Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 4

HIMENE 18 Mauruuru no te hoo

Eaha ta te hoo e haapii mai ra ia tatou?

Eaha ta te hoo e haapii mai ra ia tatou?

“I teie i faaitehia mai ai te here o te Atua.”IOA. 1, 4:9.

MANAˈO FAUFAA

Eaha ta te hoo e haapii mai ra no nia i te mau huru maitatai o Iehova raua Iesu?

1. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa?

 PAPU maitai, e ô faahiahia roa te hoo! (Kor. 2, 9:15) I te mea ua pohe Iesu no tatou, e nehenehe ïa tatou e riro ei hoa no Iehova. E nehenehe atoa tatou e fanaˈo i te ora mure ore. E mauruuru roa tatou no te hoo e ia Iehova tei faaite i to ˈna here ia tatou. (Roma 5:8) No te faaite i to tatou mauruuru e no te haamanaˈo noa i ta Iehova raua Iesu i rave, ua faaue mai Iesu ia apiti i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa.—Luka 22:19, 20.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 I teie matahiti, e faatupuhia te Oroa haamanaˈoraa i te Mahana maa 12 no Eperera 2025. Eita e ore, e faaineine atea tatou no te apiti atu. I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e faufaahia tatou ia rave tatou i te taime no te feruriruri a i ta Iehova raua Iesu i rave. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou eaha ta te hoo e haapii mai ra no nia ia Iehova raua Iesu. I to muri nei tumu parau, e ite ïa tatou eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo maoti te hoo e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru.

EAHA TA TE HOO E HAAPII MAI RA NO NIA IA IEHOVA?

3. E nafea te pohe o te hoê taata tia e faaora ˈi e mirioni taata? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 Te haapii ra te hoo ia tatou e mea au na Iehova i te parau-tia. (Deut. 32:4) A feruri na: I to Adamu faaroo-ore-raa ua raeahia tatou i te hara e te pohe. (Roma 5:12) No te faaora râ ia tatou, ua tono mai Iehova ia Iesu no te horoa i to ˈna ora ei hoo. E nafea râ te pohe o te hoê taata tia e faaora ˈi e mirioni taata? Te faataa ra te aposetolo Paulo: “E mea na roto hoi i te faaroo ore o te taata hoê ra [Adamu] i faarirohia ˈi e rave rahi ei feia hara, oia atoa mea na roto i te faaroo o te taata hoê ra [Iesu] e faarirohia ˈi e rave rahi ei taata parau-tia.” (Roma 5:19; Tim. 1, 2:6) Te auraa ïa, ua riro te taata atoa ei tîtî no te hara e te pohe i te faaroo ore o te hoê taata tia. Maoti râ te faaroo o te hoê taata tia e faaorahia ˈi tatou.

No te taata hoê o Adamu e hara ˈi e e pohe ai tatou paatoa. Maoti atoa hoê taata, o Iesu e faaorahia ˈi tatou i te hara e te pohe (A hiˈo i te paratarafa 3)


4. No te aha aita Iehova i horoa noa i te ora mure ore i te feia o tei auraro ia ˈna?

4 Ua titauhia anei ia pohe roa Iesu no te faaora ia tatou? No te aha aita Iehova i horoa noa i te ora mure ore i te feia o tei auraro ia ˈna? No tatou, e au ra e tera te ravea e tano no te faatitiaifaro i te fifi. No Iehova râ, e ere ïa. Mai te huru ra ïa e ere ta Adamu i rave i te hara rahi, e e ere to ˈna huaai i te taata hara. Mea hape roa râ teie manaˈo.

5. No te aha e nehenehe e tiaturi papu e tamau noa Iehova i te rave i te mea tia?

5 Ahani aita Iehova i horoa i te hoo e ua vaiiho oia i to Adamu huaai tia ore ia ora e a muri noa ˈtu, eaha ïa te tupu? E manaˈo ïa te taata eita te Atua e haa ma te parau-tia ia tupu noa ˈtu te tahi atu ohipa. E feaa atoa ratou no nia i ta ˈna mau parau fafau. Eita râ tatou e haapeapea noa ˈˈe. No te aha? No te mea ua horoa Iehova i te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna, ta ˈna iho Tamaiti ei hoo. E nehenehe ïa tatou e tiaturi papu e tamau noa o ˈna i te rave i te mea tia.

