Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 51

A haafaufaa i to outou tiaturiraa

A haafaufaa i to outou tiaturiraa

“Eita te tiaturiraa e faatupu i te haama.”​—ROMA 5:5.

HIMENE 142 Ia mau papu i to tatou tiaturiraa

HAAPOTORAA a

1. No te aha e nehenehe ai e parau e ua tano Aberahama i te tiaturiraa ia Iehova?

 UA FAFAU Iehova i to ˈna hoa Aberahama e fanaˈo te mau nunaa atoa o te fenua i te hoê haamaitairaa na roto i to ˈna huaai. (Gen. 15:5; 22:18) No to ˈna faaroo i te Atua, ua tiaturi papu Aberahama e e tupu mau â teie parau fafau. Tera râ, i te 100raa o to Aberahama matahiti e 90 to Sara, aita â raua i tamariihia ˈtura. (Gen. 21:1-7) Noa ˈtu râ, te parau ra te Bibilia: “No to ˈna . . . faaroo i tiaturi noa ˈi [Aberahama] e riro mau oia ei metua no te nunaa e rave rahi ia au i tei parauhia.” (Roma 4:18) E ua tupu iho â te reira. Ua riro mai o ˈna ei metua tane no Isaaka, te tamaiti ta ˈna i tiai noa na. Na te aha i tauturu ia Aberahama ia tiaturi papu?

2. No te aha i papu ai ia Aberahama e tupu te parau fafau a Iehova?

2 No to ˈna auhoaraa piri roa e Iehova, “ua papu roa ia [Aberahama] e faatupu iho â te Atua i ta ˈna i fafau.” (Roma 4:21) No to ˈna faaroo, ua mauruuru roa Iehova ia Aberahama e ua hiˈo oia ia ˈna ei taata parau-tia. (Iak. 2:23) Mai tei faahitihia i roto i te Roma 4:18, te vai ra te tahi tuatiraa i roto i to Aberahama faaroo e to ˈna tiaturiraa. E hiˈopoa anaˈe ïa eaha ta te aposetolo Paulo i parau no nia i te tiaturiraa faahitihia i roto i te Roma pene 5.

3. Eaha ta Paulo e faataa ra no nia i te tiaturiraa?

3 I roto, te faataa ra Paulo no te aha e papu ai ia tatou e “eita [to tatou] tiaturiraa e faatupu i te haama.” (Roma 5:5) E tauturu atoa o ˈna ia tatou ia taa e nafea to tatou tiaturiraa e puai atu â ˈi. A feruri i to outou tupuraa, a hiˈopoa ˈi i te mau taahiraa ta ˈna i faahiti i roto i te Roma 5:1-5. A na reira ˈi, e taa ia outou e a mairi ai te tau, ua papu atu â to outou tiaturiraa. E faaite atoa mai teie tumu parau e mea nafea to outou tiaturiraa i te haapuairaahia ˈi e tae roa mai i teie nei. E hiˈo anaˈe na mua te hoê tiaturiraa faahiahia mau ta Paulo i faahiti.

TO TATOU TIATURIRAA FAAHIAHIA MAU

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te Roma 5:1, 2?

4 A taio i te Roma 5:1, 2. Ua papai Paulo teie mau parau no te mau Kerisetiano i Roma. Ua haapii ratou no nia ia Iehova raua Iesu, ua tiaturi i ta ratou i haapii mai e ua riro ei Kerisetiano. “No te faaroo i parauhia ˈi [ratou] e taata parau-tia” e i faatavaihia ˈi ratou e te Atua. Mai reira mai, ua fanaˈo ratou i te hoê tiaturiraa faahiahia mau.

5. Eaha ta te feia faatavaihia e tiaturi ra?

5 I muri aˈe, ua papai Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia no Ephesia no nia i te tiaturiraa ta te Atua i horoa ia ratou. Inaha, e fanaˈo ratou i “te faufaa a te Atua ta ˈna e faafatu i te feia moˈa.” (Eph. 1:18) Ua faaite atoa Paulo i to Kolosa ihea ratou e fanaˈo ai i teie haamaitairaa. Ua faahiti o ˈna i “te tiaturiraa i faahereherehia no [ratou] i te raˈi.” (Kol. 1:4, 5) No reira, te tiaturi nei te mau Kerisetiano faatavaihia e faatiahia mai ratou no te ora e a muri noa ˈtu i te raˈi, i reira ratou e faatere ai e te Mesia.​—Tes. 1, 4:13-17; Apo. 20:6.

