Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

HIMENE 2 O Iehova to oe iˈoa

A faahoˈi atu ia Iehova i te hanahana

A faahoˈi atu ia Iehova i te hanahana

IRAVA MATAHITI 2025: “A faahoˈi atu ia Iehova i te hanahana e au i to ˈna iˈoa.”SAL. 96:8.

MANAˈO FAUFAA

A haapii e nafea ia faahoˈi atu ia Iehova i te hanahana.

1. Eaha te huru o te taata i teie mahana?

 I TEIE mahana, mea au na te taata e huti i to ratou reva. Ei hiˈoraa, mea rahi o te faaohipa ra i te reni faahoaraa no te faateitei ia ratou e no te faatia i ta ratou i rave. Mea iti râ o te faahanahana ra ia Iehova. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou eaha te auraa ia faahoˈi i te hanahana ia Iehova ra e na te aha e turai ia tatou ia na reira. E haapii atoa mai tatou e nafea ia faahanahana i te Atua e e nafea o ˈna e faahanahana ˈi i to ˈna iˈoa a muri aˈe.

EAHA TE AURAA IA FAAHOˈI IA IEHOVA I TE HANAHANA?

2. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna hanahana i te mouˈa Sinai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

2 Eaha te hanahana? I roto i te Bibilia, e faaohipahia te taˈo “hanahana” no te faahiti i te mau mea atoa e riro ai te hoê taata ei mea faahiahia. Ua faaite Iehova i to ˈna hanahana i to te mau Iseraela faaoraraahia mai Aiphiti. A feruri na: E mirioni Iseraela tei putuputu i te tumu mouˈa Sinai. E ata poiri tei tapoˈi i te mouˈa. Ua tupu taue mai te hoê aueueraa fenua e auahi ihora te mouˈa Sinai. Haruru maira te patiri, anapa maira te uira, e faaroohia ihora te hoê taˈi puai o te pu tara. (Exo. 19:16-18; 24:17; Sal. 68:8) Ua faahiahia roa te mau Iseraela i to Iehova faaiteraa i to ˈna hanahana ma te puai rahi.

I te mouˈa Sinai, ua faaite Iehova i to ˈna hanahana ia Iseraela (A hiˈo i te paratarafa 2)


3. Eaha te auraa e faahoˈi ia Iehova i te hanahana?

3 E nehenehe atoa te taata e arue ia Iehova. Hoê ravea e faahoˈi ai tatou i te hanahana ia Iehova, o te faaiteraa ïa ia vetahi ê i to ˈna puai rahi e to ˈna mau huru maitatai nehenehe mau. E ia faahoˈi atu tatou i te hanahana ia Iehova ra no te mau mea atoa ta tatou i rave maoti ta ˈna tauturu. (Isa. 26:12) E hiˈoraa maitai Davida, inaha ua faahanahana mau â o ˈna ia Iehova. I mua i te amuiraa Iseraela, ua pure oia: “E Iehova, na oe te mana, te puai rahi, te nehenehe, te hanahana e te teitei, na oe hoi te mau mea atoa i nia i te raˈi e i nia i te fenua.” I to Davida faaotiraa i ta ˈna pure, “arue aˈera te amuiraa taatoa ia Iehova.”—Par. 1, 29:11, 20.

4. Mea nafea Iesu i te faahanahanaraa ia Iehova?

4 A ora ˈi Iesu i te fenua, ua faahanahana oia i to ˈna Metua ma te faaite i te taata o Iehova te Tumu o ta ˈna mau semeio. (Mar. 5:18-20) Ua faahanahana atoa oia ia Iehova na roto i ta ˈna huru paraparau e to ˈna haerea i nia ia vetahi ê. I te hoê mahana, ua haapii Iesu i roto i te sunago. I rotopu i te feia e faaroo ra te vai ra te hoê vahine ua uruhia e te demoni 18 matahiti te maoro. Ua fefe roa to ˈna tino, a ore atu ai e nehenehe e faaafaro ia ˈna. Auê te peapea e! No to Iesu aroha, ua faafatata ˈtu oia i te vahine e ua parau oia ia ˈna: “Ua ora to oe maˈi.” I muri iho, ua tuu Iesu i to ˈna rima i nia ia ˈna e i tera iho â taime, ua afaro roa to ˈna tino e ua ‘faahanahana oia i te Atua.’ Ua mauruuru roa taua vahine ra i to Iehova faaoraraa i to ˈna maˈi. (Luka 13:10-13) E tumu papu i faahanahana ˈi oia ia Iehova, ia na reira atoa ïa tatou.

NO TE AHA TATOU E FAAHANAHANA ˈI IA IEHOVA?

