TUMU PARAU HAAPIIRAA 39
Ia riro to outou mǎrû ei puai no outou
“Eiaha roa hoi te hoê tavini a te Fatu e tatamaˈi, e hamani maitai râ oia i te taata atoa.”—TIM. 2, 2:24.
HIMENE 120 E pee anaˈe i to te Mesia mǎrû
HAAPOTORAA a
1. Eaha ta te hoê hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa e nehenehe e uiui mai?
EAHA to outou huru ia uiui mai to outou hoa ohipa aore ra hoa haapiiraa no nia i to outou mau tiaturiraa? E taiâ anei outou? Mai te peu e e, e ere o outou anaˈe. Na roto i teie uiraa ta ˈna, e taa paha ia tatou to ˈna manaˈo a nehenehe atu ai e poro ia ˈna. I te tahi râ taime, e ani mai o ˈna i te reira no te patiatia noa ia tatou. Eiaha tatou e maere, inaha mea rahi te taata tei faaroo i te parau tano ore no nia i to tatou mau tiaturiraa. (Ohi. 28:22) Hau atu â, te ora nei tatou i “te mau mahana hopea” e riro ai te taata ei mea “etaeta” e te “iria.”—Tim. 2, 3:1, 3.
2. Eaha te faufaaraa o te mǎrû?
2 E ui paha outou, ‘E nafea ia pahono ma te mǎrû ia faaooo te hoê taata i to ˈu mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia?’ Eaha te tauturu ia outou? Hoê noa ravea: te mǎrû. Eita hoi te taata mǎrû e riri hanoa, e haavî râ o ˈna ia ˈna iho i mua i teie huru tupuraa. (Mas. 16:32) Parau mau, mea ohie ia parau. E nafea râ ia faaite i te mǎrû, ia faaooo iho â râ te hoê taata i to outou mau tiaturiraa? E te mau metua, e nafea outou e haapii ai i ta outou mau tamarii ia faataa i te tumu o to ratou faaroo ma te mǎrû? Tera ïa ta tatou e hiˈo mai.
E NAFEA IA FAAITE I TE MǍRÛ?
3. No te aha e ere te taata mǎrû i te mea paruparu? (Timoteo 2, 2:24, 25)
3 E ere roa ˈtu te taata mǎrû i te mea paruparu. E titauhia te puai no te faaite i te mǎrû a tamatahia ˈi tatou. E tuhaa te mǎrû o “te hotu ta te varua moˈa e faatupu.” (Gal. 5:22, 23, nota) Te taˈo Heleni no te “mǎrû,” e taˈo ïa o te faataa i te huru o te hoê puaahorofenua oviri tei faaratahia. Noa ˈtu to ˈna puai, ua mǎrû mai te puaahorofenua no te mea ua rata. E nafea tatou e faaite ai i te mǎrû e te puai i te hoê â taime? Te hoê ravea maitai, o te taparuraa i te Atua i to ˈna varua, ma te ani i ta ˈna tauturu no te faatupu i teie huru maitai. E rave rahi taeae e tuahine tei faaite i te mǎrû i mua i te enemi, a faahiahia roa ˈtu ai te taata tei ite mai. (A taio i te Timoteo 2, 2:24, 25.) E nafea ia faariro i te mǎrû ei puai no tatou?
4. Eaha ta tatou e haapii mai i te mǎrû o Isaaka?
4 Mea rahi te taata i roto i te Bibilia o tei haafaufaa i te mǎrû. O Isaaka te tahi. I to ˈna parahiraa i te tuhaa fenua o Gerara i Philiseti, ua pohehae te feia tapiri ia ˈna. Ua tapoi ratou i te mau apoo pape ta to ˈna metua tane i ô. Aita Isaaka i mârô, ua faaatea râ o ˈna e to ˈna utuafare e ua ô i te tahi atu mau apoo pape. (Gen. 26:12-18) Imi hara faahou mai nei to Philiseti ia ˈna ma te parau e na ratou atoa tera mau apoo pape. I reira atoa, ua faatupu Isaaka i te hau. (Gen. 26:19-25) Eita e ore e ua pee o ˈna i te hiˈoraa o to ˈna na metua, e taata mǎrû hoi o Aberahama e ua matauhia Sara no “te hau e te mǎrû.”—Pet. 1, 3:4-6; Gen. 21:22-34.