Ua faaite taeae Franz e ua mau papu i te mau Kerisetiano faatavaihia to ratou tiaturiraa (A hiˈo i te paratarafa 6)

6. Eaha ta te hoê taeae faatavaihia i parau no nia i to ˈna tiaturiraa?

6 Mea faahiahia roa na te mau Kerisetiano faatavaihia i to ratou tiaturiraa. Te na ô ra taeae Frederick Franz: “Mea papu to matou tiaturiraa e tupu iho â te reira no na 144 000 faatavaihia o te nǎnǎ iti hau aˈe i tei manaˈohia.” I 1991, a tavini noa ˈi ia Iehova e rave rahi matahiti, ua na ô faahou taeae Franz: “Aita i moˈehia [ia matou] te faufaaraa o taua tiaturiraa ra. . . . Maoro noa ˈtu matou i te tiai ia tupu te reira, rahi atu â matou i te faahiahia. Eita roa ˈtu to matou taime e mâuˈa, noa ˈtu e tiai â matou hoê mirioni matahiti. I teie nei, te haafaufaa rahi nei au i to matou tiaturiraa.”

7-8. Eaha ta te rahiraa e tiaturi nei? (Roma 8:20, 21)

7 Mai ia Aberahama, te tiaturi nei te rahiraa o te mau tavini a Iehova e fanaˈo i te ora mure ore i raro aˈe i te Faatereraa Arii a te Atua. (Heb. 11:8-10, 13) Ua faahiti atoa Paulo i teie tiaturiraa faahiahia. (A taio i te Roma 8:20, 21.) Ia outou i haapii mai i te mau parau fafau Bibilia, eaha ta outou i faahiahia roa? Te parau fafau anei e riro tatou paatoa ei taata tia roa? Aore ra te tia-faahou-raa o te feia herehia i roto i te paradaiso? Maoti teie tiaturiraa mea rahi paha te mau ohipa ta outou e tiai ru nei.

8 Tei te raˈi aore ra tei te fenua anei to tatou tiaturiraa e ora a muri noa ˈtu, e oaoa tatou i te reira. E nehenehe te reira e puai atu â. E nafea? E hiˈopoa anaˈe i ta Paulo i faataa no nia i to tatou tiaturiraa. Ma te na reira e taa ˈi ia tatou e nehenehe iho â to tatou tiaturiraa e puai atu â.

E NAFEA TE TIATURIRAA E PUAI ATU Â ˈI?

Ua ite maitai te mau Kerisetiano atoa e faaruru ratou i te mau fifi (A hiˈo i te paratarafa 9-10)

9-10. Mai ta te hiˈoraa o Paulo i faaite, eaha ta te mau Kerisetiano e nehenehe e faaruru? (Roma 5:3) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 A taio i te Roma 5:3. A tapao na e e puaihia to tatou tiaturiraa ia faaruru tatou i te ati. E maere paha tatou i teie parau. Tera râ, ua ite maitai tatou e e faaruru iho â te mau pǐpǐ a Iesu i te ati. A feruri na i te hiˈoraa o Paulo tei parau i to Tesalonia: “Ua faaite aˈena ˈtu matou, a parahi ai i rotopu ia outou, e e roohia tatou e te ati, e tera iho â tei tupu mai ta outou e ite ra.” (Tes. 1, 3:4) E ua papai o ˈna i to Korinetia: “Taeae ma, e hinaaro hoi matou ia ite outou e ua fifi-roa-hia matou i te ati ta matou i faaruru . . . Aita atoa i papu e e ora mai anei matou.”​—Kor. 2, 1:8; 11:23-27.

10 E nehenehe atoa te mau Kerisetiano e roohia e te ati i teie mahana. (Tim. 2, 3:12) Ua hamani-ino-hia anei outou no to outou faaroo ia Iesu? Ua faaooo paha aore ra ua patoi uˈana mai te hoa e te fetii. Ua au ore paha to outou paoti e hoa ohipa ia outou no to outou haerea afaro. (Heb. 13:18) Ua faaruru anei outou i te tahi faaheporaa a te hau fenua no te mea te poro ra outou? Ia papu ia outou e noa ˈtu eaha te fifi ta outou e faaruru nei, ua parau Paulo e e oaoa noa outou. No te aha?

