Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 3

HIMENE 35 “Rave anaˈe i te mea faufaa roa ˈˈe”

A rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova

A rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova

“Te mǎtaˈu ia Iehova, o te haamataraa ïa o te paari, e te ite i Tei Moˈa Roa ˈˈe, o te maramarama ïa.”MAS. 9:10.

MANAˈO FAUFAA

E hiˈo mai tatou e nafea ia faaohipa i te ite, te maramarama e te haroˈaroˈa no te rave i te mau faaotiraa paari.

1. Eaha te fifi ta tatou e faaruru nei?

 E RAVE tatou i te mau faaotiraa i te mau mahana atoa. E faaoti tatou eaha ta tatou e amu i te poipoi aore ra eaha te hora tatou e taoto ai. I te tahi râ taime, mea fifi ia faaoti eaha te rave no te mea e ohipa te reira i nia i to tatou ea, huru, te fetii aore ra ta tatou haamoriraa ia Iehova. E hinaaro hoi tatou ia oaoa to tatou utuafare e o tatou atoa. Te mea faufaa râ, e hinaaro tatou e rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova.—Roma 12:1, 2.

2. Eaha te tauturu ia tatou ia rave i te hoê faaotiraa paari?

2 E rave tatou i te hoê faaotiraa paari (1) ma te ite i te mau tupuraa atoa, (2) ma te hiˈopoa i te manaˈo o Iehova, e (3) ma te feruri maite i te mau ravea e vai ra. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i na ravea e toru e e nafea tatou e faaohipa maitai ai i te haroˈaroˈa.—Mas. 2:11.

TE ITERAA I TE MAU TUPURAA ATOA

3. A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra no te aha mea faufaa ia ite tatou i te mau tupuraa hou a rave ai i te hoê faaotiraa.

3 Te ravea matamua no te rave i te hoê faaotiraa maitai o te iteraa ïa i te mau tupuraa. No te aha mea faufaa? A feruri na e maˈi ino mau to te hoê taata e e haere oia e hiˈo i te taote. E horoa anei te taote i te tahi rapaauraa ma te ore e hiˈopoa na mua i te taata maˈi aore ra e uiui ia ˈna? Eita. E rave tatou i te mau faaotiraa maitai aˈe mai te peu e hiˈopoa tatou na mua roa i te tupuraa mau. Eaha ïa te rave?

4. Ia au i te Maseli 18:13, e nafea ia faaite e ua ite tatou i te tupuraa mau? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 E ite tatou i te tupuraa mau maoti te mau uiraa. A feruri na ua titau-manihini-hia outou i te hoê tamaaraa. E haere anei outou? Mai te peu aita outou i ite o vai te fatu fare, aore ra eaha te faanahoraa i ravehia, e nehenehe outou e ui: “Ihea e afea e faatupuhia ˈi te tamaaraa? Ehia rahiraa manihini? O vai te taata haapao i te tereraa? O vai ma te haere mai? Eaha te ravehia? Te vai ra anei te ava?” E tauturu te mau pahonoraa ia outou ia rave i te hoê faaotiraa paari.—A taio i te Maseli 18:13.

Ia ite i te tupuraa mau ma te uiui (A hiˈo i te paratarafa 4) a


5. Ia noaa mai ia outou te mau haamaramaramaraa, eaha ïa te rave?

5 I muri iho, ia noaa mai ia outou te mau haamaramaramaraa, a feruri i te taatoaraa o teie tupuraa. Ei hiˈoraa, eaha te tupu ia ite outou e haere atoa mai te tahi mau taata o te ore e faatura ra i te mau ture aveia o te Bibilia? Aore ra e operehia te ava ma te ore e haapaohia? Ia feruri outou, eita anei te fifi e tupu? (Pet. 1, 4:3) E mai te peu no tera noa tamaaraa eita outou e tae i te putuputuraa aore ra i te pororaa? Ia hiˈopoa outou i te mau tupuraa atoa, e taa ïa ia outou eaha te faaotiraa e rave. Teie râ, te vai ra te tahi atu ravea e titauhia ia haapao maitai. Ua taa ia outou te tupuraa mau, eaha râ te manaˈo o Iehova no nia i te reira?—Mas. 2:6.

A HIˈOPOA I TE MANAˈO O IEHOVA

6. Ia au i te Iakobo 1:5, no te aha tatou e ani ai i te tauturu a Iehova?

6 A ani ia Iehova i te tauturu ia taa ia outou to ˈna manaˈo. Ua fafau hoi o ˈna i te horoa ia tatou i te paari no te ite eaha te faaotiraa maitai o te faaoaoa ia ˈna. E horoa Iehova i te paari “i te taata atoa ma te ore e faahapa.”—A taio i te Iakobo 1:5.

