Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 39

Ia riro to outou mǎrû ei puai no outou

Ia riro to outou mǎrû ei puai no outou

“Eiaha roa hoi te hoê tavini a te Fatu e tatamaˈi, e hamani maitai râ oia i te taata atoa.”​—TIM. 2, 2:24.

HIMENE 120 E pee anaˈe i to te Mesia mǎrû

HAAPOTORAA a

1. Eaha ta te hoê hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa e nehenehe e uiui mai?

 EAHA to outou huru ia uiui mai to outou hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa no nia i to outou mau tiaturiraa? E taiâ anei outou? Mai te peu e e, e ere o outou anaˈe. Na roto i teie uiraa ta ˈna, e taa paha ia tatou to ˈna manaˈo a nehenehe atu ai e poro ia ˈna. I te tahi râ taime, e ani mai o ˈna i te reira no te patiatia noa ia tatou. Eiaha tatou e maere, inaha mea rahi te taata tei faaroo i te parau tano ore no nia i to tatou mau tiaturiraa. (Ohi. 28:22) Hau atu â, te ora nei tatou i “te mau mahana hopea” e riro ai te taata ei mea “etaeta” e te “iria.”​—Tim. 2, 3:1, 3.

2. Eaha te faufaaraa o te mǎrû?

2 E ui paha outou, ‘E nafea ia pahono ma te mǎrû ia faaooo te hoê taata i to ˈu mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia?’ Eaha te tauturu ia outou? Hoê noa ravea: te mǎrû. Eita hoi te taata mǎrû e riri hanoa, e haavî râ o ˈna ia ˈna iho i mua i teie huru tupuraa. (Mas. 16:32) Parau mau, mea ohie ia parau. E nafea râ ia faaite i te mǎrû, ia faaooo iho â râ te hoê taata i to outou mau tiaturiraa? E te mau metua, e nafea outou e haapii ai i ta outou mau tamarii ia faataa i te tumu o to ratou faaroo ma te mǎrû? Tera ïa ta tatou e hiˈo mai.

E NAFEA IA FAAITE I TE MǍRÛ?

3. No te aha e ere te taata mǎrû i te mea paruparu? (Timoteo 2, 2:24, 25)

3 E ere roa ˈtu te taata mǎrû i te mea paruparu. E titauhia te puai no te faaite i te mǎrû a tamatahia ˈi tatou. E tuhaa te mǎrû o “te hotu ta te varua moˈa e faatupu.” (Gal. 5:22, 23, nota) Te taˈo Heleni no te “mǎrû,” e taˈo ïa o te faataa i te huru o te hoê puaahorofenua oviri tei faaratahia. Noa ˈtu to ˈna puai, ua mǎrû mai te puaahorofenua no te mea ua rata. E nafea tatou e faaite ai i te mǎrû e te puai i te hoê â taime? Te hoê ravea maitai, o te taparuraa i te Atua i to ˈna varua, ma te ani i ta ˈna tauturu no te faatupu i teie huru maitai. E rave rahi taeae e tuahine tei faaite i te mǎrû i mua i te enemi, a faahiahia roa ˈtu ai te taata tei ite mai. (A taio i te Timoteo 2, 2:24, 25.) E nafea ia faariro i te mǎrû ei puai no tatou?

4. Eaha ta tatou e haapii mai i te mǎrû o Isaaka?

4 Mea rahi te taata i roto i te Bibilia o tei haafaufaa i te mǎrû. O Isaaka te tahi. I to ˈna parahiraa i te tuhaa fenua o Gerara i Philiseti, ua pohehae te feia tapiri ia ˈna. Ua tapoi ratou i te mau apoo pape ta to ˈna metua tane i ô. Aita Isaaka i mârô, ua faaatea râ o ˈna e to ˈna utuafare e ua ô i te tahi atu mau apoo pape. (Gen. 26:12-18) Imi hara faahou mai nei to Philiseti ia ˈna ma te parau e na ratou atoa tera mau apoo pape. I reira atoa, ua faatupu Isaaka i te hau. (Gen. 26:19-25) Eita e ore e ua pee o ˈna i te hiˈoraa o to ˈna na metua, e taata mǎrû hoi o Aberahama e ua matauhia Sara no “te hau e te mǎrû.”​—Pet. 1, 3:4-6; Gen. 21:22-34.