6. Eaha ˈtu â tei turai ia Iehova ia tono ia Iesu no te pohe no tatou? (Ioane 1, 4:9, 10)

6 Eaha ˈtu â tei turai ia Iehova ia tono ia Iesu no te pohe no tatou? O to ˈna ïa here. (Ioa. 3:16; a taio i te Ioane 1, 4:9, 10.) Te faaite ra te hoo e te hinaaro ra Iehova ia ora tatou e a muri noa ˈtu, e ia riro tatou ei mero no to ˈna utuafare. A feruri na: I to Adamu hararaa, ua tiavaru Iehova ia ˈna i rapae i to ˈna utuafare taiva ore. I te pae hopea, ua fanauhia tatou i rapae i te utuafare o te Atua. Maoti râ te hoo, ua faaore Iehova i ta tatou mau hara e e faahoˈi oia i te feia o te faatupu i te faaroo e o te auraro ia ˈna i roto i to ˈna utuafare. Tae roa mai i teie mahana, e nehenehe tatou e faatupu i te auhoaraa e o ˈna e te feia e haamori ra ia ˈna. Oia mau, te fanaˈo ra tatou i to Iehova here rahi.—Roma 5:10, 11.

7. E nafea te mauiui o Iesu e tauturu mai ai ia taa i to Iehova here rahi ia tatou?

7 E taa ˈtu â ia tatou te here rahi o Iehova ia feruri tatou i to ˈna mauiui ia ˈna i horoa ˈtu i te hoo. Ua pari Satani e aita hoê aˈe tavini a te Atua e vai taiva ore i mua i te fifi. No te haapapu e ua hape oia, ua vaiiho Iehova ia mauiui Iesu hou a pohe ai. (Ioba 2:1-5; Pet. 1, 2:21) I mua ia Iehova, ua faaooohia Iesu, ua huihia o ˈna na te mau faehau, e ua patitihia oia i nia i te pou. I muri iho, ua ite Iehova i ta ˈna Tamaiti here i te faarururaa i te pohe mauiui mau. (Mat. 27:28-31, 39) E mana to Iehova no te tapea i te reira. Ei hiˈoraa, i to te feia patoi parauraa: “Ia faaora ïa te Atua ia ˈna i teie nei mai te peu e ua mauruuru Oia ia ˈna,” ua nehenehe Iehova e faaora ia Iesu i tera iho â taime. (Mat. 27:42, 43) Ahani râ o ˈna i na reira, eita te hoo e aufauhia e aita ïa to tatou e tiaturiraa. No reira, ua vaiiho Iehova ia faaruru ta ˈna Tamaiti i te mauiui a pohe roa ˈtu ai oia.

8. Ua mauiui anei Iehova i to ˈna iteraa i ta ˈna Tamaiti e mauiui ra? A faataa na. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 Eiaha tatou e manaˈo ei Atua Manahope, eita ïa o ˈna e mauiui noa ˈˈe! A feruri na, ua poietehia tatou ia au i to ˈna huru. Mai te peu e nehenehe tatou e faatupu i te mau huru aau, o Iehova atoa ïa. Te faaite ra te Bibilia no nia ia Iehova e ua ‘mauiui to ˈna aau’ e ua ‘oto’ oia. (Sal. 78:40, 41) A hiˈo na i te hiˈoraa o Aberahama e Isaaka. Te haamanaˈo ra outou e ua faauehia o ˈna ia pûpû i ta ˈna tamaiti otahi ei tusia. (Gen. 22:9-12; Heb. 11:17-19) A feruri na i to Aberahama huru a faaineine ai oia no te haapohe i ta ˈna iho tamaiti. Eaha ˈtu â ïa Iehova i te mauiui i to ˈna iteraa i ta ˈna Tamaiti tei hamani-ino-hia na te feia ino, a haapohe roa ˈtu ai ratou ia ˈna.—A hiˈo i te video A pee i to ratou faaroo: Aberahama (Tuhaa 2) i nia i te jw.org.

