Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 50

Na Iehova e faatiamâ ia outou!

Na Iehova e faatiamâ ia outou!

“A faaite haere ai e, e matararaa no te taata atoa o te fenua e ati noa ˈˈe.”—LEV. 25:10.

HIMENE 22 Te faatere nei te Basileia: Ia tae mai!

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Eaha te Iubili? (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha te Iubili i tahito?”) (b) Eaha ta Iesu i faaite i roto i te Luka 4:16-18?

 I TE tahi mau fenua, e faatupuhia te Iubili i te 50raa o te matahiti faatereraa a te hoê arii. E tupu paha tera oroa i te hoê noa mahana, hoê hebedoma aore ra no te hoê tau maoro atu â. E hope iho â râ te reira i te hoê taime e e moˈe oioi i te taata!

2 E hiˈopoa mai tatou i te hoê oroa faahiahia aˈe, e mea maitai atu â i te Iubili e faatupuhia na i Iseraela i tahito i te mau 50raa atoa o te matahiti. E fanaˈo te feia atoa e haapao i tera faanahoraa i te tiamâraa. Eaha râ te faufaaraa no tatou? E haamanaˈo mai te Iubili i tahito i te hoê faanahoraa faahiahia a Iehova no te faatiamâ ia tatou i teie nei â e a muri noa ˈtu. Ua faaite iho â Iesu e fanaˈo ta ˈna mau pǐpǐ i te tiamâraa.—A taio i te Luka 4:16-18.

O te oaoa te itehia i te Iubili a hoˈi atu ai te mau tîtî i roto i to ratou fenua e utuafare (A hiˈo i te paratarafa 3) *

3. Ia au i te Levitiko 25:8-12, mea nafea to Iseraela i te faufaaraahia i te Iubili?

3 No te taa eaha te tiamâraa ta Iesu i manaˈo, e hiˈopoa anaˈe i te Iubili ta te Atua i titau i to ˈna nunaa i tahito ia haapao. Ua parau Iehova i to Iseraela: “E faataa outou i te matahiti e pae ahuru ra, a faaite haere ai e, e matararaa no te taata atoa o te fenua e ati noa ˈˈe, ei matahiti iubili ïa no outou; e hoˈi faahou hoi outou atoa o te taata o to ˈna ihora fenua mau, e hoˈi faahou hoi outou atoa o te taata o to ˈna ihora fetii mau.” (A taio i te Levitiko 25:8-12.) I roto i to na mua ˈtu haapiiraa, ua hiˈopoa tatou mea nafea to Iseraela i te faufaaraahia i te Sabati. I teie nei, e haapii mai tatou mea nafea to Iseraela i te faufaaraahia i te Iubili. A feruri na e tarahu rahi ta te hoê Iseraela e titauhia ˈtura ia hoo oia i to ˈna fenua. I te matahiti o te Iubili, e hoˈi faahou mai to ˈna fenua ia ˈna. E nehenehe ïa taua Iseraela ra e hoˈi faahou i to ˈna ihora fenua tumu e e tutuu i te reira i ta ˈna mau tamarii. Te tahi atu tupuraa, ua titauhia paha ia hoo te tahi Iseraela hoê o ta ˈna mau tamarii, aore ra ia ˈna iho, ei tîtî no te aufau i ta ˈna tarahu. I te matahiti o te Iubili, e nehenehe oia e hoˈi faahou i roto i to ˈna fetii, aore ra utuafare. Na roto i te faanahoraa o te Iubili, eita te hoê Iseraela e riro mai ei tîtî e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa! Auê faanahoraa î i te here no ǒ mai ia Iehova ra!

4-5. No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i te faanahoraa o te Iubili?

4 Eaha te tahi atu haamaitairaa o te Iubili? Na roto ia Mose, ua faataa Iehova: “Ia ore roa te feia taoˈa ore i ǒ oe ra; e haamaitai roa hoi Iehova ia oe i nia i te fenua ta to Atua ra ta Iehova e horoa no oe nei ei parahiraa.” (Deut. 15:4) Auê taa-ê-raa e to tatou nei tau, pinepine hoi te feia taoˈa i te taoˈahia ˈtu â, e te veve i te veve roa ˈtu â!

