Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 52

E te mau metua, a haapii i ta outou tamarii ia here ia Iehova!

E te mau metua, a haapii i ta outou tamarii ia here ia Iehova!

“Te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.”—SAL. 127:3.

HIMENE 134 E ô te tamarii no ǒ mai i te Atua

HAAPOTORAA *

1. Eaha te hopoia ta Iehova i horoa i te mau metua?

 UA HAMANI Iehova i na hoa faaipoipo matamua e te hinaaro ia fanau i te tamarii. No reira te Bibilia e parau ai: “Te tamarii ra, e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra.” (Sal. 127:3) A feruri na e ani te hoê hoa piri ia outou ia haapao i te tahi tino moni rahi. E oaoa roa outou ua tiaturi oia ia outou. E haapeapea atoa râ paha outou, e titauhia hoi ia haapao maitai i ta ˈna i tuu mai i roto i to outou rima. Mai tera hoa piri, te horoa ra Iehova i te mau metua te hoê mea faufaa aˈe i te moni. Ua tuu atu oia ia ratou te hopoia ia aupuru e ia tauturu i ta ratou tamarii ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa.

2. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

2 Na vai e faaoti afea na hoa faaipoipo e fanau ai i te tamarii? E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau aratairaa Bibilia o te tauturu i te feia faaipoipo ia rave i te faaotiraa paari.

A FAATURA I TE FAAOTIRAA A TE FEIA FAAIPOIPO

3. (a) Na vai e faaoti e fanau anei na hoa faaipoipo i te tamarii? (b) Eaha te mau irava Bibilia e titauhia ia haamanaˈo te fetii e hoa?

3 I te tahi mau fenua, e titau te taata ia fanau oioi na hoa faaipoipo-apî-hia i te tamarii. E pinepine te fetii aore ra te hoa i te turai ia ratou ia pee i te peu matauhia i to ratou fenua. Te parau ra Jethro, te hoê taeae no Asia: “I roto i te amuiraa, e turai te tahi mau Kerisetiano o tei tamariihia i te mau hoa faaipoipo ia fanau atoa i te tamarii.” Te na ô atoa ra te tahi atu taeae no Asia o Jeffrey: “E parau roa vetahi, ia ruhiruhia te mau Kerisetiano tei ore i fanau i te tamarii, aita e taata no te aupuru ia ratou.” Na te feia faaipoipo râ e faaoti e fanau i te tamarii aore ra aita. Na raua e amo i tera hopoia, mea tano iho â ïa na raua e rave i tera faaotiraa! (Gal. 6:5) Parau mau, e hinaaro te fetii e hoa ia oaoa na hoa faaipoipo, eiaha râ na ratou e faaoti no raua!—Tes. 1, 4:11.

4-5. Eaha na tumu parau e piti e titauhia ia paraparau na hoa faaipoipo e eaha te taime maitai aˈe no te na reira? A faataa.

4 Ia hinaaro na hoa faaipoipo e fanau i te tamarii, e mea maitai ia pahono raua i to muri nei mau uiraa faufaa: A tahi, afea raua e hinaaro ai e fanau i te tamarii? A piti, ehia tamarii ta raua e hinaaro? No te aha mea faufaa ia hiˈopoa i na uiraa e piti? Afea e titauhia ˈi ia paraparau no nia i tera tumu parau?

5 E pinepine te mau Kerisetiano i te paraparau no nia i tera tumu parau i te taime haamatauraa. No te aha? Te tahi tumu, ia tu to raua manaˈo i roto i tera tuhaa faufaa o to raua oraraa e tia ˈi. E titau-atoa-hia ia feruri ua ineine anei raua i te amo i tera hopoia. Ua faaoti vetahi Kerisetiano i te tiai hoê aore ra e piti aˈe matahiti faaipoiporaa hou a fanau ai i te tamarii. E taime ïa to raua no te faaau i to raua oraraa apî, ia piri atu â te tahi i te tahi hou a riro mai ai ei metua. E titau rahi hoi tera hopoia i to raua taime e puai!—Eph. 5:33.

