Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 36

HIMENE 89 E haamaitaihia tei haapao

“A riro ei feia rave i te parau a te Atua”

“A riro ei feia rave i te parau a te Atua”

“A riro ei feia rave i te parau a te Atua, eiaha râ ei feia faaroo noa.”​—IAK. 1:22.

MANAˈO FAUFAA

E tauturu mai teie tumu parau ia hinaaro atu â tatou e taio i te Parau a te Atua pauroa te mahana, e feruriruri e e faaohipa i te reira.

1-2. Eaha te tumu mea oaoa te mau tavini a te Atua? (Iakobo 1:22-25)

 E HINAARO iho â Iehova e ta ˈna Tamaiti here o Iesu ia oaoa tatou. Te na ô ra te Salamo 119:2: “E oaoa te feia o te haapao i ta ˈna mau haamanaˈoraa, o te imi ia ˈna ma to ratou aau atoa.” Ua parau atoa Iesu: “Mea oaoa aˈe te feia e faaroo e e haapao i te parau a te Atua!”​—Luka 11:28.

2 Mea oaoa roa te mau tavini a Iehova. No te aha? Mea rahi te tumu, hoê râ tumu faufaa, e taio ratou i te Parau a te Atua e e faaohipa i ta ratou e haapii mai.​—A taio i te Iakobo 1:22-25.

3. Eaha te mau haamaitairaa ia faaohipa i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia?

3 Mea rahi te haamaitairaa ia “riro [tatou] ei feia rave i te parau a te Atua.” Ei hiˈoraa, ia faaohipa tatou i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia, e oaoa Iehova e tatou atoa. (Koh. 12:13) E maitai atu â to tatou oraraa utuafare. E piri atu â tatou i to tatou mau taeae e tuahine. E peneiaˈe tera ta oe e ite ra i roto i to oe oraraa. E paruru-atoa-hia tatou i te fifi rau ta te feia aita e pee ra i ta Iehova parau e faaruru nei. Ua tano iho â ta te arii Davida i parau. I muri iho i te faahitiraa i te ture, te faatureraa e te haavaraa a Iehova, ua na ô o ˈna: “Ma te haapao i te reira, e haamaitairaa rahi to muri.”​—Sal. 19:7-11.

4. No te aha e ere mea ohie ia riro ei feia rave i te Parau a te Atua?

4 E ere iho â mea ohie ia riro ei feia rave i te Parau a te Atua. E titauhia ia faataa i te taime i roto i ta tatou tapura ohipa no te taio e no te haapii i te Bibilia ia taa hoi ia tatou eaha ta Iehova e titau mai ra. No reira, e hiˈo mai tatou i te tahi mau manaˈo tauturu no te taio tamau i te Bibilia, oia atoa e nafea ia feruriruri i ta tatou i taio e ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa.

A FAATAA I TE TAIME NO TE TAIO I TE PARAU A TE ATUA

5. Eaha te mau hopoia e titau rahi nei i to tatou taime?

5 Mea ohipa roa te rahiraa o te mau tavini a Iehova, no te haapao anei i ta ratou mau hopoia faataahia i roto i te Bibilia. Mai te raveraa i te ohipa no te faatamaa i te utuafare. (Tim. 1, 5:8) Mea rahi atoa te taeae e tuahine e haapao ra i to ratou fetii ruhiruhia aore ra maˈimaˈi. Te haapao atoa nei tatou pauroa i to tatou ea. Hau atu â i teie mau hopoia, e ohipa faufaa atoa ta tatou i roto i te amuiraa. Hoê hopoia faufaa, te apitiraa ïa i te ohipa pororaa. I roto i teie rahiraa hopoia ta oe iho e amo nei, e nafea ia itea mai te taime no te taio tamau i te Bibilia, feruriruri e faaohipa i ta oe e taio ra?

6. Eaha ta oe e rave ia taio iho â oe i te Bibilia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 Hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe e titauhia ia rave tatou, te taioraa ïa i te Bibilia. (Phil. 1:10) No nia i te taata oaoa, te na ô ra te papai Salamo: “Mea au roa . . . na ˈna i te ture a Iehova, e te taio maite ra oia i ta ˈna ture i te po e te ao.” (Sal. 1:1, 2) Te auraa ïa, e faataa tatou i te taime no tera taioraa. Eaha râ te taime maitai aˈe? Tei te huru ïa o to tatou tupuraa. Te mea faufaa, ia faataa i te hoê taime pauroa te mahana. Te parau ra te hoê taeae o Victor te iˈoa: “Mea au roa na ˈu e taio i te Bibilia i te poipoi, noa ˈtu e ere au i te taata ara oioi. I te poipoi, aita i rahi te mau tafifiraa, ua ara maitai au, e eita atoa to ˈu feruriraa e nevaneva hanoa.” Tera atoa anei no oe? Mai te peu e e, a feruri ïa eaha te taime maitai roa ˈˈe no oe ia taio i te Bibilia.

