Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 2

HIMENE 132 Ua hoê tâua i teie nei

E te mau tane faaipoipo, a faatura i ta outou vahine

E te mau tane faaipoipo, a faatura i ta outou vahine

“Outou te mau tane faaipoipo, . . . a faatura i [ta outou] vahine.”PET. 1, 3:7.

MANAˈO FAUFAA

E hiˈopoa mai tatou e nafea te hoê tane faaipoipo e faaite ai i to ˈna here e to ˈna faatura i ta ˈna vahine na roto i te parau e te ohipa.

1. Eaha hoê tumu i horoa mai ai Iehova i te ô o te faaipoiporaa?

 TE HINAARO ra “te Atua oaoa” ra o Iehova ia oaoa tatou. (Tim. 1, 1:11) Mea rahi te ô ta ˈna i horoa mai ia oaoa tatou i roto i to tatou oraraa. (Iak. 1:17) O te faaipoiporaa hoê o ta ˈna mau ô. Ia faaipoipo te hoê tane e te hoê vahine, e euhe raua i te here, te faatura e te poihere te tahi i te tahi. Ia puai noa to raua here te tahi i te tahi, e oaoa noa ïa raua.—Mas. 5:18.

2. Eaha to vetahi mau tane faaipoipo huru i nia i ta ratou vahine?

2 I teie râ mahana, mea rahi te hoa faaipoipo ua ore to ratou here e to ratou faatura no te tahi i te tahi. Aita ïa ratou e oaoa faahou ra. Ia au i te tahi titorotororaa i ravehia aˈenei, mea rahi te tane faaipoipo o te taparahi nei, o te tuhi nei aore ra o te rave ino nei i ta ratou vahine. I mua i te taata, mea maitai roa vetahi i nia i ta ratou vahine. I te mau taime râ o raua anaˈe, mea ino roa ïa o ˈna. Mea rahi atoa te vahine e mauiui nei, no te mea te mataitai ra ta ratou tane i te hohoˈa faufau.

3. Eaha te tahi mau tumu e rave ino ai te hoê tane faaipoipo i ta ˈna vahine?

3 No te aha te tahi mau tane faaipoipo e rave ino ai i ta ratou vahine? No te mea paha i ite noa na ratou i to ratou papa ia rave ino i to ratou mama. Manaˈo ihora ïa ratou e ere mea ino ia na reira atoa i nia i ta ratou vahine. E no te tahi atu, te pee noa ra ratou i te peu matauhia i to ratou fenua. Oia hoi e haavî i ta ratou vahine no te faaite atu na te tane e faatere. Te vai atoa ra aita i haapiihia ia haavî i to ratou mau huru aau, mai te riri anei. Te tahi atu fifi, o te peu mataitai ïa i te hohoˈa faufau. No reira i hape atoa ˈi te manaˈo o te tahi mau tane no nia i te vahine e te taotoraa i to ˈna hoa faaipoipo. A parare atoa ˈi te maˈi COVID-19, ua uˈana roa teie mau fifi. E ere râ teie mau tumu i te otoheraa no te rave ino i te vahine.

4. Ia haapao maitai te mau taeae faaipoipo i te aha, e no te aha?

4 E titauhia ia haapao maitai te mau taeae faaipoipo ia ore ratou ia peehia i te manaˈo tano ore no nia i te vahine. a No te aha? Pinepine e haa te hoê taata ia au i to ˈna huru feruriraa. No reira te aposetolo Paulo i aˈo ai i te mau Kerisetiano faatavaihia o te amuiraa no Roma ‘eiaha ia faaau faahou i to ratou haerea i to teie nei ao.’ (Roma 12:1, 2) Mea maoro hoi ratou i roto i te parau mau. Tapao faaite ïa e te pee noa ra vetahi o ratou i te haerea e te huru feruriraa o teie nei ao. No reira Paulo i aˈo ai ia ratou ia taui. E tano atoa teie aˈoraa no te mau taeae faaipoipo i teie mahana. Tera noa râ, ua peehia vetahi o ratou i te manaˈo tano ore o teie nei ao, e ua rave ino ratou i ta ratou vahine. b Eaha râ ta Iehova e titau ra i te hoê tane faaipoipo? Te pahonoraa, to roto ïa i te irava tumu o teie tumu parau.

5. I te Petero 1, 3:7, eaha ta Iehova e faaue ra i te tane faaipoipo?

5 A taio i te Petero 1, 3:7. Te faaue ra Iehova i te tane faaipoipo ia faatura i ta ratou vahine. Te hoê tane faaipoipo o te na reira, mea hamani maitai ïa e mea here o ˈna i ta ˈna vahine. E hiˈo mai ïa tatou i te tahi mau ravea e faaite ai oia e mea faatura o ˈna i ta ˈna vahine. Na mua râ, e hiˈo mai tatou i te tahi mau haerea o te haafaufaa ore i te vahine.