6. No te tau ino ta tatou e ora nei, eaha ta vetahi feia faaipoipo i faaoti i te rave?

6 Ua faaau Iesu i te tau ino mau e te fifi ta tatou e ora nei i “te tau o Noa.” (Mat. 24:37; Tim. 2, 3:1) Ua faaoti vetahi Kerisetiano i te pee i te hiˈoraa o na tamaroa e toru a Noa e ta ratou vahine. Aita hoi ratou i fanau oioi i te tamarii! (Gen. 6:18; 9:18, 19; 10:1; Pet. 2, 2:5) Ma te haamanaˈo i to ratou aamu, ua faaoti vetahi feia faaipoipo i te ore e fanau oioi i te tamarii no te tavini atu â i te Atua.

Hou a faaoti ai e fanau i te tamarii e ehia ta ratou e hinaaro, e numera te mau Kerisetiano feruriraa paari i te haamâuˈaraa (A hiˈo i te paratarafa 7) *

7. E nafea te Luka 14:28, 29 e te Maseli 21:5 e tauturu ai i te feia faaipoipo?

7 Hou a faaoti ai e fanau i te tamarii e ehia ta ratou e hinaaro, e numera te mau Kerisetiano feruriraa paari i te haamâuˈaraa. (A taio i te Luka 14:28, 29.) Ua haapapu te tahi mau metua no te aupuru i te tamarii, eita e titau-noa-hia te moni, te taime e te puai rahi atoa râ. Mea faufaa roa ïa ia hiˈopoa te feia faaipoipo i to muri nei mau uiraa: ‘E titauhia anei ia rave mâua e piti i te ohipa? Ua tu anei to mâua manaˈo no nia i te mau mea hinaarohia e te utuafare? Ia rave mâua toopiti i te ohipa, na vai e haapao i ta mâua tamarii? O vai ta mâua e vaiiho ia haapii e ia horoa i te hiˈoraa i ta mâua tamarii?’ Ia hiˈopoa na hoa faaipoipo i teie mau uiraa ma te hau, te haapao ra ïa raua i te mau parau o te Maseli 21:5.A taio i roto i te nota. *

E tauturu te tane î i te here i ta ˈna vahine (A hiˈo i te paratarafa 8)

8. Eaha te mau tupuraa e titauhia i te feia faaipoipo ia feruri e eaha ta te hoê tane î i te here e rave?

8 E titauhia ia horoa na metua i te taime e te puai rahi no ta raua tamarii. Ia fanau raua hoê tamarii i muri mai i te tahi, e ere i te mea ohie ia aupuru maite i te mau tamarii atoa. Ua haapapu vetahi feia faaipoipo i roto i tera tupuraa, aita ratou i taa faahou e nafea râ! E rohirohi roa paha te tino e te feruriraa o te metua vahine. Peneiaˈe, eita ta ˈna e nehenehe faahou e rave i ta ˈna iho haapiiraa Bibilia, e pure e e poro tamau. E ere atoa i te mea ohie no te mau metua ia faaroo e ia huti mai i te faaitoitoraa i te mau putuputuraa. Papu, e rave te tane î i te here i te maraa ia ˈna no te tauturu i ta ˈna vahine ia haapao i te tamarii i te fare e i te putuputuraa a raverave atoa ˈi paha i te ohipa i te fare. E tutava atoa te metua tane i te faaineine tamau i te haamoriraa utuafare ia faufaahia te taatoaraa o te utuafare. E tamau atoa oia i te apiti atoa e to ˈna utuafare no te poro.

A HAAPII I TA OUTOU TAMARII IA HERE IA IEHOVA

9-10. Eaha te titauhia i te mau metua ia rave no te tauturu i ta ratou tamarii?

9 Eaha te tauturu i te mau metua ia haapii i ta ratou tamarii ia here ia Iehova? E nafea ratou ia paruru i ta ratou tamarii i te mau marei a teie nei ao? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau manaˈo tauturu.