5 Ei Kerisetiano, aita tatou i raro aˈe i te ture a Mose. Aita tatou e haapao ra i te Iubili o te faatiamâ i te mau tîtî, o te faaore i te mau tarahu atoa e o te faahoˈi i te faufaa fenua i to ratou fatu. (Roma 7:4; 10:4; Eph. 2:15) No te aha ïa tatou e hiˈopoa ˈi i tera faanahoraa tahito? No te mea te vai ra te hoê tuatiraa i roto i te Iubili i tahito e te hoê faanahoraa ta Iehova i rave no te faatiamâ i te huitaata.

UA PORO IESU E TIAMÂ TE TÎTÎ

6. No te aha tatou paatoa e hinaaro ai i te tiamâraa?

6 E tîtî tatou paatoa na te hara, e hinaaro mau ïa tatou i te tiamâraa! Ei taata hara, e ruau, e maˈi e e pohe tatou. E haamanaˈo e rave rahi o tatou i te reira a hiˈo ai ia tatou i roto i te hiˈo aore ra a haere ai i te taote. Peneiaˈe, e toaruaru atoa paha ia rave tatou i te hara. No reira te aposetolo Paulo i parau ai tei raro aˈe oia i “te ture o te hara e vai ra i roto i to ˈ[na] nei tino.” Na ô ihora oia: “Auê hoi au te taata ati rahi e! O vai te faaora mai ia ˈu i te tino e aratai ra ia ˈu i teie huru pohe?”—Roma 7:23, 24.

7. Eaha te tiamâraa ta Isaia i tohu?

7 Auaa râ, ua rave te Atua i te hoê faanahoraa no te faatiamâ ia tatou i te hara. E fanaˈo tatou i te reira na roto ia Iesu. Hau atu i te 700 matahiti hou Iesu a haere mai ai i te fenua nei, ua tohu te peropheta Isaia e itehia te hoê tiamâraa rahi aˈe i te Iubili i tahito. Ua papai Isaia: “Tei nia ia ˈu te varua o te Fatu ra o Iehova, no te mea, ua faatahinu mai Iehova ia ˈu; ua tono mai oia ia ˈu ei faaite i te parau oaoa i te aau mǎrû ra: ei faaora hoi i te feia aau oto; ei faaite i te ora i te tîtî.” (Isa. 61:1) Na vai e faatupu i tera parau tohu?

8. Na vai e faatupu i te tiamâraa ta Isaia i tohu?

8 Ua haamata te taata i te faatiamâhia i te haamataraa Iesu i ta ˈna taviniraa. Ua taio Iesu i te parau tohu a Isaia i mua i te mau ati Iuda o tei putuputu i te sunago o to ˈna oire tumu ra o Nazareta. Ua haapapu Iesu mea na roto ia ˈna tera mau parau e tupu ai. Na ô ihora oia: “Tei nia iho ia ˈu te varua o Iehova, ua faatavai hoi oia ia ˈu no te faaite i te parau apî oaoa i te feia veve. Ua tono mai oia ia ˈu no te poro e e tiamâ te feia tîtî e e ite faahou te matapo, no te tuu i te feia i haavîhia, no te poro i te tau e haamaitai faahou ai Iehova ia ratou.” (Luka 4:16-19) Mea nafea tera parau tohu i te tupuraa na roto ia Iesu?

O VAI NA MUA TE FAATIAMÂHIA?