5. Eaha te haapapu ra e e nehenehe te mau metua Kerisetiano e haapii i ta ratou mau tamarii ia haafaufaa i te mǎrû?

5 E te mau metua, e nehenehe atoa outou e haapii i ta outou mau tamarii ia haafaufaa i te mǎrû. Teie te hiˈoraa o Maxence, e 17 matahiti to ˈna. Ua faaruru o ˈna i te huru iria o te taata i te fare haapiiraa e i roto i te taviniraa. Ua tauturu noa to ˈna na metua ia ˈna ia faaite i te mǎrû. Te parau ra raua: “I te pae hopea, ua taa ia Maxence e mea puai aˈe te taata o te haavî ia ˈna, eiaha râ te taata o te ura noa i te riri.” Te mea oaoa, ua riro te mǎrû o Maxence ei puai no ˈna.  

6. E nafea te pure e tauturu ai ia tatou ia faaite i te mǎrû?

6 E nafea tatou ia faainohia te iˈoa o to tatou Atua e ia faaooohia tatou no to tatou mau tiaturiraa? E ani anaˈe ia Iehova i to ˈna varua e to ˈna paari no te pahono ma te mǎrû. Eaha râ mai te peu aita i haere ia tatou i te haavî ia tatou? E pure faahou tatou e e feruri e nafea ia haamaitai atu â i tera pae. Papu, e faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa no te tamǎrû ia tatou.

7. E nafea te mau irava Bibilia e tauturu ai ia tatou ia haavî i to tatou vaha e ia faaea hau noa? (Maseli 15:1, 18)

7 E tauturu te tahi mau irava Bibilia ia tatou ia haavî i to tatou vaha ia iria mai te taata. E haamanaˈo mai te varua o te Atua i teie mau irava. (Ioa. 14:26) Ei hiˈoraa, e nehenehe te buka Maseli e tauturu ia tatou ia faaite i te mǎrû. (A taio i te Maseli 15:1, 18.) E faaite atoa teie buka eaha te maitai e fanaˈohia ia faaea hau noa i mua i te fifi.​—Mas. 10:19; 17:27; 21:23; 25:15.

E NAFEA TE PAARI E TAUTURU AI IA TATOU IA FAAITE I TE MǍRÛ?

8. No te aha e mea faufaa ia feruri eaha tei turai i te taata ia ui mai no nia i to tatou mau tiaturiraa?

8 E nehenehe te paari e tauturu ia tatou. (Mas. 19:11) E haavî te taata feruriraa paari ia ˈna iho ia faaooohia o ˈna no to ˈna mau tiaturiraa. Pinepine, ia ui mai te taata ia tatou, e tumu ïa. No reira, hou tatou a pahono ai, e haamanaˈo anaˈe e aita tatou i ite eaha tei turai ia ˈna ia tuu mai i teie uiraa.​—Mas. 16:23.

9. Mea nafea to Gideona faaiteraa i te haroˈaroˈa e te mǎrû i te mau tane no Epheraima?

9 A hiˈo na mea nafea to Gideona pahonoraa i te mau tane no Epheraima. Ua riri ratou ia ˈna no te mea aita o ˈna i titau ia ratou no te aro i te enemi o Iseraela. Eaha mau râ te tumu i riri ai ratou? Te teoteo anei? Noa ˈtu râ, ua faatura Gideona i to ratou huru aau e ua pahono oia ia ratou ma te mǎrû. Ua nafea ˈtura te mau tane no Epheraima? Te parau ra te Bibilia e ua ‘mǎrû mai ratou.’​—Tav. 8:1-3.

10. Eaha te tauturu ia tatou ia ite e nafea ia pahono i te feia e ui mai no nia i to tatou mau tiaturiraa? (Petero 1, 3: 15)

10 Ua ui mai paha te hoê hoa ohipa aore ra hoê hoa haapiiraa no nia i to tatou tiaturiraa Kerisetiano. E faaitoito tatou i te faataa i te reira a faatura noa ˈi i te huru aau o te taata. (A taio i te Petero 1, 3:15.) Mai te peu ua tuu mai o ˈna i teie uiraa, e tumu parau ïa teie ta ˈna e anaanatae ra. Noa ˈtu eaha te tumu, a pahono noa ma te mǎrû, peneiaˈe e taui o ˈna i to ˈna manaˈo. Noa ˈtu e haraooo tatou i ta ˈna mau peu, mea faufaa ia faaite atu i te mǎrû.​—Roma 12:17.