5. Eaha te haapapu ra e e nehenehe te mau metua Kerisetiano e haapii i ta ratou mau tamarii ia haafaufaa i te mǎrû?
5 E te mau metua, e nehenehe atoa outou e haapii i ta outou mau tamarii ia haafaufaa i te mǎrû. Teie te hiˈoraa o Maxence, e 17 matahiti to ˈna. Ua faaruru o ˈna i te huru iria o te taata i te fare haapiiraa e i roto i te taviniraa. Ua tauturu noa to ˈna na metua ia ˈna ia faaite i te mǎrû. Te parau ra raua: “I te pae hopea, ua taa ia Maxence e mea puai aˈe te taata o te haavî ia ˈna, eiaha râ te taata o te ura noa i te riri.” Te mea oaoa, ua riro te mǎrû o Maxence ei puai no ˈna.
6. E nafea te pure e tauturu ai ia tatou ia faaite i te mǎrû?
6 E nafea tatou ia faainohia te iˈoa o to tatou Atua e ia faaooohia tatou no to tatou mau tiaturiraa? E ani anaˈe ia Iehova i to ˈna varua e to ˈna paari no te pahono ma te mǎrû. Eaha râ mai te peu aita i haere ia tatou i te haavî ia tatou? E pure faahou tatou e e feruri e nafea ia haamaitai atu â i tera pae. Papu, e faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa no te tamǎrû ia tatou.
7. E nafea te mau irava Bibilia e tauturu ai ia tatou ia haavî i to tatou vaha e ia faaea hau noa? (Maseli 15:1, 18)
7 E tauturu te tahi mau irava Bibilia ia tatou ia haavî i to tatou vaha ia iria mai te taata. E haamanaˈo mai te varua o te Atua i teie mau irava. (Ioa. 14:26) Ei hiˈoraa, e nehenehe te buka Maseli e tauturu ia tatou ia faaite i te mǎrû. (A taio i te Maseli 15:1, 18.) E faaite atoa teie buka eaha te maitai e fanaˈohia ia faaea hau noa i mua i te fifi.—Mas. 10:19; 17:27; 21:23; 25:15.
E NAFEA TE PAARI E TAUTURU AI IA TATOU IA FAAITE I TE MǍRÛ?
8. No te aha e mea faufaa ia feruri eaha tei turai i te taata ia ui mai no nia i to tatou mau tiaturiraa?
8 E nehenehe te paari e tauturu ia tatou. (Mas. 19:11) E haavî te taata feruriraa paari ia ˈna iho ia faaooohia o ˈna no to ˈna mau tiaturiraa. Pinepine, ia ui mai te taata ia tatou, e tumu ïa. No reira, hou tatou a pahono ai, e haamanaˈo anaˈe e aita tatou i ite eaha tei turai ia ˈna ia tuu mai i teie uiraa.—Mas. 16:23.
9. Mea nafea to Gideona faaiteraa i te haroˈaroˈa e te mǎrû i te mau tane no Epheraima?
9 A hiˈo na mea nafea to Gideona pahonoraa i te mau tane no Epheraima. Ua riri ratou ia ˈna no te mea aita o ˈna i titau ia ratou no te aro i te enemi o Iseraela. Eaha mau râ te tumu i riri ai ratou? Te teoteo anei? Noa ˈtu râ, ua faatura Gideona i to ratou huru aau e ua pahono oia ia ratou ma te mǎrû. Ua nafea ˈtura te mau tane no Epheraima? Te parau ra te Bibilia e ua ‘mǎrû mai ratou.’—Tav. 8:1-3.
10. Eaha te tauturu ia tatou ia ite e nafea ia pahono i te feia e ui mai no nia i to tatou mau tiaturiraa? (Petero 1, 3: 15)
10 Ua ui mai paha te hoê hoa ohipa aore ra hoê hoa haapiiraa no nia i to tatou tiaturiraa Kerisetiano. E faaitoito tatou i te faataa i te reira a faatura noa ˈi i te huru aau o te taata. (A taio i te Petero 1, 3:15.) Mai te peu ua tuu mai o ˈna i teie uiraa, e tumu parau ïa teie ta ˈna e anaanatae ra. Noa ˈtu eaha te tumu, a pahono noa ma te mǎrû, peneiaˈe e taui o ˈna i to ˈna manaˈo. Noa ˈtu e haraooo tatou i ta ˈna mau peu, mea faufaa ia faaite atu i te mǎrû.—Roma 12:17.
