ma te tutava i te faaitoito i te mau taeae e tuahine e ma te tauturu i tei faarue i te faanahonahoraa ia hoˈi mai ia Iehova ra. (Ezk. 34:11, 12) E nehenehe atoa outou e faaitoito i te mau piahi Bibilia aore ra te feia o tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa. A na reira ˈi, e hinaaro paha ratou e riro atoa ei pǐpǐ na Iesu.

E TURAI TO TATOU HERE IA IESU IA FAAITE I TE ITOITO

12. E nafea tatou e itoitohia ˈi a feruri ai i nia i ta Iesu i parau i te po hou oia a pohe ai? (Ioane 16:32, 33)

12 I te po hou oia a pohe ai, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ati to outou i roto i teie nei ao, a faaitoito râ! Ua vî teie nei ao ia ˈu.” (A taio i te Ioane 16:32, 33.) Eaha tei tauturu ia Iesu ia ore e mǎtaˈu i to ˈna mau enemi e ia vai taiva ore e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa? Na to ˈna faaroo puai ia Iehova. A ite ai e e faaruru atoa ta ˈna mau pǐpǐ i te hamani-ino-raa, ua ani Iesu i to ˈna Metua ia paruru ia ratou. (Ioa. 17:11) No te aha e riro teie manaˈo ei faaitoitoraa na tatou? No te mea te taa ra ia tatou e mea puai aˈe Iehova i to tatou mau enemi. (Ioa. 1, 4:4) Ua ite hoi o ˈna i te mau mea atoa. Ua papu ia tatou e, ia tiaturi papu tatou ia ˈna, e tauturu mai o ˈna ia ore tatou ia mǎtaˈu, ia faaite râ i te itoito.

13. Mea nafea Iosepha Arimataio i te faaiteraa i te itoito?

13 E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Iosepha Arimataio. E taata faatura-rahi-hia o ˈna e te ati Iuda. E mero o ˈna no te Sunederi, oia hoi, te tiripuna teitei ati Iuda. Tera râ, i to ˈna riroraa mai ei pǐpǐ na Iesu, aita o Iosepha i faaite noa ˈˈe i te itoito. Ua parau Ioane no nia ia Iosepha :“E pǐpǐ oia na Iesu, aita râ i faaite no to ˈna mǎtaˈu i te ati Iuda.” (Ioa. 19:38) Oia mau, noa ˈtu ua anaanatae Iosepha i te poroi o te Faatereraa arii, aita o ˈna i hinaaro ia ite te taata e te tiaturi ra o ˈna ia Iesu. Ua mǎtaˈu paha o ˈna e eita te mau ati Iuda e faatura faahou ia ˈna. Tera râ, te faaite ra te Bibilia e i muri aˈe i to Iesu poheraa, ua haere tia ˈtu o ˈna i mua ia Pilato no te ani i te tino o Iesu. (Mar. 15:42, 43) Papu, aita o ˈna i huna faahou e e pǐpǐ oia na Iesu.

14. Eaha te rave mai te peu te mǎtaˈu ra oe i te taata?

14 Ua mǎtaˈu aˈena anei oe i te taata mai ia Iosepha? I te fare haapiiraa, i te vahi raveraa ohipa, e taiâ anei oe i te faaite e e Ite no Iehova oe? Te faanuu noa ra anei oe i te riroraa ei taata poro aore ra te bapetizoraa no ta vetahi ê e nehenehe e parau? Eiaha roa ˈtu e vaiiho i te reira ia tapea ia oe ia rave i te mea maitai. A pure ia Iehova ma to aau atoa. A ani ia ˈna ia horoa mai i te itoito no te rave i to ˈna hinaaro. A ite ai e te pahono ra Iehova i ta oe mau pure, e puai e e itoito atu â oe.​—Isa. 41:10, 13.