7. E nafea outou e hiˈopoa ˈi i te manaˈo o Iehova? A horoa i te hoê hiˈoraa.

7 Ia ani outou ia Iehova i ta ˈna aratairaa, a hiˈo maite e nafea o ˈna e pahono mai ai. Ei hiˈoraa: Mai te peu i te roaraa o to outou tere ua moˈe outou, e ani ïa outou i te tauturu a te hoê taata o tei matau i tera vahi. Tera râ, e taie anei outou ma te ore e faaroo eaha ta ˈna e parau mai? Eita. E faaroo maite râ outou i ta ˈna mau aratairaa. Hoê â huru ia ani outou ia Iehova i te paari. A tamata i te taa maite i ta ˈna pahonoraa ma te imi i te mau ture e aratairaa Bibilia e tano no to outou tupuraa. Ei hiˈoraa, ia faaoti outou e haere i te hoê tamaaraa, e hiˈopoa outou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau arearearaa ahoahoa, te amuimuiraa i te feia iino, e te imiraa na mua i te Faatereraa arii a te Atua.—Mat. 6:33; Roma 13:13; Kor. 1, 15:33.

8. Eaha te rave ia hinaaro outou i te tauturu ia noaa mai te mau haamaramaramaraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 I te tahi taime, e hinaaro outou i te tauturu no te noaa mai i te mau haamaramaramaraa hinaarohia. E ani paha outou i te aˈoraa a te hoê taeae aore ra tuahine paari. Mea maitai aˈe râ ia rave outou i ta outou iho mau maimiraa. Mea rahi te mau buka o te nehenehe e tauturu mai, mai te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova e Te Bibilia e te oraraa Kerisetiano. A haamanaˈo i ta outou fa: Te raveraa i te hoê faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova.

A hiˈopoa i te manaˈo o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 8) b


9. E nafea ia papu ia tatou ua rave tatou i te faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova? (Ephesia 5:17)

9 E nafea ia papu ia tatou ua rave tatou i te faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova? Na mua roa, e titauhia ia matau maitai tatou ia ˈna. Te parau ra te Bibilia: “Te ite i Tei Moˈa Roa ˈˈe, o te maramarama ïa.” (Mas. 9:10) Te maramarama mau, o te iteraa ïa i te mau huru maitatai o Iehova, ta ˈna opuaraa, te mea ta ˈna e au aore ra e au ore. A ui ia oe iho: ‘Ia au i ta ˈu i ite no nia ia Iehova, eaha te mau faaotiraa o te faaoaoa ia ˈna?’—A taio i te Ephesia 5:17.

10. No te aha mea faufaa aˈe te mau aratairaa Bibilia i te taˈere aore ra te manaˈo o te fetii?

10 No te faaoaoa ia Iehova, i te tahi taime e rave tatou i te faaotiraa o te haamauiui paha i te feia herehia e tatou. Ei hiˈoraa, te vai ra te tahi mau metua o te faahepo ra i ta ratou mau tamahine ia faaipoipo i te hoê tane mea fanaˈo i te pae materia, noa ˈtu e ere o ˈna mea puai i te pae varua. Parau mau, e manaˈo maitai to ratou, e te hinaaro ra ratou ia aupuru-maitai-hia ta ratou tamahine. Na vai râ e tauturu ia ˈna ia nuu i mua i te pae varua? Eaha hoi to Iehova manaˈo? Tei roto te pahonoraa i te Mataio 6:33. Te anihia ra i te mau Kerisetiano ia “imi na mua i te Faatereraa arii a te Atua.” No reira, noa ˈtu e faatura tatou i to tatou mau metua e te mau taeae e tuahine, e hinaaro tatou e faaoaoa na mua ia Iehova.

A FERURI MAITE

11. Ia au i te Philipi 1:9, 10, eaha te tauturu ia tatou ia feruri maite?

11 Ia hiˈopoa tatou i te mau faaueraa tumu Bibilia e titauhia ia feruri maite tatou eaha te mau ravea e vai ra. (A taio i te Philipi 1:9, 10.) E tauturu mai te haroˈaroˈa ia ite eaha te mau faahopearaa o te hoê faaotiraa. I te tahi taime, mea ohie ia ite eaha te faaoti. I te tahi râ taime, mea fifi roa. Na te haroˈaroˈa ïa e tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa paari i mua i te hoê tupuraa fifi mau.

12-13. E nafea te haroˈaroˈa e tauturu ai ia outou ia maiti i te hoê ohipa?