HAEREA O TE HAAFAUFAA ORE I TA ˈNA VAHINE

6. Eaha to Iehova manaˈo i te mau tane faaipoipo o te rave ino i ta ratou vahine? (Kolosa 3:19)

6 Taparahi ia ˈna. Mea hae na Iehova i te taata hamani ino. (Sal. 11:5) Mea au ore iho â râ na ˈna ia rave ino te hoê tane faaipoipo i ta ˈna vahine. (Mal. 2:16; a taio i te Kolosa 3:19.) Ia ore te hoê tane faaipoipo e rave maitai i ta ˈna vahine, e fifihia to ˈna auhoaraa e o Iehova. Eita atoa Iehova e faaroo i ta ˈna mau pure. Ta te Petero 1, 3:7, oia hoi ta tatou irava tumu, e haapapu mai ra.

7. Ia au i te Ephesia 4:31, 32, ia haapae te tane faaipoipo i te aha? (A hiˈo atoa “No te taa maitai atu â.”)

7 Tuhi ia ˈna. E rave ino vetahi i ta ratou vahine ma te parau iria e te parau mauiui roa. Mea au ore roa râ na Iehova i “te riri, te iria, te tutuôraa, te parau ino.” c (A taio i te Ephesia 4:31, 32.) E faaroo o ˈna pauroa te mea e parauhia. Mea tâuˈa roa o ˈna i te huru paraparau a te hoê tane faaipoipo i ta ˈna vahine, tae noa ˈtu i te mau taime o raua anaˈe. Inaha, ia parau iria o ˈna i ta ˈna vahine, te tuino ra ïa o ˈna i to ˈna faaipoiporaa e to ˈna auhoaraa e o Iehova.—Iak. 1:26.

8. Eaha to Iehova manaˈo i te hohoˈa faufau, e no te aha?

8 Mataitai i te hohoˈa faufau. Mea au ore roa na Iehova i te hohoˈa faufau. No reira, te tane faaipoipo o te mataitai i te mau hohoˈa hairiiri, te tuino ra ïa i to ˈna auhoaraa e o Iehova e te haafaufaa ore ra oia i ta ˈna vahine. d Te titau ra Iehova i te tane faaipoipo ia vai taiva ore i ta ˈna vahine. Eiaha ïa o ˈna e rave i te tahi ohipa tia ore e te tahi atu vahine. Aita atoa to ˈna feruriraa i nia i te reira. Ua parau Iesu e te tane o te hiˈo faahinaaro i te tahi atu vahine, ua faaturi aˈena ïa “i roto i to ˈna aau.” eMat. 5:28, 29.

9. No te aha mea au ore na Iehova ia faarave te hoê tane faaipoipo i te peu haama i ta ˈna vahine ia taoto o ˈna ia ˈna?

9 Faarave ia ˈna i te peu haama ia taoto oe ia ˈna. Te vai ra o te faahepo i ta ratou vahine ia rave i te tahi mau peu hairiiri e manuanu o ˈna aore ra e hauti to ˈna manaˈo haava. Mea au ore roa na Iehova tena huru miimii. Te titau ra hoi o ˈna ia here e ia hamani maitai te tane faaipoipo i ta ˈna vahine, ia faatura atoa i to ˈna manaˈo haava. (Eph. 5:28, 29) E mai te peu te rave ino ra te hoê taeae faaipoipo i ta ˈna vahine, aore ra te mataitai ra o ˈna i te hohoˈa faufau? E nafea o ˈna e taui ai?

E NAFEA IA FAAEA I TE HAAFAUFAA ORE I TA ˈNA VAHINE?

10. E nafea te hiˈoraa o Iesu e tauturu ai i te mau tane faaipoipo?

10 Eaha te tauturu i te tane faaipoipo ia faaea i te rave ino i ta ˈna vahine? Te hiˈoraa ïa o Iesu. Noa ˈtu aita o ˈna i faaipoipo aˈenei, ua riro to ˈna huru i nia i ta ˈna mau pǐpǐ ei hiˈoraa maitai no te mau tane. (Eph. 5:25) E hiˈo mai tatou i te tahi mau haapiiraa ta ratou e apo mai i to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo e ta ˈna huru paraparau ia ratou.