I roto i te sunago i Nazareta, ua faaite Iesu e tiamâ te feia tîtî (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

9. I te tau o Iesu, eaha te faatiamâraa ta te mau taata i hinaaro?

9 Ua haamata te taata i te fanaˈo i te faatiamâraa ta Isaia i tohu i te tau o Iesu. Ua haapapu hoi oia: “Teie parau i papaihia ta outou i faaroo mai nei, ua tupu ïa i teie mahana.” (Luka 4:21) I rotopu i te feia o tei faaroo i ta Iesu taioraa, e rave rahi tei tiaturi e tupu te hoê tauiraa e e tiamâ mai ratou i te Hau Roma. Peneiaˈe, ua manaˈo ratou mai na taata tei parau: “I manaˈo na râ matou e na teie taata e faaora ia Iseraela.” (Luka 24:13, 21) Aita Iesu i turai i ta ˈna mau pǐpǐ ia orure hau i te faatereraa Roma. Ua faaue atu râ ia “faahoˈi ïa i ta Kaisara ia Kaisara ra.”—Mat. 22:21.

10. Ua faatiamâ Iesu i te taata i te aha?

10 Ua tauturu te Tamaiti a te Atua i te taata ia tiamâ. Na mua, ia tiamâ ratou i te mau haapiiraa hape a te mau tia haapaoraa. E rave rahi ati Iuda tei faatîtîhia i te mau parau haavare e peu ino. (Mat. 5:31-37; 15:1-11) E matapo to ratou mau aratai, aita hoi ratou i farii i te Mesia e i te maramarama ta ˈna i opere. Ua faaoti ratou i te faaea noa i roto i te poiri e te hara. (Ioa. 9:1, 14-16, 35-41) Na roto i ta ˈna mau haapiiraa e to ˈna hiˈoraa, ua faaite Iesu i te feia haehaa e nafea ratou e tiamâ ˈi.—Mar. 1:22; 2:23–3:5.

11. Eaha te piti o te ravea ta Iesu i horoa no te faatiamâ i te taata?

11 A piti, ua tauturu Iesu i te taata ia tiamâ i te hara. Maoti te tusia taraehara o Iesu, e nehenehe te Atua e faaore i te hara a te feia e faatupu i te faaroo ia Iesu e te farii i te hoo. (Heb. 10:12-18) Ua parau Iesu: “Ia faatiamâ te Tamaiti ia outou, e tiamâ mau â outou.” (Ioa. 8:36) Mea hau aˈe tera tiamâraa i tei itehia i te Iubili i tahito! I nehenehe na hoi te Iseraela i faatiamâhia i te Iubili e riro faahou mai ei tîtî a pohe atu ai!

12. O vai na mua tei faufaahia i te tiamâraa ta Iesu i faaite?

12 I te Penetekose o te matahiti 33, ua faatavai Iehova i te mau aposetolo e te tahi atu mau tane e vahine i to ˈna varua moˈa. Ua faariro o ˈna ia ratou ei tamarii faaamu na ˈna o te faatiahia mai i te raˈi no te faatere e o Iesu. (Roma 8:2, 15-17) O ratou na mua te feia o tei faufaahia i te tiamâraa ta Iesu i faaite i roto i te sunago i Nazareta. Ua tiamâ mai taua mau tane e vahine ra i te mau haapiiraa e peu no ǒ mai i te mau aratai haapaoraa ati Iuda. I te aro o te Atua, ua tiamâ atoa mai ratou i te mau faahopearaa ino o te ture a te hara. Ua haamata te Iubili Kerisetiano i te faatavairaahia te mau pǐpǐ a Iesu i te matahiti 33 e e hope te reira i te hopea o ta Iesu Faatereraa tausani matahiti. Eaha te ohipa e ravehia i roto i tera area tau?

E MIRIONI ATU Â TE FAATIAMÂHIA!

13-14. Taa ê atu i te mau Kerisetiano faatavaihia, o vai atoa te faufaahia i te tiamâraa ta Iesu i faaite?

13 I teie tau, e mirioni “mamoe ê atu” ta Iesu no roto mai i te mau nunaa atoa. (Ioa. 10:16) Aita ratou i faatavaihia e te Atua no te faatere e o Iesu i te raˈi. Mai ta te Bibilia e haapii ra, te tiaturi nei ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Hoê â anei tiaturiraa to outou?