5. Eaha te tumu e faatura ˈi tatou ia Iehova?

5 E faahanahana tatou ia Iehova no to tatou faatura ia ˈna. E rave rahi tumu e faatura ˈi tatou ia Iehova. O ˈna te Atua Manahope, aita ïa to ˈna mana i taotiahia. (Sal. 96:4-7) E itehia to ˈna paari rahi i roto i te mau mea ta ˈna i poiete. Na ˈna i poiete ia tatou e ua horoa mai oia i tei hinaarohia no te aupuru ia tatou. (Apo. 4:11) E Atua haapao maitai oia. (Apo. 15:4) E manuïa te mau mea ta ˈna e rave e e tapea oia i ta ˈna mau parau fafau. (Ios. 23:14) No reira te peropheta Ieremia i parau ai no nia ia Iehova: “I rotopu i te feia feruriraa paari atoa o te mau nunaa e i rotopu i ta ratou mau faatereraa arii atoa, aita hoê aˈe mai ia oe.” (Ier. 10:6, 7) Papu, mea rahi te tumu e faatura ˈi tatou i to tatou Metua i te raˈi. Eita noa râ tatou e faatura ia Iehova. Mea here atoa na tatou ia ˈna.

6. No te aha mea here na tatou ia Iehova?

6 E faahanahana tatou ia Iehova no to tatou here ia ˈna. Mea here na tatou ia Iehova no to ˈna mau huru maitatai nehenehe mau. E Atua aroha hamani maitai o ˈna e te aumihi. (Sal. 103:13; Isa. 49:15) Ia ite Iehova ia tatou e mauiui ra, e mauiui atoa o ˈna. (Zek. 2:8) E au Iehova i te hoê hoa here, e mea ohie no tatou ia faafatata ˈtu ia ˈna. (Sal. 25:14; Ohi. 17:27) E Atua haehaa o ˈna, “te piˈo ra oia i raro no te hiˈo i te raˈi e te fenua, te faatia ra oia i te taata haihai mai raro mai i te repo.” (Sal. 113:6, 7) No reira tatou e hinaaro ai e faahanahana ia ˈna.—Sal. 86:12.

7. Eaha ta tatou hopoia?

7 E faahanahana tatou ia Iehova no to tatou hinaaro ia ite atoa vetahi ê o vai o ˈna. E rave rahi taata o tei ore i ite i te parau mau no nia ia Iehova. No te aha? No te mea ua haapoiri Satani i to ratou feruriraa ma te haaparare i te mau parau haavare no nia ia ˈna. (Kor. 2, 4:4) E turai Satani i te taata ia tiaturi e e Atua tahoo Iehova, tâuˈa ore, e o ˈna te tumu o te mau mauiui atoa. Ua ite râ tatou o vai mau â Iehova. E hopoia faahiahia ïa ta tatou, oia hoi te faaiteraa i te parau mau no nia ia Iehova e te arueraa ia ˈna. (Isa. 43:10) O te faahanahanaraa i te Atua te manaˈo faufaa i roto i te Salamo 96. A hiˈopoa ˈi i teie Salamo, a feruri e nafea outou e faahoˈi ai i te hanahana ia Iehova.

E NAFEA IA FAAHANAHANA I TE ATUA?

8. E nafea tatou e faahanahana ˈi ia Iehova? (Salamo 96:1-3)

8 A taio i te Salamo 96:1-3. E faahanahana tatou ia Iehova na roto i ta tatou mau parau. Te parauhia ra i roto i teie mau irava ia “himene ia Iehova,” ia “arue i to ˈna iˈoa,” ia “faaite i te parau apî oaoa o ta ˈna faaoraraa,” e ia “faaite i to ˈna hanahana i rotopu i te mau nunaa.” E ravea anaˈe teie no te faahanahana i to tatou Metua i te raˈi. Aita te ati Iuda haapao maitai e te mau Kerisetiano i te senekele matamua i taiâ i te paraparau ia vetahi ê no nia i te mau mea faahiahia ta Iehova i rave no ratou e i te paturu i to ˈna roo. (Dan. 3:16-18; Ohi. 4:29) E nafea tatou e pee ai i to ratou hiˈoraa?