11. Eaha to Iesu huru i nia i ta ˈna mau aposetolo?

11 Ua hamani maitai e ua faatura noa Iesu i ta ˈna mau aposetolo. Aita o ˈna i parau iria aˈenei ia ratou. Aita atoa o ˈna i faaohipa aˈenei i to ˈna mana no te haavî aore ra no te faariaria ia ratou, noa ˈtu o ˈna to ratou Fatu. Ua tavini râ Iesu ia ratou. (Ioa. 13:12-17) Teie ta ˈna i parau atu: “Ia haapiihia outou e au, mea mǎrû hoi au e te haehaa o te aau, e ite ïa outou i te tamahanahanaraa.” (Mat. 11:28-30) Ua tapao anei outou? Mea mǎrû Iesu. Ia parauhia e mea mǎrû te hoê taata, e ere ïa te auraa mea paruparu o ˈna. Inaha, e haavî o ˈna ia ˈna ia imi-hara-hia o ˈna.

12. E nafea Iesu ia paraparau ia vetahi ê?

12 Aita Iesu i tuhi aˈenei i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaitoito râ e ua tamahanahana o ˈna ia vetahi ê. (Luka 8:47, 48) A tuhihia ˈi e a imi-hara-hia ˈi o ˈna, “aita oia i tuhi atu.” (Pet. 1, 2:21-23) I te tahi taime, ua faaoti oia eiaha e pahono atu. (Mat. 27:12-14) E hiˈoraa maitai ïa teie no te mau taeae faaipoipo.

13. E nafea te hoê tane e “taati atu ai i ta ˈna vahine faaipoipo”? (Mataio 19:4-6) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 Ua faaue Iesu i te mau tane faaipoipo ia vai taiva ore i ta ratou vahine. Ua faahiti o ˈna i ta Iehova i parau, oia hoi ia “taati atu” te hoê tane “i ta ˈna vahine faaipoipo.” (A taio i te Mataio 19:4-6.) Te auraa o te parau “taati atu” na roto i te reo Heleni, e “tapiri” ïa. Mai te huru ra ua tapirihia te tane faaipoipo e ta ˈna vahine te tahi i te tahi i te tapau. Mea piri roa ïa raua te tahi i te tahi. Ia taa raua, o raua e piti te fifihia. No reira, eita te hoê tane faaipoipo e mataitai i te mau hohoˈa hairiiri aore ra e taio i te papai faufau. Oioi oia i te “fariu ê i [to ˈna] mata i te mea faufaa ore.” (Sal. 119:37) Ua faaoti hoi o ˈna mai ia Ioba eiaha e hiˈo faahinaaro i te tahi atu mau vahine.—Ioba 31:1.

Eita te hoê tane faaipoipo haapao maitai e mataitai i te hohoˈa faufau (A hiˈo i te paratarafa 13) g


14. No te tataî i to ˈna auhoaraa e o Iehova e ta ˈna vahine faaipoipo, eaha te titauhia i te tane faaipoipo?

14 No te tataî i to ˈna auhoaraa e o Iehova e ta ˈna vahine faaipoipo, e ohipa ˈtu â te titauhia i te tane o te taparahi ra aore ra o te tuhi ra i ta ˈna vahine. Eaha ïa? A tahi, ia farii e mea ino ta ˈna e rave ra. Aita e mea hunahia i te aro o Iehova. (Sal. 44:21; Koh. 12:14; Heb. 4:13) A piti, ia faaea i te rave ino i ta ˈna vahine e ia taui i to ˈna haerea. (Mas. 28:13) A toru, ia tatarahapa oia a ani atu ai i ta ˈna vahine faaipoipo e ia Iehova ia faaore i ta ˈna hara. (Ohi. 3:19) Ia taparu atoa o ˈna ia Iehova ia horoa mai i te hinaaro e taui e te tauturu no te haavî i to ˈna mau manaˈo, to ˈna vaha e ta ˈna mau ohipa. (Sal. 51:10-12; Kor. 2, 10:5; Phil. 2:13) A maha, ia rave mai ta ˈna i pure ia Iehova, a tutava ˈi i te au ore i te mau huru hamani-ino-raa e parau mauiui atoa. (Sal. 97:10) A pae, ia farerei oioi i te mau matahiapo no te ani i te tauturu. (Iak. 5:14-16) A ono, ia faanaho i te tahi ravea e ore ai o ˈna e topa faahou i roto i tera fifi. No te tane faaipoipo atoa e mataitai ra i te hohoˈa faufau teie na aˈoraa e ono. E haamaitai Iehova i ta ˈna mau tutavaraa no te taui. (Sal. 37:5) Eita râ e navai ia haapae te hoê tane faaipoipo i te mau haerea o te haafaufaa ore i ta ˈna vahine. Mea faufaa atoa ia faatura oia ia ˈna. E nafea ïa?

E NAFEA IA FAATURA I TA OE VAHINE?