11. No te aha e faaoti papu ai tatou i te faaoromai tamau i te mau fifi?

11 E oaoa tatou a faaruru ai i te ati, no te mea ua ite tatou e tauturu mai te reira ia faatupu i te hoê huru maitai faufaa mau. Te na ô ra te Roma 5:3: “No te ati e tupu ai te faaoromai tamau.” O tatou paatoa te roohia e te ati, ia faaoromai tamau ïa tatou e tia ˈi. Maoti noa te reira e fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa no a muri aˈe. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e riro mai te feia ta Iesu i faahohoˈa i te mau huero tei topa i te vahi ofaifai. I te haamataraa, ua oaoa ratou i te farii i te parau mau. “I te tupuraa [râ] te ati aore ra te hamani-ino-raa,” turori aˈera ratou. (Mat. 13:5, 6, 20, 21) Papu, e ere i te mea au ia faaruru i te patoiraa e te tahi atu mau fifi. E faufaahia râ tatou ia faaoromai tamau i te reira. E nafea?

12. Eaha te mau maitai ia faaoromai tamau tatou i te mau fifi?

12 Ua faahiti Iakobo i te mau maitai ta te faaoromai tamau e hopoi mai. Ua papai o ˈna: “A vaiiho . . . i te faaoromai tamau ia faahope roa i ta ˈna ohipa, ia nehenehe outou e riro ei mea tia roa e te hapa ore i te mau mea atoa, a ore atu ai e ere i te tahi mea.” (Iak. 1:2-4) Ua faataa Iakobo i te faaoromai tamau mai te huru ra e tapura ohipa ta ˈna. Eaha ïa te reira? Maoti te faaoromai tamau e noaa ˈi ia tatou ia faatupu i te tahi atu mau huru maitatai mai te faaoromai, te faaroo e te tiaturi papu i te Atua. Te vai ra râ te tahi atu haamaitairaa.

13-14. Eaha te noaa mai ia faaoromai tamau tatou, e e nafea te reira e tuati ai i to tatou tiaturiraa? (Roma 5:4)

13 A taio i te Roma 5:4. Ua parau Paulo e fanaˈo te taata o te faaoromai tamau i “te farii maitai o te Atua.” Te auraa, ia faaoromai tamau tatou i te fifi e fanaˈo tatou i ta Iehova farii maitai. E ere te auraa e mea au na te Atua ia faaruru tatou i te ati. Te oaoa nei râ to ˈna aau a ite ai i to tatou taiva ore noa ˈtu eaha te nehenehe e tupu. Mea putapû mau ia ite e te mauruuru nei Iehova ia faaoromai tamau tatou i te mau fifi atoa.​—Sal. 5:12.

14 A haamanaˈo ia Aberahama. Ua faaoromai o ˈna e rave rahi fifi e ua fanaˈo oia i te farii maitai a te Atua. Riro atura o ˈna ei taata parau-tia e ei hoa no Iehova. (Gen. 15:6; Roma 4:13, 22) Ta tatou atoa ïa e fanaˈo. Eita Iehova e hiˈo ehia maororaa tatou i te taviniraa ia ˈna aore ra eaha ta tatou mau hopoia i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Te mea faufaa roa ˈ ˈe no Iehova, o to tatou ïa taiva-ore-raa i mua i te fifi. E noa ˈtu to tatou matahiti, tupuraa e aravihi, e nehenehe tatou pauroa e faaoromai tamau. Te faaruru ra anei oe i te fifi? A haamanaˈo ïa e e fanaˈo oe i te farii maitai a te Atua, a puai atu â ˈi to oe tiaturiraa no a muri aˈe.

UA PUAI ATU Â TE TIATURIRAA

15. Eaha te tahi haapapuraa ta Paulo i horoa, e no te aha vetahi e maere ai paha i teie parau?

15 Mai ta Paulo i faataa, e fanaˈo tatou i te farii maitai a Iehova ia faaoromai tamau tatou i te fifi. A tapao na râ i teie nei eaha ta Paulo e faahiti ra: “No te farii maitai o te Atua, [e aratai ai i] te tiaturiraa, e eita te tiaturiraa e faatupu i te haama.” (Roma 5:4, 5) E maere paha vetahi a taio ai i te reira. No te aha? No te mea i roto i te Roma 5:2, ua faaite aˈena Paulo e e tiaturiraa to te mau Kerisetiano no Roma, oia hoi “te tiaturiraa e horoahia mai te hanahana o te Atua.” E manaˈo paha ïa vetahi: ‘Ua faahiti aˈena Paulo i te tiaturiraa o te mau Kerisetiano, no te aha ïa o ˈna e faahiti faahou ai i te parau o te tiaturiraa?’