9-10. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Angelena? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 A hiˈo na i te hiˈoraa o Angelena, a te hoê tuahine e ora ra i Marite. Ua paturu oia i te roo o Iehova i ta ˈna vahi raveraa ohipa. Inaha mea apî o ˈna i roto i tera totaiete, ua titau-manihini-hia o ˈna ia apiti i te tahi atu mau rave ohipa apî i te hoê putuputuraa. I tera taime, e nehenehe ratou e faaite i te tahi mea no nia ia ratou. Ua faaineine ïa Angelena i te tahi mau hohoˈa no te faataa i te oraraa oaoa ta ˈna e fanaˈo ra ei Ite no Iehova. Tera râ, hou oia a nehenehe ai e paraparau, ua faaite atu te tahi hoa rave ohipa e ua paari o ˈna i roto i te parau mau. Haamata ihora teie tane i te faaino i te mau Ite no Iehova e ta ratou mau tiaturiraa. Te na ô ra Angelena: “Ua taiâ roa vau. Ua ite râ vau mea haavare anaˈe ta ˈna i faahiti no nia ia Iehova, eita ïa vau e mamû noa. E titauhia ia ˈu ia faaite o vai mau â Iehova.”

10 I to teie taata faaotiraa i te paraparau, pure ihora Angelena. Parau atura oia i taua taata ra ma te mǎrû: “Hoê â tâua. Ua paari atoa vau i roto i te parau mau, e tae roa mai i teie mahana e Ite no Iehova vau.” Ma te mǎtaˈu ore, ua faataa oia i ta ˈna mau tiaturiraa i mua i te mau rave ohipa. Ua faaite oia i te mau hohoˈa no nia ia ˈna e to ˈna mau hoa e tavini ra ia Iehova ma te oaoa. (Pet. 1, 3:15) Eaha tei tupu i muri iho? I to Angelena faaotiraa i te paraparau, ua mǎrû roa mai teie taata. Ua haamanaˈo atoa oia i te mau tupuraa oaoa ta ˈna i ite i to ˈna apîraa, a apiti ai oia i te mau Ite no Iehova. Ua parau Angelena: “Mea tano ia paturu i to Iehova roo e mea oaoa ia faahanahana i to ˈna iˈoa.” Ia faaino te taata ia Iehova, e hopoia faahiahia ta tatou, oia hoi te arueraa e te faahanahanaraa ia ˈna.

E faahanahana tatou ia Iehova na roto i ta tatou mau parau, ta tatou mau taoˈa e to tatou haerea (A hiˈo i te mau paratarafa 9-10) b


11. Mea nafea te mau tavini a Iehova i te pee-noa-raa i te Salamo 96:8?

11 A taio i te Salamo 96:8. E faahanahana tatou ia Iehova na roto i ta tatou mau taoˈa. I faahanahana noa na te mau tavini ia Iehova na roto i teie ravea. (Mas. 3:9) Ei hiˈoraa, ua horoa te mau Iseraela i te mau ô no te turu i te paturaa o te hiero e no te atuatu i te reira. (Arii 2, 12:4, 5; Par. 1, 29:3-9) Ua horoa vetahi o te mau pǐpǐ a Iesu “i ta ratou mau faufaa” no te aupuru ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo. (Luka 8:1-3) Ua tauturu atoa te mau Kerisetiano o te senekele matamua i to ratou mau taeae e tuahine ma te hapono i te moni. (Ohi. 11:27-29) I teie mahana, e faahanahana atoa tatou ia Iehova na roto i te mau ô horoa noa.

12. E nafea ta tatou mau ô e faahanahana ˈi ia Iehova? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 A hiˈo na e nafea ta tatou mau ô e faahanahana ˈi ia Iehova. I 2020, ua tupu te paˈurâ i Zimbabwe. E mirioni taata ïa tei pohe i te poia, oia atoa te tuahine Prisca. Noa ˈtu te fifi, e poro o ˈna i te mau mahana toru e i te mau mahana pae atoa, e tae noa ˈtu i te tau aroteraa. Ua faaooo râ te mau taata o to ˈna oire iti ia ˈna, ma te parau: “Eita oe e paia i ta oe pororaa!” Pahono atura Prisca: “Eita roa ˈtu Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini.” Aita i maoro, fanaˈo ihora oia i te tauturu no ǒ mai i ta tatou faanahonahoraa. Maoti ta tatou mau ô, ua fanaˈo Prisca i te maa e te tahi atu mau mea hinaarohia. Ua maere roa te taata e parau atura ratou: “Aita iho â te Atua i faarue ia oe. Te hinaaro nei matou e ite atu â no nia ia ˈna.” I teie nei, e hitu o ratou o te haere ra i te mau putuputuraa.