Ua mauiui roa Iehova i to ˈna iteraa i ta ˈna Tamaiti e mauiui ra (A hiˈo i te paratarafa 8)


9. Eaha ta te Roma 8:32, 38, 39 e haapii mai ra no nia i te here rahi o Iehova?

9 Te haapapu mai ra te hoo aita e taata tei here aˈenei ia tatou mai ia Iehova, tae noa ˈtu i to tatou mau fetii aore ra te mau hoa. (A taio i te Roma 8:32, 38, 39.) Te mea papu, mea hau aˈe to Iehova here ia tatou ia faaauhia i to tatou here ia tatou iho. Mai te peu te hinaaro ra outou e ora e a muri noa ˈtu, eaha ˈtu â ïa Iehova! E hinaaro anei outou ia faaorehia ta outou mau hara? Eaha ˈtu â ïa Iehova! Ta ˈna noa e ani mai ra, ia faatupu tatou i te faaroo e ia auraro ia ˈna. E haapapuraa te hoo i to Iehova here rahi ia tatou. I roto i te ao apî, e haapii atu â tatou no nia i to ˈna here.—Koh. 3:11.

EAHA TA TE HOO E HAAPII MAI RA NO NIA IA IESU?

10. (1) No te aha Iesu i ahoaho roa ˈi? (2) Mea nafea Iesu i te faahanahanaraa i te iˈoa o to ˈna Metua? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “ Ua faahanahana Iesu i te iˈoa o Iehova.”)

10 Ua haapeapea roa Iesu no te roo o to ˈna Metua. (Ioa. 14:31) Ua ahoaho roa Iesu aˈunei e faainohia ˈi te iˈoa o to ˈna Metua no te mea e haapohehia o ˈna mai te hoê taata ohipa ino. No reira oia i pure ai: “To ˈu Metua, ia tia ia oe, a hopoi ê atu na i teie auˈa.” (Mat. 26:39) Ma te vai taiva ore ia Iehova tae noa ˈtu i te pohe, ua faahanahana ïa Iesu i te iˈoa o to ˈna Metua.

11. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna here rahi i te taata? (Ioane 13:1)

11 Te haapii atoa mai ra te hoo e mea here roa na Iesu i te taata, te feia iho â râ e pee ra ia ˈna. (Mas. 8:31; a taio i te Ioane 13:1.) Ei hiˈoraa, ua ite Iesu e faaruru oia i te tahi mau haafifiraa i te roaraa o ta ˈna taviniraa, mai te faarururaa i te pohe mauiui mau. Ua haapao maite râ o ˈna i te reira, eiaha noa no te mea na Iehova i ani ia ˈna, no to ˈna atoa râ here i te taata. Ua faaite Iesu i to ˈna here ma te poro, haapii e tauturu ia ratou. I te mahana e haapohehia ˈi oia, ua rave Iesu i te taime no te horoi i te avae o ta ˈna mau aposetolo e no te haapii e no te faaitoito ia ratou. (Ioa. 13:12-15) I nia i te pou, ua horoa oia i te hoê tiaturiraa i te taata ohipa ino i pihai iho ia ˈna e ua ani oia ia Ioane ia haapao i to ˈna mama. (Luka 23:42, 43; Ioa. 19:26, 27) Ua faaite Iesu i to ˈna here i te taata ma te pohe no ratou, e i te roaraa o to ˈna oraraa i te fenua.

12. Eaha te mau haapaeraa ta Iesu i rave no tatou?

12 Noa ˈtu ua pohe Iesu “hoê noa poheraa,” te tamau noa ra oia i te rave i te mau haapaeraa no tatou. (Roma 6:10) E nafea ïa? Te rohi noa ra o ˈna ia nehenehe tatou e fanaˈo i te mau haamaitairaa maoti te hoo. Ei hiˈoraa, te tavini ra Iesu ei Arii, ei Tahuˈa Rahi e ei upoo o te mau amuiraa. (Kor. 1, 15:25; Eph. 5:23; Heb. 2:17) Na ˈna e haaputuputu i te feia faatavaihia e te nahoa rahi, e e hope teie ohipa hou te hopea o te ati rahi. b (Mat. 25:32; Mar. 13:27) E tauturu atoa Iesu i te tavini haapao maitai e te paari ia horoa i te maa pae varua na te mau tavini a Iehova. (Mat. 24:45) E i te roaraa o na 1 000 matahiti e faatere ai oia, e tamau oia i te aupuru ia tatou. Ua horoa mau â Iehova i ta ˈna Tamaiti no tatou.