10 A ani i ta Iehova tauturu. A feruri na i ta te mau metua o Samasona i rave. I te iteraa oia e tamariihia raua, ua taparu Manoa i ta Iehova aratairaa no te ite e nafea o ˈna ia aupuru maite i ta ˈna tamaiti.

11. Ia au i Te mau tavana 13:8, e nafea te mau metua ia pee i te hiˈoraa o Manoa?

11 Ua pee Nihad e Alma e ora ra i Bosnie-Herzégovine i te hiˈoraa o Manoa. Te faataa ra raua: “Mai ia Manoa, ua taparu mâua ia haapii mai Iehova e nafea ia riro ei metua maitai no ta mâua tamarii. E ua pahono Iehova i ta mâua mau pure na roto e rave rau ravea, oia hoi na roto i ta ˈna Parau, te mau papai Kerisetiano, te mau putuputuraa e te mau tairururaa.”—A taio i Te mau tavana 13:8.

12. Eaha te hiˈoraa ta Iosepha e Maria i horoa i ta raua mau tamarii?

12 A horoa i te hiˈoraa maitai. Mea faufaa ta outou parau, mea faufaa roa ˈtu râ ta outou ohipa! Ua horoa Iosepha e Maria i te hiˈoraa maitai i ta raua mau tamarii, oia atoa ia Iesu! Mea itoito roa Iosepha no te rave i te ohipa e no te aupuru i to ˈna utuafare. Ua faaitoito atoa râ Iosepha ia ratou ia haafaufaa i te haamoriraa e te taviniraa i te Atua. (Deut. 4:9, 10) Noa ˈtu aita te ture a Mose i titau atu, ua rave Iosepha i te taatoaraa o to ˈna utuafare no te haere i Ierusalema e faatupu i te oroa Pasa i “te mau matahiti atoa.” (Luka 2:41, 42) Eita e ore, ua manaˈo paha te tahi mau metua tane e mea ohipa rahi roa ia rave i to ratou utuafare i tera tere. Peneiaˈe, ua manaˈo atoa e mea moni e te rohirohi atoa! Area Iosepha, ua haafaufaa ïa i te reira e ua haapii ta ˈna mau ohipa i ta raua mau tamarii ia na reira atoa! E Maria, eaha te hiˈoraa ta ˈna i horoa? Mea ite roa Maria i te mau Papai. Eita e ore ua haapii ta ˈna mau parau e ohipa i ta raua mau tamarii ia hinaaro rahi i te Parau a te Atua.

13. Mea nafea Nihad e Alma i te peeraa i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria?

13 Ua hinaaro atoa Nihad e Alma e pee i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria. Ua tauturu anei te reira i ta raua tamarii ia here e ia tavini i te Atua? Te pahono ra raua: “Na roto i to mâua hiˈoraa, ua tutava mâua i te haapapu i ta mâua tamaiti e ere i te mea teimaha ia ora ia au i ta Iehova mau faaueraa.” Te parau ra Nihad: “A faaite i te huru taata ta oe e faaitoito ra i ta oe tamarii ia riro!”

14. No te aha e titauhia ia ite te mau metua o vai te feia ta ta ratou tamarii e amuimui ra?

14 A tauturu i ta outou tamarii ia maiti maitai i to ˈna mau hoa. E titauhia i te metua tane e vahine ia ite o vai te feia ta te tamarii e amuimui ra e eaha te ohipa ta ratou e rave ra. Ia ite atoa ïa te mau metua o vai ta te mau tamarii i farii i nia i te reni faahoaraa e i roto i ta ratou vini. E nehenehe hoi te feia ta ratou e faahoa ra e ohipa i nia i te feruriraa e te haerea o ta ratou tamarii.—Kor. 1, 15:33.