E faahanahana tatou ia Iehova na roto i ta tatou mau taoˈa (A hiˈo i te paratarafa 12) c


13. E nafea to tatou haerea e faahanahana ˈi ia Iehova? (Salamo 96:9)

13 A taio i te Salamo 96:9. E faahanahana tatou ia Iehova na roto i to tatou haerea. Ua titauhia ia vai mâ noa te mau tahuˈa e tavini ra i te hiero. (Exo. 40:30-32) Hau atu â râ i te vai-mâ-raa i te pae tino, mea faufaa atoa ia afaro to tatou haerea. (Sal. 24:3, 4; Pet. 1, 1:15, 16) E titauhia te tutavaraa rahi no te haapae i “te huru taata tahito,” oia hoi te mau peu tano ore. E ia ahu mai i “te huru taata apî,” ma te pee i te mau huru maitatai o Iehova i roto i to tatou huru feruriraa e ta tatou ohipa. (Kol. 3:9, 10) Maoti ta Iehova tauturu, e nehenehe te hoê taata e taui roa a ahu mai ai i te huru taata apî.

14. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Jack? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 A hiˈo na i te hiˈoraa o Jack. E taata ino roa oia e te atâta. I piihia na o ˈna ‘te demoni.’ No ta ˈna mau ohipa iino, ua faautuahia oia i te utua pohe. A tiai noa ˈi râ te taime e haapohehia ˈi oia, ua farii Jack i te haapii i te Bibilia e te hoê taeae tei farerei ia ˈna i te fare auri. Ua haapae roa oia i to ˈna huru taata tahito e ua bapetizohia o ˈna. Inaha ua taui roa Jack, i te mahana i haapohehia ˈi o ˈna, ua ta ˈi vetahi o te mau tiai. Ua parau hoê o ratou: “Na mua ˈˈe, o Jack te taata ino roa ˈˈe i ǒ nei. Teie nei râ, o ˈna te taata maitai roa ˈˈe.” I to muri iho hebedoma, ua hoˈi te mau taeae i te fare auri no te faatere i te putuputuraa e ua tae atoa mai te hoê mau auri, a tahi ra o ˈna a haere mai ai. Eaha tei turai ia ˈna ia apiti mai? Ua putapû roa o ˈna i te hiˈoraa o Jack. Ua hinaaro o ˈna e ite eaha te titauhia ia ˈna no te haamori ia Iehova. Mea papu, e faahanahana to tatou haerea maitai ia Iehova.—Pet. 1, 2:12.

E faahanahana tatou ia Iehova na roto i to tatou haerea (A hiˈo i te paratarafa 14) d


E NAFEA IEHOVA E FAAHANAHANA ˈI I TO ˈNA IˈOA A MURI AˈE?

15. E nafea Iehova e faahanahana ˈi i to ˈna iˈoa a muri aˈe? (Salamo 96:10-13)

15 A taio i te Salamo 96:10-13. I te mau irava hopea o te Salamo 96, te faahitihia ra Iehova mai te hoê Haava parau-tia e te hoê Arii. E nafea Iehova e faahanahana ˈi i to ˈna iˈoa? Na roto ïa i ta ˈna mau haavaraa. Fatata oia i te haamou ia Babulonia rahi o te faaino ra i to ˈna iˈoa moˈa. (Apo. 17:5, 16; 19:1, 2) E apiti atoa mai vetahi i te haamoriraa mau a ite ai i te haamouraa o Babulonia rahi. I Aramagedo, e faaore roa Iehova i te taatoaraa o te faanahonahoraa a Satani ma te haamou i te feia o te patoi ra ia ˈna e o te haavare ra no nia i to ˈna iˈoa. E faaora râ oia i te feia o te here, o te faaroo ia ˈna e o te hinaaro ra e faahanahana ia ˈna. (Mar. 8:38; Tes. 2, 1:6-10) I muri iho i te tamataraa hopea o te tupu ua hope anaˈe na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia, e faahanahana roa Iehova i to ˈna iˈoa. (Apo. 20:7-10) I tera taime, “e î . . . te fenua i te ite o te hanahana o Iehova mai te moana i î i te miti.”—Hab. 2:14.

16. Ia faaoti papu tatou i te aha? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 Auê hoi te faahiahia ia faahanahana te taatoaraa ia Iehova e i to ˈna iˈoa! A tiai noa ˈi râ i tera mahana, e nehenehe tatou e faahanahana ia Iehova na roto i ta tatou mau parau e ohipa. No te tauturu ia tatou, ua maiti te Tino aratai i te Salamo 96:8 ei irava matahiti 2025: “A faahoˈi atu ia Iehova i te hanahana e au i to ˈna iˈoa.”

I te pae hopea, e arue te taatoaraa ia Iehova e i to ˈna iˈoa! (A hiˈo i te paratarafa 16)

HIMENE 12 Atua hau ê Iehova

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faahohoˈaraa o te tupuraa o Angelena.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faahohoˈaraa o te tupuraa o Prisca.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faahohoˈaraa o te tupuraa o Jack.