EIAHA E FAAEA I TE HAAPII

13. E nafea te feruriruriraa e tauturu ai ia outou ia haapii atu â no nia i te here o Iehova e o Iesu?

13 E haapii atu â outou no nia i te here o Iehova e o Iesu ma te feruriruri i ta raua i rave no outou. I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e nehenehe outou e taio maite hoê tuhaa o te mau Evanelia aore ra hau atu. Eiaha e taio e rave rahi pene i tera iho â taime. A haere mǎrû noa e a imi i te tahi tumu e here atu â ˈi outou ia Iehova raua Iesu. I muri iho, a paraparau ia vetahi ê i ta outou i haapii mai i roto i ta outou taioraa.

14. E nafea ta outou mau maimiraa e tauturu ai ia outou ia haapii atu â no nia i te hoo e te tahi atu tumu parau? (Salamo 119:97 e te nota) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 Mai te peu mea maoro outou i roto i te parau mau, e ui paha outou eaha ˈtu â te haapii mai no nia i te mau tumu parau matau-maitai-hia mai te parau-tia a te Atua, to ˈna here, e te hoo. Te tanoraa mau, eita tatou e faaea i te haapii no nia i teie mau tumu parau. Eaha ïa te rave? A taio e a haapii maite i te pue parau mau e vai ra i roto i ta tatou mau papai. Ia taio outou i te hoê irava ta outou i ore i taa maitai, a rave i te mau maimiraa. I te roaraa o te mahana, a feruriruri i ta outou i haapii mai e eaha ta te reira e faaite ra no nia ia Iehova, ta ˈna Tamaiti e to raua here no outou.—A taio i te Salamo 119:97 e te nota.

Noa ˈtu mea maoro outou i roto i te parau mau, e nehenehe outou e faarahi atu â i to outou mauruuru no te hoo (A hiˈo i te paratarafa 14)


15. No te aha mea faufaa ia tamau noa i te imi i te mau poe pae varua o te Bibilia?

15 Eiaha e toaruaru aita anaˈe i noaa mai ia outou te tahi manaˈo apî i roto i ta outou taioraa e haapiiraa. E au outou i te hoê taata o te imi ra i te auro. E titauhia e rave rahi hora aore ra mahana i te taata imi i te auro hou a itehia mai ai te tahi auro nainai roa. Eita râ o ˈna e tuu! Ua taa hoi ia ˈna te faufaaraa o te hoê noa auro iti. Eaha ˈtu â ïa te mau poe pae varua o te Bibilia! (Sal. 119:127; Mas. 8:10) No reira, a tamau i te taio i te Bibilia e i te imi i te mau poe pae varua apî.—Sal. 1:2.

16. E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iehova raua Iesu?

16 I roto i ta outou haapiiraa, a feruri e nafea outou e faaohipa ˈi i ta outou i haapii mai. Ei hiˈoraa, a pee i te parau-tia a Iehova ma te ore e maitiiti i te taata. A pee i te here o Iesu i to ˈna Metua e i te taata ma te ineine i te rave i to Iehova hinaaro e ma te tauturu i to outou mau taeae e tuahine. A pee atoa ia Iesu ma te poro i te taata ia nehenehe atoa ratou e farii i te ô faito ore o te hoo ta Iehova i horoa mai.

17. Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

17 Rahi atu â tatou i te haafaufaa i te hoo, e rahi atu â ïa tatou i te here ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti. Eita e ore, e here atu â raua ia tatou. (Ioa. 14:21; Iak. 4:8) No reira, a tamau i te faaohipa maitai i te mau mea atoa ta Iehova e horoa mai ra no te tamau i te haapii no nia i te hoo. I to muri nei tumu parau, e ite tatou eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo maoti te hoo e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru rahi no to Iehova here.

HIMENE 107 Faaite mai te Atua e nafea ia here

a NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te auraa o te “feruriruriraa,” o te tiatonuraa ïa i te hoê tumu parau a faahohonu atu ai i te reira.

b Mea taa ê te haaputuputuraa ‘i te mau mea atoa to te raˈi’ ta Paulo i faahiti i roto i te Ephesia 1:10, e te haaputuputuraa i te “mau taata maitihia” ta Iesu i faahiti i roto i te Mataio 24:31 e te Mareko 13:27. Ua faahiti Paulo i te taime e maiti ai Iehova i ta ˈna mau tamaiti pae varua ma te faatavai ia ratou. Area o Iesu, ua faahiti o ˈna i te taime e haaputuputuhia ˈi i te raˈi te toea o te feia faatavaihia i nia i te fenua i te roaraa o te ati rahi.