15. E nafea te hoê tane faaipoipo e faaite ai i to ˈna here i ta ˈna vahine?

15 A faaite i to oe here ia ˈna. Te faaite ra te tahi mau taeae faaipoipo pauroa te mahana i ta ratou vahine mea here na ratou ia ˈna. (Ioa. 1, 3:18) E nafea? Ei hiˈoraa, ma te tapea i to ˈna rima, ma te tauahi ia ˈna, ma te hapono i te tahi poroi a parau atu ai “Ua tamaa oe?” aore ra “Ta ˈu hani, haapao maitai ia oe.” I te tahi taime, e nehenehe outou e papai i te tahi rata no te faaite i to outou here ia ˈna. Ia na reira te hoê tane faaipoipo, te faatura ra ïa oia i ta ˈna vahine e te haapaari ra o ˈna i to raua faaipoiporaa.

16. No te aha mea faufaa ia faaite te tane faaipoipo i ta ˈna vahine eaha ta ˈna e au roa no nia ia ˈna?

16 A haamauruuru ia ˈna. Te tane faaipoipo o te faatura ra i ta ˈna vahine, e faaite oia ia ˈna no te aha mea faufaa roa o ˈna no ˈna. Eita e moˈehia ia ˈna ia haamauruuru i ta ˈna vahine no te mau mea atoa ta ˈna e rave ra no te turu ia ˈna. (Kol. 3:15) No reira, ia faaite oia i ta ˈna vahine eaha ta ˈna e au roa no nia ia ˈna, e mahanahana ïa to ˈna aau, a papu atu ai e mea here e mea faatura ta ˈna tane ia ˈna.—Mas. 31:28.

17. E nafea te hoê tane faaipoipo e faaite ai mea faatura o ˈna i ta ˈna vahine?

17 A hamani maitai e a faatura ia ˈna. Te hoê tane faaipoipo mea here na ˈna i ta ˈna vahine, e haafaufaa ïa e e poihere oia ia ˈna. No ˈna, e ô faufaa roa ta ˈna vahine no ǒ mai ia Iehova. (Mas. 18:22; 31:10) No reira, e hamani maitai e e faatura o ˈna ia ˈna, oia atoa i te mau taime e taoto ai o ˈna ia ˈna. Eita o ˈna e faahepo i ta ˈna vahine ia rave i te tahi mau peu hairiiri e manuanu o ˈna aore ra e hauti to ˈna manaˈo haava. f E tutava atoa oia i te tapea i te manaˈo haava mâ i te aro o Iehova.—Ohi. 24:16.

18. Ia aha te mau tane faaipoipo? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “ Maha ravea no te faaite mea faatura outou.”)

18 E te mau tane faaipoipo, te oaoa ra Iehova i ta outou mau tutavaraa no te faatura i ta outou vahine i roto i to outou oraraa. A haapae ïa i te haerea o te haafaufaa ore i ta outou vahine. A hamani maitai, a faatura e a poihere ia ˈna. Mea na reira outou e faaite ai mea here iho â outou ia ˈna, e mea faufaa o ˈna no outou. No reira, ia faatura outou i ta outou vahine, e paruru ïa outou i to outou auhoaraa e o Iehova.—Sal. 25:14.

HIMENE 131 “Ta te Atua i taati”

a E faufaahia te mau tane faaipoipo i te tumu parau “Te hiˈo ra anei outou i te mau vahine mai ia Iehova?” i roto i Te Pare Tiairaa no Tenuare 2024.

b E faufaahia tei rave-ino-hia ra i te tumu parau “Tauturu no te feia tei rave-ino-hia i te fare” o te anairaa “Tumu parau rau” i nia i te jw.org e te JW Library®.

c NO TE TAA MAITAI ATU Â: I roto i “te parau ino,” e ô atoa mai tera mau iˈoa pii faaooo e te mau parau teimaha e te mauiui. No reira, ia paraparau te hoê tane faaipoipo i ta ˈna vahine mai tera, te parau ino ra oia ia ˈna.

d A hiˈo i te tumu parau “E tuino roa te mataitairaa i te hohoˈa faufau i to outou faaipoiporaa” i nia i te jw.org e te JW Library.

e E ite te hoê vahine faaipoipo i te tahi manaˈo faaitoito i roto i te tumu parau “Ia mataitai te hoê hoa faaipoipo i te hohoˈa faufau” i roto i Te Pare Tiairaa no Atete 2023.

f Aita te Bibilia i faataa eaha te mea tura e eaha te mea viivii ia taoto te hoê tane faaipoipo i ta ˈna vahine. I roto i tera tuhaa, na raua iho e faaoti. Teie râ, ia faaite ta raua faaotiraa i to raua faatura ia Iehova, to raua here te tahi i te tahi, e e manaˈo haava mâ to raua. E tapea noa raua i teie mau mea na raua.

g FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te mârô ra te mau hoa ohipa ia taeae ia haere mai e mataitai i ta ratou buka hohoˈa faufau.