Eaha te taime maitai aˈe no te taio i te Bibilia? Eaha te taime e faataa ˈi oe no te taio pauroa te mahana? (A hiˈo i te paratarafa 6)


A FERURIRURI I TA OE I TAIO

7-8. Eaha te haafifi ia tatou ia huti mai i te haapiiraa o ta tatou taioraa Bibilia? A faataa.

7 Ia faataa oe i te taime no te taio i te Bibilia, te vai ra te tahi mea e titauhia ia haapao maitai. Ua taio aˈena paha oe i te tahi mea e i muri iho ua moˈehia ia oe eaha ta oe i taio. O tatou pauroa tei farerei i teie tupuraa. Tera atoa te nehenehe e tupu ia taio tatou i te Bibilia. E faaoti paha tatou e taio e toru aore ra e maha pene i te mahana hoê. Mea maitai roa. Mea faufaa iho â ia haamau tatou i te fa e ia faaitoito i te tapea i te reira. (Kor. 1, 9:26) Tera râ, eita e navai. Mea faufaa atoa ia huti mai i te haapiiraa o ta tatou taioraa Bibilia.

8 A feruri na i teie faahohoˈaraa. Ua ite tatou e mea faufaa roa te pape ûa. Eaha râ te tupu ia topa rahi mai te ûa maa taime poto noa? E puru roa te repo, a hopuna ˈtu ai te pape. E ore ïa te mau raau tupu e ruperupe mai. Mai te peu râ mea toriri noa, e rari mǎrû noa ïa te repo, a ruperupe atu ai te mau raau tupu. Hoê â huru no te taioraa Bibilia. Eiaha tatou e taio haavitiviti noa, a ore atu ai e feruriruri, e haamanaˈo e e faaohipa i ta tatou e taio ra.​—Iak. 1:24.

E rari mǎrû noa te repo i te ûa toriri, a ruperupe ai te mau raau tupu. Eiaha atoa ïa tatou e taio haavitiviti noa, a ore atu ai e feruriruri e e faaohipa i ta tatou e taio ra (A hiˈo i te paratarafa 8)


9. Eaha te rave ia taa ia tatou mea pahere noa ta tatou taioraa Bibilia?

9 E taa paha ia oe i te tahi taime mea pahere noa ta oe taioraa Bibilia. Eaha ïa ta oe e rave? A haere mǎrû noa. A faaitoito i te feruri i ta oe e taio ra aore ra i taio mai nei. E ere mea ohipa rahi. E nehenehe oe e faaroa i ta oe taime haapiiraa aore ra e taio tau irava noa, a faaohipa ˈtu ai i te taime e toe ra no te feruriruri. Te na ô ra Victor tei faahitihia na: “Mea potopoto noa ta ˈu taioraa Bibilia, hoê noa pene i te tahi taime. No te mea e taio vau i te Bibilia i te aahiata, e nehenehe au e feruriruri i ta ˈu i taio i te roaraa o tera mahana.” Na oe e maiti ehia pene aore ra irava ta oe e taio. Te mea faufaa, ia taio oe ma te haere mǎrû noa, a nehenehe atu ai oe e feruri i ta oe e taio ra.​—Sal. 119:97; a hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Uiraa e feruri.”

10. A horoa i te hoê hiˈoraa e nafea ia faaohipa i ta oe e haapii ra. (Tesalonia 1, 5:17, 18)

10 Noa ˈtu eaha te taime oe e taio ai i te Bibilia aore ra te roaraa o ta oe taioraa, mea faufaa ia imi oe i te ravea no te faaohipa i ta oe i taio. A feruri e nafea oe e faaohipa ˈi i ta oe i haapii mai i teie nei aore ra i mua nei. Ei hiˈoraa, no taio mai nei oe i te Tesalonia 1, 5:17, 18. (A taio.) A feruri ïa ehia taime oe e pure ai e mea hohonu anei ta oe mau pure. E nehenehe atoa oe e feruri eaha te mau mea ta oe e hinaaro e haamauruuru ia Iehova, e toru noa ˈˈe. Tau minuti noa paha teie feruriruriraa, e tauturu râ te reira ia oe ia taa e ia faaohipa i te Parau a te Atua. E mai te peu e na reira noa oe pauroa te mahana, e riro mai iho â oe ei tavini puai atu â i te pae varua na Iehova. Teie nei râ, mai te peu mea rahi te mau mea e titauhia ia oe ia haamaitai atu â, e nafea ïa?

A HAAMAU I TE MAU FA TANOTANO NOA

11. Eaha te tahi tumu e toaruaru ai oe i te tahi taime? A horoa i te hoê hiˈoraa.

11 E toaruaru paha oe i te tahi taime ia ite oe e mea rahi te tuhaa e titauhia ia haamaitai oe. Teie te tahi hiˈoraa. I teie mahana, e taio oe i te irava e aˈo mai ra eiaha e haapao noa i te feia ta oe e au. (Iak. 2:1-8) E taa ia oe aita oe pee roa ra i tera aˈoraa, e faaoti ïa oe e taui. Mea maitai! E ananahi, e taio oe i te irava e faaara mai ra ia haapao maitai i ta oe mau parau. (Iak. 3:1-12) Haamanaˈo atura oe i taora parau na oe i te tahi taime. E faaoti ïa oe e faaafaro i te reira, oia hoi e faahiti i te mau parau faaitoito. E te toru o te mahana, no nia ta oe taioraa i te faaararaa eiaha e faahoa i to teie nei ao. (Iak. 4:4-12) Feruri atura oe e titauhia ia maiti maitai oe i ta oe mau faaanaanataeraa. E te maha o te mahana, ua oti roa ïa oe. Inaha ua rahi roa te tauiraa e rave.