E TURAI TE OAOA IA TAVINI IA IEHOVA MA TE TUUTUU ORE

15. I to Iesu faraa ˈtu i te mau pǐpǐ, eaha ta ratou i rave i muri mai? (Luka 24:52, 53)

15 I to Iesu poheraa, ua oto rahi ta ˈna mau pǐpǐ. A feruri na i to ratou huru i taua taime ra. Aita ratou i ere noa ˈˈe i te hoê hoa here, ua iti atoa paha to ratou faaroo. (Luka 24:17-21) I to Iesu râ faraa ˈtu ia ratou, ua tauturu o ˈna ia ratou ia taa maitai i te auraa o te mau parau tohu Bibilia e eaha te titauhia ia ˈna ia rave no te faatupu i te reira. Ua horoa atoa o ˈna i te hoê ohipa faahiahia roa ia ratou. (Luka 24:26, 27, 45-48) Hoˈi aˈera Iesu i te raˈi, tau 40 mahana i muri aˈe. Aita ta ˈna mau pǐpǐ i oto faahou, ua oaoa râ. Eaha te tumu? Ua ite hoi ratou e te ora noa ra o Iesu e ua ineine o ˈna i te tauturu ia ratou ia rave i te ohipa ta ˈna i horoa ˈtu. Ua tavini ratou ia Iehova ma te tuutuu ore maoti to ratou oaoa.​—A taio i te Luka 24:52, 53; Ohi. 5:42.

16. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te mau pǐpǐ a Iesu?

16 E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te mau pǐpǐ a Iesu? E nehenehe tatou e fanaˈo i te oaoa i roto i ta tatou taviniraa eiaha noa i te tau o te Oroa haamanaˈoraa, i te roaraa râ o te matahiti. E titauhia ïa ia tatou ia tuu i te Faatereraa arii na mua roa i roto i to tatou oraraa. Ei hiˈoraa, ua faatano vetahi i ta ratou tapura ohipa a nehenehe atu ai e apiti i te pororaa, te putuputuraa e e rave i te haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa. Ua maiti vetahi atu i te hoê oraraa ohie no te tavini atu â i roto i te amuiraa aore ra no te haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Papu, e titauhia te faaoromai tamau no te vai taiva ore ia Iehova. Noa ˈtu râ, ua fafau Iehova i te haamaitai ia tatou ia tuu tatou i ta ˈna Faatereraa arii na mua roa i roto i to tatou oraraa.​—Mas. 10:22; Mat. 6:32, 33.

I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, a rave i te taime no te feruriruri i nia i ta Iehova raua Iesu i rave no tatou tataitahi (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Eaha ta outou e faaoti papu i te rave i te tau o teie Oroa haamanaˈoraa? (A hiˈo i te hohoˈa.)

17 Te tiai ru nei tatou i te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i te Mahana piti 4 no Eperera. Eiaha râ e tiai ia tae mai tera mahana no te feruriruri i nia i te oraraa o Iesu e te here ta raua to ˈna Metua ra o Iehova i faaite no tatou. A rave i te taime no te feruriruri i nia i te reira hou a tupu ai te Oroa haamanaˈoraa e i muri mai atoa. Ei hiˈoraa, a faataa i te taime no te taio e no te feruri i nia i te mau tupuraa faahitihia i roto i te tapura “Te hebedoma hopea o Iesu i te fenua nei” o te Tuhaa hau B o te Huriraa o te ao apî. A hiˈopoa ˈi i te reira, a tapao i te tahi mau irava Bibilia o te nehenehe e haapuai i to outou here, itoito e oaoa. I muri mai, a feruri e nafea outou e nehenehe ai e faaite i to outou mauruuru. Papu maitai, e oaoa roa Iesu a ite ai i te mau mea atoa ta outou e rave ra no te haamanaˈo ia ˈna i te tau o te Oroa haamanaˈoraa.​—Apo. 2:19

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

a I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e faaitoitohia tatou i te feruriruri i nia i te oraraa e te pohe o Iesu, oia atoa, i nia i te here ta raua Iehova i faaite no tatou. Ma te na reira, e hinaaro iho â tatou e faaite i to tatou mauruuru ia raua. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e toru ravea e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou mauruuru no te hoo e to tatou here ia Iehova raua Iesu. E ite atoa tatou e nafea ia faaite i te here taeae, te itoito e te oaoa i roto i ta tatou taviniraa.