Ia titau te hoê taata ia outou no te hoê oroa fanauraa, mea au ia ite i te tumu i manaˈo ai o ˈna ia outou. E ite ïa outou e nafea ia pahono ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 11-12)

11-12. (1) No te aha e tia ia tatou ia feruri hou a pahono ai i te hoê uiraa fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) A horoa i te hiˈoraa o te faaite ra e nehenehe te uiraa a te hoê taata e riro ei ravea no te haamata i te hoê aparauraa.

11 E ia ui mai te hoê hoa ohipa no te aha eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te oroa fanauraa? A feruri na: E hinaaro paha o ˈna e ite e e arearea atoa anei tatou i te tahi taime. E manaˈo atoa paha o ˈna e no te mea aita tatou e faatupu nei i teie oroa, eita ïa ratou e nehenehe e arearea i tera taime. E nehenehe tatou e haapopou i to tatou hoa ohipa no to ˈna haapeapearaa no to ˈna mau hoa ohipa. I muri mai, a haapapu ia ˈna e mea au atoa na tatou ia vai noa te hau i te vahi raveraa ohipa. Peneiaˈe e farii o ˈna ia faaite outou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau oroa fanauraa.

12 E nehenehe tatou e na reira atoa ia mârô mai vetahi ia tatou. E nehenehe te hoê taata e onoono ia taui te Ite no Iehova i to ratou manaˈo no nia i te peu mahu. Eita e ore e aita e tano ra to ˈna manaˈo no nia i te mau Ite no Iehova. E hoa aore ra e fetii anei to ˈna o te rave ra i te peu mahu? Te manaˈo ra anei o ˈna e aita tatou e au ra i teie huru taata? E nehenehe tatou e haapapu ia ˈna e mea here na tatou te mau huru taata atoa e e faatura tatou i ta ratou mau faaotiraa. b (Pet. 1, 2:17) I reira tatou e faahiti ai i te faufaaraa ia haapao i te mau ture aveia a te Bibilia.

13. E nafea outou e tauturu ai i te hoê taata mea maamaa no ˈna ia tiaturi i te Atua?

13 Ia û tatou i te taata e manaˈo etaeta to ˈna, eiaha tatou e manaˈo e ua taa ia tatou te hohonuraa o to ˈna manaˈo. (Tito 3:2) Ei hiˈoraa, e nafea outou ia parau mai te hoê hoa haapiiraa e mea maamaa ia tiaturi i te Atua? Te auraa anei e tiaturi o ˈna e mea tupu noa mai te mau mea atoa? Peneiaˈe aita o ˈna i feruri maitai i tera tumu parau. No reira, eiaha e tataˈu i nia i te reira, e nehenehe râ outou e tuu i te hoê manaˈo ta ˈna e feruriruri i muri mai. E nehenehe outou e faaite ia ˈna i te mau tumu parau no nia i te poieteraa itehia i nia i te jw.org. E anaanatae paha o ˈna i te aparau ia outou no nia i ta ˈna i ite mai. No reira, ia faatura outou i te taata, e nehenehe ratou e taui i to ratou manaˈo.

14. Mea nafea Niall i faaohipa ˈi i ta tatou reni natirara no te faataa i te tiaturiraa o te mau Ite no Iehova i te hoê hoa haapiiraa?

14 Ua faaohipa te hoê taurearea o Niall te iˈoa i ta tatou reni natirara no te haamaramarama i te taata no nia i te tiaturiraa o te mau Ite no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Pinepine te hoê hoa haapiiraa i te parau ia ˈu e aita vau e tiaturi ra i te haapiiraa a te mau aivanaa no te mea te tiaturi ra vau i te Bibilia, o ta ˈna hoi e parau ra e buka aai noa.” I te mea e aita te hoa haapiiraa i vaiiho ia Niall ia faataa i to ˈna manaˈo, ua faaite atu ïa o ˈna i te tuhaa “Te ihi e te Bibilia” i nia i te jw.org. I muri mai, ua taa ia Niall e ua taio to ˈna hoa haapiiraa i te tahi mau tumu parau i nia i te reni natirara e ua ineine oia i te aparau no nia i te tumu o te ora. E nehenehe outou e tamata atoa i teie huru raveraa.