12. No te aha eiaha oe e toaruaru ia faaite mai ta oe taioraa Bibilia i te mau tauiraa e rave? (A hiˈo atoa i te nota.)

12 Mai te peu e titauhia te tahi mau tauiraa aore ra te tahi mau vahi e haamaitai atu â eiaha e toaruaru, inaha te faaite ra te reira e mea haehaa oe. E taio te taata haehaa i te Bibilia, a rave atu ai i te mau tauiraa titauhia. a A haamanaˈo atoa, no te ahu mai i “te huru taata apî,” e tutavaraa tamau teie. (Kol. 3:10) Eaha te tauturu ia oe ia tamau i te taio e te faaohipa i te Parau a te Atua?

13. Eaha te tahi ravea maitai no te faaohipa i ta oe i apo mai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 Eiaha e tamata i te faaohipa pauroa ta oe i apo mai i roto i ta oe taioraa hoê noa haereraa. Mea maitai aˈe ia haamau i te tahi noa mau fa tanotano. (Mas. 11:2) E nehenehe oe e tamata i teie ravea. A papai i te mau mea e titauhia ia haamaitai oe. Ia oti, a maiti hoê aore ra e piti ta oe e haapao na mua. Te toea râ, i muri mai ïa. Eaha ta oe e hiˈopoa na mua?

Eiaha e tamata i te faaohipa pauroa ta oe i apo mai hoê noa haereraa. A haamau i te mau fa tanotano e a maiti hoê aore ra piti ta oe e haapao na mua (A hiˈo i te paratarafa 13-14)


14. Eaha te tahi mau fa ta oe e haapao na mua?

14 E nehenehe oe e haapao na mua hoê fa mea ohie aˈe no oe aore ra hoê tuhaa mea faufaa roa ia haamaitai oe. Ua taa anaˈe ia oe eaha ta oe fa, a rave i te mau maimiraa i roto anei i te Index des publications des Témoins de Jéhovah aore ra te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova. A pure ia Iehova no te ani ia ˈna ia horoa mai i “te hinaaro e te puai no te rave.” (Phil. 2:13) Ia oti, a faaohipa i ta oe i apo mai. Ua raea anaˈe ia oe ta oe fa matamua, e anaanatae atu â ïa oe i te haapao i te tahi atu mau fa. Inaha, ua haere anaˈe ia oe ia rave i te tahi tauiraa i roto i to oe oraraa Kerisetiano, mea ohie atu â ïa i roto i te tahi atu mau tuhaa.

A VAIIHO I TE PARAU A TE ATUA IA ‘OHIPA I ROTO IA OE’

15. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau tavini a Iehova e te feia e parau ra mea taio roa ratou i te Bibilia? (Tesalonia 1, 2:13)

15 E parau paha vetahi e mea taio roa ratou i te Bibilia. Teie râ, te tiaturi ra anei ratou i ta te Bibilia e haapii ra? Te faaohipa ra anei ratou i te reira, a rave atu ai i te mau tauiraa? Aita te rahiraa e na reira ra. Mea taa ê roa ïa te mau tavini a Iehova. Mai te mau Kerisetiano o te senekele matamua, te farii nei tatou i te Bibilia “mai te parau iho â . . . a te Atua.” Te faaitoito atoa nei tatou i te faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia i roto i to tatou oraraa.​—A taio i te Tesalonia 1, 2:13.

16. Eaha te tauturu mai ia riro ei feia rave i te Parau a te Atua?

16 E ere iho â mea ohie ia taio e ia faaohipa i te Parau a te Atua. E titauhia ia faataa tatou i te taime no te reira. Mea pahere noa paha ta tatou taioraa, a ore atu ai e feruriruri i ta tatou i taio. E toaruaru atoa paha tatou no te rahiraa tauiraa aore ra haamaitairaa e rave. Noa ˈtu eaha te fifi, e haere iho â ia tatou, maoti noa râ Iehova. E farii anaˈe ïa i ta ˈna tauturu, a riro atu ai tatou ei feia rave i te Parau a te Atua, eiaha râ ei feia e moˈe ia ratou ta ratou i faaroo. Te mea papu, e oaoa tatou ia tamau tatou i te taio e i te faaohipa i te Bibilia.​—Iak. 1:25.

HIMENE 94 Mauruuru Iehova no ta oe Parau

a I nia i te jw.org, a mataitai i te video To ratou manaˈo: Taioraa i te Bibilia.