15. Eaha te haapiiraa ta te mau metua e huti mai i te hiˈoraa o Jessie?

15 E nafea râ aita anaˈe te mau metua i ite i te faaohipa i te mau ravea apî? Te parau ra Jessie, te hoê metua tane i Philipino: “Mea iti roa ta ˈu i ite no nia i teie mau ravea apî. Aita râ te reira i tapea ia ˈu ia horoa ˈtu i te faaararaa.” Aita Jessie i opani i ta ˈna mau tamarii ia faaohipa i tera mau ravea apî! Teie râ ta ˈna e faataa ra: “Ua faaitoito vau i ta ˈu mau tamarii ia faaohipa i te reira no te haapii i te reo apî, no te faaineine i ta ratou mau putuputuraa e no te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa.” E te mau metua, a hiˈopoa e ta outou tamarii e nafea ia haapao maitai i te poroi e te hohoˈa ta ratou e hapono maoti te mau ravea apî. A haere i roto i te tuhaa “Te metua e ta ˈna tamarii taurearea” i nia i te jw.org®? No te aha e ore ai e mataitai e e paraparau faahou no nia i te video Na vai e faatere? Na oe aore ra ta oe matini afaifai? e te video Te faahoaraa i nia i te Internet, a ara! * E tauturu rahi mau teie mau tuhaa ia haapii i ta outou tamarii ia faaohipa i te mau ravea apî ma te paari.—Mas. 13:20.

16. Eaha ta te tahi mau metua i rave no ta ratou tamarii e eaha te faahopearaa?

16 E rave rahi metua o te faanaho ia amuimui ta ratou tamarii i te feia e tavini ra i te Atua ma te taiva ore. I Côte d’Ivoire, no reira N’Déni e Bomine e farii tamau ai i te tiaau haaati i to ratou fare. Te na ô ra N’Déni: “Ua faufaa-mau-hia ta mâua tamaiti. Ua haamata oia i te taviniraa pionie e i teie nei, te tavini ra oia ei mono no te tiaau haaati.” E te mau metua, e nehenehe anei outou e faanaho ia amuimui atoa ta outou tamarii i te mau Kerisetiano hiˈoraa maitai?

17-18. Eaha te taime maitai aˈe no te haamata i te haapii i te tamarii?

17 A haamata oioi i te haapii i ta outou tamarii. E faufaa-mau-hia te tamarii ia haamata oioi te metua i te haapii ia ratou. (Mas. 22:6) A feruri na ia Timoteo tei apee i te aposetolo Paulo i roto i to ˈna mau tere. Ua haapii Eunike e Loidi ia Timoteo mai to ˈna “tamarii-rii-raa.”—Tim. 2, 1:5; 3:15.

18 Ua nehenehe atoa Jean-Claude e Peace, te tahi atu hoa faaipoipo i Côte d’Ivoire, e tauturu i ta raua na ono tamarii ia here e ia tavini ia Iehova. Eaha ta raua i rave? Ua pee raua i te hiˈoraa o Eunike raua Loidi. Te parau ra raua: “Ua haapii tamau maite mâua i te Parau a te Atua i ta mâua mau tamarii mai to ratou tamarii-rii-raa. Ua haamata mâua tau taime rii noa i muri aˈe i to ratou fanauraahia mai.”—Deut. 6:6, 7.

19. Eaha te titauhia ia rave no te haapii tamau maite i te tamarii i te Parau a te Atua?

19 Eaha te auraa ia “haapii tamau maite” i te tamarii i ta Iehova Parau? I roto i te Deuteronomi 6:7, te auraa o te taˈo Hebera hurihia ei “haapii tamau maite,” o te haapiiraa ïa ma te faahiti tamau i te parau ia haamanaˈo maitai te tamarii i te reira. E titauhia ïa i te mau metua ia faaherehere tamau i te taime no ta ratou tamarii. E haaparuparu paha te tahi mau metua ia titauhia ia na nia iho noa te parau. Tera râ, e ravea tera no te tauturu i ta ratou tamarii ia taa e ia haapao i ta te Parau a te Atua e haapii ra.