12 A hiˈo na i teie tupuraa. Te imi ra outou i te hoê ohipa no te aupuru i to outou utuafare. E piti ohipa tei itehia mai ia outou. E feruri maitai outou ma te tapao eaha te titauhia, ehia hora te mahana e ohipa ˈi outou, te roaraa o te tereraa no te haere i te vahi raveraa ohipa, e te vai ra ˈtu â. E au ra e mea tano na ohipa e piti no te hoê Kerisetiano. Mea au aˈe paha na outou i te ohipa matamua no te mea mea aufau-maitai-hia. Hou râ a rave ai i te hoê faaotiraa, te vai ra te tahi atu mau aratairaa te titauhia ia hiˈopoa.

13 Ei hiˈoraa, e mairi anei outou i te mau putuputuraa? E iti mai anei to outou taime no to outou utuafare e no te aupuru ia ratou i te pae varua? E tauturu mai teie mau uiraa ia tuu na mua outou i “te mea faufaa roa ˈˈe,” oia hoi ta outou iho haapiiraa e te haamoriraa utuafare i te imiraa i te moni. I reira ïa outou e rave ai i te faaotiraa ta Iehova e haamaitai.

14. E nafea te haroˈaroˈa e te here e tauturu mai ai ia ore e faaturori ia vetahi ê?

14 E tauturu atoa te haroˈaroˈa ia tatou ia feruri maite e nafea ta tatou mau faaotiraa e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê. Eita hoi tatou e hinaaro e ‘faaturori ia ratou.’ (Phil. 1:10) Mea faufaa te reira ia maiti tatou i te ahu e te faaneheneheraa. Te vai ra te tahi mau ahu aore ra faaneheneheraa ta tatou e au roa. Eaha râ te tupu mai te peu e huru ê roa te taata no rapae mai e i roto i te amuiraa? E tauturu te haroˈaroˈa ia tatou ia faatura i to ratou manaˈo haava. E turai te here ia tatou ia imi “i to vetahi ê” maitai e ia vai haehaa noa. (Kor. 1, 10:23, 24, 32; Tim. 1, 2:9, 10) E rave ïa tatou i te hoê faaotiraa o te faaite ra i to tatou here e faatura ia vetahi ê.

15. Hou a rave ai i te hoê faaotiraa, ia feruri outou i te aha?

15 Ia rave outou i te hoê faaotiraa faufaa, a feruri eaha te titauhia ia rave outou. Ua haapii mai hoi Iesu ia “numera . . . i te haamâuˈaraa.” (Luka 14:28) A hiˈopoa ïa i te taime, te moni, e te mau tutavaraa e titauhia ia outou ia manuïa teie faaotiraa. I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe outou e paraparau i to outou utuafare, ia turu atoa mai ratou i ta outou faaotiraa. No te aha mea faufaa? I reira ïa outou e ite ai e titauhia anei te tahi faatanoraa aore ra eaha te ravea maitai aˈe no tera opuaraa. Ia ani e ia faaroo outou i te manaˈo o to outou utuafare, e anaanatae atoa ïa ratou i te turu e i te auraro i ta outou mau faaotiraa.—Mas. 15:22.

A RAVE I TE HOÊ FAAOTIRAA O TE MANUÏA

16. Eaha te titauhia ia rave ia haamaitai Iehova i te hoê faaotiraa? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “ E nafea tatou e rave ai i te faaotiraa paari?”)

16 Ia pee outou i na ravea e toru, e ineine ïa outou no te rave i te hoê faaotiraa paari. Ia taa maitai ia outou te mau tupuraa atoa e ia hiˈopoa outou i te mau aratairaa Bibilia no te rave i te hoê faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova, i reira outou e ani ai ia ˈna ia haamaitai i ta outou faaotiraa.

17. E nafea ta outou mau faaotiraa e manuïa ˈi?

17 Noa ˈtu ua rave ê na outou i te mau faaotiraa paari, a haamanaˈo e ere maoti to outou iho paari i manuïa ˈi outou, maoti râ te paari no ǒ mai ia Iehova ra. O ˈna anaˈe te nehenehe e horoa ia outou te ite mau, te maramarama e te haroˈaroˈa. (Mas. 2:1-5) Oia mau, e nehenehe Iehova e tauturu ia outou ia rave i te faaotiraa o te faaoaoa ia ˈna.—Sal. 23:2, 3.

HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te paraparau ra te mau taeae e tuahine apî no nia i te hoê titau-manihini-raa tei haponohia ˈtu na roto i te vini.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te rave ra hoê o te mau taeae i te mau maimiraa no te feruri e haere anei o ˈna i tera tamaaraa aore ra eita.