Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Te parau ra te Bibilia e titauhia e piti aˈe ite no te haapapu i te tahi ohipa. (Num. 35:30; Deut. 17:6; 19:15; Mat. 18:16; Tim. 1, 5:19) I raro aˈe râ i te ture a Mose, ia maferahia te tahi vahine momoˈahia i “te vahi atea” e ua tuô oia, e ere oia i te vahine faaturi e aita ta ˈna e hara. Teie nei, aita anaˈe e ite no te haapapu i tei tupu, no te aha te taata i parihia i te mafera i tera vahine e faautuahia ˈi?

Ia au i te Deuteronomi 22:25-27, mea papu maitai o vai tei hara, oia hoi te tane tei mafera i te vahine momoˈahia. Te haapapu ra te ture, aita ta te vahine momoˈahia e hara. No te taa i te tupuraa, e hiˈo anaˈe i te mau irava Bibilia na mua ˈtu.

I roto i te irava 23 e 24, te faaitehia ra te tupuraa o te hoê taata o tei taoto i te tahi vahine momoˈahia i “roto i te oire.” No te feia o te oire, e vahine faaipoipohia oia, e faaturi ïa te taata o tei taoto ia ˈna. E no te vahine? Te parauhia ra “aita oia i pii.” Ahani te vahine i na reira, ua faaroo ïa te taata e ua haere atoa ˈtu ïa e tauturu ia ˈna. Aita râ te vahine i tuô, te auraa ua farii oia i te taoto i tera taata e e vahine faaturi ïa o ˈna o te titauhia ia faautua.

Area i roto i te irava 25 tae atu i te 27, te parauhia ra: “Ia roohia ˈtu râ te paretenia momoˈahia e te hoê taata i te vahi atea ra, e ua uumi ihora taua taata ra ia ˈna, ua rave ihora ia ˈna, o taua tane anaˈe i rave ia ˈna ra te pohe i reira: eiaha râ oe e faautua noa ˈtu i taua vahine ra; aita hoi a taua vahine ra e hara e au ai te pohe: e au hoi te reira i te taata i tia noa i nia e ua rave, ua taparahi noa i tana taeae ra, oia atoa hoi te reira: roohia ˈtu hoi oia e ana i te vahi atea, e ua pii noa hoi taua paretenia i momoˈahia ra, e aore e taata i te faaora ia ˈna.”

I roto i tera tupuraa, eita te mau haava e faautua i te vahine. No te aha? No te mea “ua pii noa hoi taua paretenia i momoˈahia ra” e aore e taata no te faaora ia ˈna. Aita ïa oia i faaturi, te tane râ tei mafera ia ˈna, e faautuahia ïa ei taata faaturi no te mea “ua uumi ihora taua taata ra ia ˈna” e taoto aˈera i te vahine momoˈahia.

Ua haapapu te ture a Mose, aita ta te vahine momoˈahia e hara, area te taata tei mafera ia ˈna, oia ïa. Papu, e “imi maite” te mau haava i tei tupu hou a rave ai i te faaotiraa e tuati i te ture aveia ta te Atua i haamanaˈo atu e rave rahi taime.—Deut. 13:14; 17:4; Exo. 20:14.