E imi maite te mau metua eaha te ravea tano no te haapii i tera e tera tamarii (A hiˈo i te paratarafa 20) *

20. E nafea te Salamo 127:4 e tauturu ai i te mau metua ia haapii i ta ratou tamarii? A faataa.

20 Ia matau maitai i te huru o ta outou tamarii. I roto i te Salamo 127, te faahohoˈahia ra te mau tamarii i te ohe, aore ra teˈa. (A taio i te Salamo 127:4.) Rau huru materia te nehenehe e faaohipahia no te hamani i te teˈa, te vai atoa ra te mea roa e te mea poto! Eaha te manaˈo faufaa? Mea taa ê te mau tamarii atoa. Ua haapii maite te tahi nau hoa faaipoipo no Iseraela i ta raua na tamarii e piti ia tavini ia Iehova. Te parau ra raua: “Ua faatere mâua i te haapiiraa a te tamarii tataitahi!” Ia tano i to outou tupuraa, no te aha e ore ai e tamata i tera raveraa? Mea faufaa roa ia imi maite te upoo o te utuafare i te ravea e tano i ta ˈna mau tamarii.

E TAUTURU IEHOVA IA OUTOU

21. E nafea Iehova ia tauturu i te mau metua?

21 I te tahi taime, e hepohepo paha te mau metua no te mea e ere i te mea ohie ia haapii i ta ratou tamarii. A haamanaˈo râ, e ô te reira no ǒ mai i te Atua! Ua ineine noa ïa Iehova i te tauturu i te mau metua e i te faaroo i ta ratou mau pure! E pahono oia ia ratou na roto i ta ˈna Parau, te mau papai Kerisetiano e te mau aˈoraa e hiˈoraa o te tahi atu mau metua i roto i te amuiraa.

22. Eaha te tufaa maitai roa ˈˈe ta te mau metua e horoa i ta ratou tamarii?

22 Te parau ra vetahi e titauhia 20 matahiti no te haapii i te tamarii. Te tupuraa mau râ, eita te metua e faaea i te amo i ta ratou hopoia! Aita ˈtu tufaa maitai roa ˈˈe ta te mau metua e horoa i ta ratou tamarii, maori râ to ratou here, taime e te haapiiraa no ǒ mai i te Atua. Mea ê te huru o tera e tera tamarii i mua i te haapiiraa a to ratou metua. E rave rahi râ taeae e tuahine tei mauruuru mau ua haapii atu to ratou metua ia here ia Iehova. O te tuahine Joanna Mae e ora ra i Asia hoê o ratou, te na ô ra oia: “Te mauruuru mau nei au i te haapiiraa ta to ˈu nau metua i horoa mai. Ua aˈo e ua haapii mai hoi raua ia here ia Iehova. Aita raua i fanau noa mai ia ˈu, ua horoa atoa mai râ i tei tauturu ia ˈu ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa mau!”—Mas. 23:24, 25.

HIMENE 59 Arue anaˈe ia Iehova

^ E titauhia anei ia fanau iho â te feia faaipoipo i te tamarii? Ia faaoti ratou i te na reira, ehia tamarii ta ratou e fanau? E nafea ratou ia haapii i ta ratou tamarii ia here e ia tavini ia Iehova? E faaite mai teie tumu parau haapiiraa i te pahonoraa o tera mau uiraa. E horoa-atoa-hia mai te mau hiˈoraa no teie tau e te mau aratairaa Bibilia e tauturu i te feia faaipoipo.

^ Maseli 21:5, New World Translation: “Te taata o te imi maite, e tupu ïa ta ˈna mau opuaraa. Area te feia o te ru noa, e topa ïa i roto i te veve.”

^ A hiˈopoa atoa i te pene 36 o te buka 1 e te pene 11 o te buka 2 o te papai Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques. A hiˈo atoa i te tumu parau “Te faahoaraa i nia i te Internet: A ape i te mau marei” i roto i te Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano Tiunu 2018.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te paraparau ra na hoa faaipoipo e fanau anei raua i te tamarii. E feruri atoa raua i te mau maitai e te hopoia atoa râ ia riro ei metua

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faatere ra na metua i te haapiiraa a ta raua tamarii ia au i te faito matahiti e te huru o tera e tera tamarii.