E TE MAU UTUAFARE, A FAAINEINE IA OUTOU

15. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia pahono ma te mǎrû i te fare haapiiraa?

15 E nehenehe te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii ia pahono ma te mǎrû ia faaooohia ratou no to ratou tiaturiraa. (Iak. 3:13) I roto i ta ratou haamoriraa utuafare, ua faaoti te tahi mau metua e hiˈopoa i te mau tumu parau e nehenehe e hiti mai i te fare haapiiraa. I muri iho, e aparau e e faaite ratou e nafea ia pahono i te hoê uiraa. E haapii-atoa-hia te mau tamarii e nafea ia pahono ma te mǎrû e te au.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ A faanaho i te faahiˈoraa i roto i te haamoriraa utuafare.

16-17. E nafea te faahiˈoraa e tauturu ai i te feia apî?

16 I roto i te hoê faahiˈoraa, e nehenehe te mau Kerisetiano e feruri eaha te mau manaˈo ta ratou e nehenehe e faaohipa e o te haapapu ia ratou iho e mea mau to ratou mau tiaturiraa. I roto i te anairaa tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei” i nia i te jw.org, te vai ra te tahi mau api faaineinehia no te mau taurearea. E ravea teie no te haapuai i to ratou faaroo e no te faaineine i ta ratou iho mau pahonoraa. Ia hiˈopoahia teie mau api i roto i te haamoriraa utuafare, e ite te mau mero tataitahi e nafea ia faataa i te tumu o to ratou faaroo na roto i te mǎrû.

17 Te faataa ra te hoê taurearea o Matthew te iˈoa mea nafea te mau faahiˈoraa i te tautururaa ia ˈna. I roto i ta ratou haamoriraa utuafare, e maimi Matthew e to ˈna na metua i te mau tumu parau e nehenehe e faahitihia i te fare haapiiraa. Te parau nei o ˈna: “E feruri matou eaha te mau tupuraa e nehenehe e hiti mai, e e rave matou i te faahiˈoraa no te faaohipa i te mau maimiraa i itehia mai ia matou. Ia papu ia ˈu te tumu o to ˈu faaroo, mea ohie aˈe no ˈu ia faataa i te reira ma te mǎrû.”

18. Eaha te manaˈo faufaa i roto i te Kolosa 4:6?

18 E ere no te mea ua farii outou i te hoê manaˈo, e farii atoa ïa vetahi ê. Maoti râ te mǎrû, e nehenehe ratou e horoa mai i te tariˈa faaroo. (A taio i te Kolosa 4:6.) Ia faataa outou i te hoê manaˈo, mai te hoê ïa popo ta outou e taora ˈtu. Mai te peu e taora outou i te popo ma te mǎrû, e nehenehe ïa te taata e apo mai a hauti noa ˈi outou. Hoê â huru ia paraparau outou ma te mǎrû, e anaanatae ïa te taata i te faaroo e i te aparau ia outou. Papu, ia mârô e ia faaooo noa te hoê taata i to outou mau tiaturiraa, eiaha ïa e pahono atu. (Mas. 26:4) Mea varavara râ tera huru taata, e faaroo mai iho â te rahiraa.

19. Na te aha e turai ia tatou ia faataa i ta tatou e tiaturi ra ma te mǎrû?

19 Mea faufaa mau ia faaite i te mǎrû. A pure ia Iehova ia horoa mai i te puai no te faaite i te mǎrû ia mârô aore ra ia faaino te taata ia tatou. A haamanaˈo, ia pahono tatou ma te mǎrû, eita ïa te tatamaˈi e tupu. E nehenehe atoa te hoê pahonoraa mǎrû e te faatura e taui i te manaˈo o te taata no nia ia tatou e te pue parau mau Bibilia. No reira, “ia ineine noa outou i te paturu i ta outou e tiaturi ra . . . , ia na reira râ ma te mǎrû e te faatura rahi.” (Pet. 1, 3:15) Ia riro ïa to outou mǎrû ei puai no outou!

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

a E faaite teie tumu parau e nafea ia faataa i to tatou mau tiaturiraa ma te mǎrû ia faatihaehae te taata ia tatou.

b No te tahi mau ravea papu, a taio i te tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei: Mea ino anei te peu mahu?” i nia i te jw.org.

c E ite mai outou i te mau ravea papu i nia i te jw.org i roto i te anairaa tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei” e “Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova.”