11-12. (1) No te aha e tia ia tatou ia feruri hou a pahono ai i te hoê uiraa fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) A horoa i te hiˈoraa o te faaite ra e nehenehe te uiraa a te hoê taata e riro ei ravea no te haamata i te hoê aparauraa.
11 E ia ui mai te hoê hoa ohipa no te aha eita te mau Ite no Iehova e faatupu i te oroa fanauraa? A feruri na: E hinaaro paha o ˈna e ite e e arearea atoa anei tatou i te tahi taime. E manaˈo atoa paha o ˈna e no te mea aita tatou e faatupu nei i teie oroa, eita ïa ratou e nehenehe e arearea i tera taime. E nehenehe tatou e haapopou i to tatou hoa ohipa no to ˈna haapeapearaa no to ˈna mau hoa ohipa. I muri mai, a haapapu ia ˈna e mea au atoa na tatou ia vai noa te hau i te vahi raveraa ohipa. Peneiaˈe e farii o ˈna ia faaite outou eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau oroa fanauraa.
12 E nehenehe tatou e na reira atoa ia mârô mai vetahi ia tatou. E nehenehe te hoê taata e onoono ia taui te Ite no Iehova i to ratou manaˈo no nia i te peu mahu. Eita e ore e aita e tano ra to ˈna manaˈo no nia i te mau Ite no Iehova. E hoa aore ra e fetii anei to ˈna o te rave ra i te peu mahu? Te manaˈo ra anei o ˈna e aita tatou e au ra i teie huru taata? E nehenehe tatou e haapapu ia ˈna e mea here na tatou te mau huru taata atoa e e faatura tatou i ta ratou mau faaotiraa. b (Pet. 1, 2:17) I reira tatou e faahiti ai i te faufaaraa ia haapao i te mau ture aveia a te Bibilia.
13. E nafea outou e tauturu ai i te hoê taata mea maamaa no ˈna ia tiaturi i te Atua?
13 Ia û tatou i te taata e manaˈo etaeta to ˈna, eiaha tatou e manaˈo e ua taa ia tatou te hohonuraa o to ˈna manaˈo. (Tito 3:2) Ei hiˈoraa, e nafea outou ia parau mai te hoê hoa haapiiraa e mea maamaa ia tiaturi i te Atua? Te auraa anei e tiaturi o ˈna e mea tupu noa mai te mau mea atoa? Peneiaˈe aita o ˈna i feruri maitai i tera tumu parau. No reira, eiaha e tataˈu i nia i te reira, e nehenehe râ outou e tuu i te hoê manaˈo ta ˈna e feruriruri i muri mai. E nehenehe outou e faaite ia ˈna i te mau tumu parau no nia i te poieteraa itehia i nia i te jw.org. E anaanatae paha o ˈna i te aparau ia outou no nia i ta ˈna i ite mai. No reira, ia faatura outou i te taata, e nehenehe ratou e taui i to ratou manaˈo.
14. Mea nafea Niall i faaohipa ˈi i ta tatou reni natirara no te faataa i te tiaturiraa o te mau Ite no Iehova i te hoê hoa haapiiraa?
14 Ua faaohipa te hoê taurearea o Niall te iˈoa i ta tatou reni natirara no te haamaramarama i te taata no nia i te tiaturiraa o te mau Ite no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “Pinepine te hoê hoa haapiiraa i te parau ia ˈu e aita vau e tiaturi ra i te haapiiraa a te mau aivanaa no te mea te tiaturi ra vau i te Bibilia, o ta ˈna hoi e parau ra e buka aai noa.” I te mea e aita te hoa haapiiraa i vaiiho ia Niall ia faataa i to ˈna manaˈo, ua faaite atu ïa o ˈna i te tuhaa “Te ihi e te Bibilia” i nia i te jw.org. I muri mai, ua taa ia Niall e ua taio to ˈna hoa haapiiraa i te tahi mau tumu parau i nia i te reni natirara e ua ineine oia i te aparau no nia i te tumu o te ora. E nehenehe outou e tamata atoa i teie huru raveraa.
E TE MAU UTUAFARE, A FAAINEINE IA OUTOU
15. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia pahono ma te mǎrû i te fare haapiiraa?