14 Mai te peu e e, e fanaˈo outou i te tiamâraa i teie nei â na roto i te mau tia faatavaihia o te Faatereraa arii a te Atua! Maoti to outou faaroo i te tusia o Iesu, e nehenehe ta outou mau hara e faaorehia. E tia ïa ia outou ia fanaˈo i te farii maitai a te Atua e te hoê manaˈo haava maitai. (Eph. 1:7; Apo. 7:14, 15) Te mauruuru atoa nei paha outou i te tiamâraa mai i te mau haapiiraa hape! Ua parau Iesu: “E ite outou i te parau mau e na te parau mau e faatiamâ ia outou.” (Ioa. 8:32) Auê tiamâraa faahiahia e!

15. I mua nei, eaha te tiamâraa e te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?

15 E tiamâraa rahi atu â te tiai mai ra. I mua nei, e haamou Iesu i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape e te mau faatereraa piˈo a te taata. E paruru te Atua i “te hoê nahoa rahi” taata o te tavini ia ˈna e o te haamaitaihia i roto i te paradaiso i nia i te fenua. (Apo. 7:9, 14) Hau atu â, e rave rahi taata te tia faahou mai, e nehenehe atoa ratou e tiamâ i te mau faahopearaa ino atoa o te hara a Adamu.—Ohi. 24:15.

16. Eaha te tiamâraa faahiahia roa ta te huitaata e fanaˈo a muri aˈe?

16 I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti, e tauturu Iesu e to ˈna mau tia faatere i te huitaata ia fanaˈo i te tino tia roa e te hoê auhoaraa maitai roa e te Atua! E taipe te Iubili tahito no na tausani matahiti Faatereraa. Ia hope tera Iubili Kerisetiano, e tiamâ roa te mau tavini taiva ore atoa a Iehova i nia i te fenua i te hara!

I roto i te ao apî, e oaoa e e mauruuru tatou i te rave i te ohipa (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Ia au i te parau tohu i roto i te Isaia 65:21-23, eaha ta te nunaa o te Atua e rave a muri aˈe? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

17 Ua tohuhia te huru oraraa i nia i te fenua a muri aˈe i roto i te Isaia 65:21-23. (A taio.) Eita tatou e faaea noa ma te ore e rave i te ohipa! Te faaite ra hoi te Bibilia e rave te nunaa o te Atua i te ohipa maitai e mauruuru roa ˈi ratou! Ia hope na tausani matahiti Faatereraa, “e faaorahia te mau mea i poietehia i te faatîtîraa o te hara e te pohe ia roaa ia ratou te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.”—Roma 8:21.

18. No te aha tatou e papu ai e fanaˈo te huitaata i te oraraa oaoa a muri aˈe?

18 I tahito, ua faanaho Iehova ia faatupu to Iseraela i te manaˈo tano no nia i te ohipa e te taime faafaaearaa. Papu, e na reira atoa oia no to ˈna nunaa i mua nei. I teie mahana, e titauhia te aratairaa a te Atua no te fanaˈo i te oraraa oaoa. No reira i roto i te ao apî, e taime faufaa ïa te faataahia no te haamori i te Atua. I raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e oaoa te huitaata i te rave i te ohipa a tuu noa ˈi i te haamoriraa i te Atua i te parahiraa matamua!

HIMENE 142 Ia mau papu i to tatou tiaturiraa

^ I tahito, ua haamau Iehova i te hoê faanahoraa taa ê no te faatiamâ i te tîtî Iseraela, oia hoi te Iubili. Aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose, tera râ, e faufaahia tatou i tera faanahoraa! I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou eaha te tuatiraa e vai ra i roto i te Iubili i tahito e te hoê faanahoraa faahiahia ˈtu â ta Iehova i rave. E faaite-atoa-hia mai e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te Iubili, ua faatiamâhia na taata e piti tei riro na ei tîtî e ua hoˈi raua i roto i to raua fenua e utuafare.