A mairi ai te tau, ua papu atu â ia outou e tupu te mau mea ta outou e tiaturi nei. Te tiai ru nei outou i te reira e ua rahi atu â to outou mauruuru (A hiˈo i te paratarafa 16-17)

16. E nafea te tiaturiraa e puai atu â ˈi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 E taa ia tatou eaha ta Paulo i hinaaro e parau ia haamanaˈo tatou e nehenehe te tiaturiraa e puai atu â. A feruri na i to oe huru i te taime matamua i haapii ai oe i te tiaturiraa i roto i te Bibilia. Ua manaˈo paha oe e moemoeâ noa te parau fafau o te ora mure ore i nia i te fenua faarirohia ei paradaiso. Tera râ, a tamau noa ˈi oe i te haapii no nia ia Iehova e te mau parau fafau Bibilia, ua papu atu â ia oe e tupu te reira. E ere faahou ïa i te moemoeâ!

17. E nafea to tatou tiaturiraa e puai atu â ˈi i muri aˈe i te pûpûraa ia oe iho e te bapetizoraa?

17 I muri aˈe i to oe bapetizoraa, ua matau atu â oe ia Iehova e ua here atu â oe ia ˈna. Hoê â huru no to oe tiaturiraa. Ua puai atu â te reira. (Heb. 5:13–6:1) Eita e ore ua ite oe i te tupuraa o te Roma 5:2-4, inaha ua faaruru oe e rave rahi fifi. Ua faaoromai tamau râ oe e ua fanaˈo oe i te farii maitai a te Atua. I te mea e ua papu ia oe i to Iehova here ia oe, aita faahou ïa oe e feaa ra i ta ˈna mau parau fafau. Ua puai atu â râ to oe tiaturiraa. Ua taa ia oe e ere faahou i te moemoeâ! Maoti teie tiaturiraa ua taui roa to oe oraraa, to oe huru i roto i te utuafare, ta oe mau faaotiraa e i to oe faaohiparaa i to oe taime.

18. Eaha te haapapuraa ta Iehova e horoa ra?

18 Ua faahiti te aposetolo i te tahi manaˈo no nia i te tiaturiraa ta te Atua i horoa mai. Ua haapapu hoi o ˈna e e tupu mau â ta oe e tiai ra. Na te aha e haapapu i te reira? Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano: “E eita te tiaturiraa e faatupu i te haama, no te mea ua î to tatou aau i te here o te Atua na roto i te varua moˈa tei horoahia mai ia tatou.” (Roma 5:5) No reira, e tumu papu ta tatou no te tiaturi i ta Iehova i fafau.

19. Eaha ta oe e nehenehe e papu no nia i to oe tiaturiraa?

19 A feruriruri i te parau fafau a Iehova ia Aberahama, mea nafea o ˈna i te riroraa mai ei taata parau-tia e ei hoa no te Atua. Ua tupu ta Aberahama i tiaturi. Te na ô ra te Bibilia: “I muri aˈe i to Aberahama faaoromairaa i fafauhia ˈi ia ˈna teie parau.” (Heb. 6:15; 11:9, 18; Roma 4:20-22) Aita roa ˈtu Aberahama i tatarahapa. Hoê â huru no outou. Ia papu ia outou e ia vai taiva ore outou, e haamaitai iho â te Atua. E tiaturiraa papu to outou, mea oaoa ïa, e ere râ i te mea haama! (Roma 12:12) Ua papai Paulo: “Ia horoa mai te Atua i te oaoa e te hau rahi no to outou tiaturiraa ia ˈna, no ǒ mai hoi ia ˈna te tiairaa i te mea maitai, e ia haapuaihia ˈtu â to outou tiairaa i te mea maitai na roto i te mana o te varua moˈa.”​—Roma 15:13.

HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî

a I roto i teie tumu parau, e ite tatou eaha te tiaturiraa o te mau Kerisetiano no a muri aˈe e no te aha e tupu iho â te reira. E tauturu mai te Roma pene 5 ia ite eaha te taa-ê-raa i rotopu i to tatou tiaturiraa i teie nei e i te taime matamua i haapii ai tatou i te parau mau.