15 E nehenehe te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii ia pahono ma te mǎrû ia faaooohia ratou no to ratou tiaturiraa. (Iak. 3:13) I roto i ta ratou haamoriraa utuafare, ua faaoti te tahi mau metua e hiˈopoa i te mau tumu parau e nehenehe e hiti mai i te fare haapiiraa. I muri iho, e aparau e e faaite ratou e nafea ia pahono i te hoê uiraa. E haapii-atoa-hia te mau tamarii e nafea ia pahono ma te mǎrû e te au.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ A faanaho i te faahiˈoraa i roto i te haamoriraa utuafare.”
16-17. E nafea te faahiˈoraa e tauturu ai i te feia apî?
16 I roto i te hoê faahiˈoraa, e nehenehe te mau Kerisetiano e feruri eaha te mau manaˈo ta ratou e nehenehe e faaohipa e o te haapapu ia ratou iho e mea mau to ratou mau tiaturiraa. I roto i te anairaa tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei” i nia i te jw.org, te vai ra te tahi mau api faaineinehia no te mau taurearea. E ravea teie no te haapuai i to ratou faaroo e no te faaineine i ta ratou iho mau pahonoraa. Ia hiˈopoahia teie mau api i roto i te haamoriraa utuafare, e ite te mau mero tataitahi e nafea ia faataa i te tumu o to ratou faaroo na roto i te mǎrû.
17 Te faataa ra te hoê taurearea o Matthew te iˈoa mea nafea te mau faahiˈoraa i te tautururaa ia ˈna. I roto i ta ratou haamoriraa utuafare, e maimi Matthew e to ˈna na metua i te mau tumu parau e nehenehe e faahitihia i te fare haapiiraa. Te parau nei o ˈna: “E feruri matou eaha te mau tupuraa e nehenehe e hiti mai, e e rave matou i te faahiˈoraa no te faaohipa i te mau maimiraa i itehia mai ia matou. Ia papu ia ˈu te tumu o to ˈu faaroo, mea ohie aˈe no ˈu ia faataa i te reira ma te mǎrû.”
18. Eaha te manaˈo faufaa i roto i te Kolosa 4:6?
18 E ere no te mea ua farii outou i te hoê manaˈo, e farii atoa ïa vetahi ê. Maoti râ te mǎrû, e nehenehe ratou e horoa mai i te tariˈa faaroo. (A taio i te Kolosa 4:6.) Ia faataa outou i te hoê manaˈo, mai te hoê ïa popo ta outou e taora ˈtu. Mai te peu e taora outou i te popo ma te mǎrû, e nehenehe ïa te taata e apo mai a hauti noa ˈi outou. Hoê â huru ia paraparau outou ma te mǎrû, e anaanatae ïa te taata i te faaroo e i te aparau ia outou. Papu, ia mârô e ia faaooo noa te hoê taata i to outou mau tiaturiraa, eiaha ïa e pahono atu. (Mas. 26:4) Mea varavara râ tera huru taata, e faaroo mai iho â te rahiraa.
19. Na te aha e turai ia tatou ia faataa i ta tatou e tiaturi ra ma te mǎrû?
19 Mea faufaa mau ia faaite i te mǎrû. A pure ia Iehova ia horoa mai i te puai no te faaite i te mǎrû ia mârô aore ra ia faaino te taata ia tatou. A haamanaˈo, ia pahono tatou ma te mǎrû, eita ïa te tatamaˈi e tupu. E nehenehe atoa te hoê pahonoraa mǎrû e te faatura e taui i te manaˈo o te taata no nia ia tatou e te pue parau mau Bibilia. No reira, “ia ineine noa outou i te paturu i ta outou e tiaturi ra . . . , ia na reira râ ma te mǎrû e te faatura rahi.” (Pet. 1, 3:15) Ia riro ïa to outou mǎrû ei puai no outou!
HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa
a E faaite teie tumu parau e nafea ia faataa i to tatou mau tiaturiraa ma te mǎrû ia faatihaehae te taata ia tatou.
b No te tahi mau ravea papu, a taio i te tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei: Mea ino anei te peu mahu?” i nia i te jw.org.
c E ite mai outou i te mau ravea papu i nia i te jw.org i roto i te anairaa tumu parau “Ta te feia apî e uiui nei” e “Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova.”