Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te manaˈo o te Atua no nia i te ava

A pee i te manaˈo o te Atua no nia i te ava

PAPU maitai te oaoa nei oe i te fanaˈo i te mau ô e rave rau no ǒ mai ia Iehova ra, mai te tiamâraa e faaoti e nafea ia faaohipa i taua mau ô ra. I roto i te Bibilia, o te uaina hoê o te mau ô ta Iehova i horoa mai. Te parau-atoa-hia ra hoi: “E euhia te faraoa no te ata, e e faaoaoa te uaina i te oraraa.” (Koh. 10:19; Sal. 104:15) Tera râ, ua fifihia vetahi i te ava. Hau atu, mea taa ê te manaˈo e te faatureraa no nia i te ava i tera e tera fenua. E nafea râ te hoê Kerisetiano e faaite ai i te paari no nia i te parau o te ava?

Noa ˈtu te taˈere e te vahi e ora ˈi tatou, mea faufaa ia ite i te manaˈo o Iehova e ia pee i te reira a rave ai i te faaotiraa. I reira hoi tatou e fanaˈo ai i te hoê oraraa oaoa.

Mai ta oe paha i tapao, e rave rahi taata o te inu hua nei i te ava. No vetahi, e tamǎrû te reira ia ratou. E inu vetahi atu no te rahi o to ratou mau fifi. E i te tahi mau vahi, e taata puai te taata e inu rahi i te ava.

Area te mau Kerisetiano, e aratairaa ta ratou no ǒ mai i to ratou Atua î i te here. Ei hiˈoraa, ua faaara mai oia no nia i te mau faahopearaa ino o te inu-hua-raa i te ava. I roto i te Maseli 23:29-35, ua taio paha tatou no nia i te hoê taata inu ava e te mau fifi ta ˈna i faaruru. a Te haamanaˈo ra Daniel, te hoê matahiapo i Europa, i to ˈna oraraa hou o ˈna a riro mai ai ei Ite no Iehova. Te na ô ra o ˈna: “No te inu-hua-raa i te ava, ua rave au i te faaotiraa tano ore a ooti atu ai i te tupuraa mauiui mau tae roa mai i teie mahana.”

E nafea te mau Kerisetiano e faaohipa maitai ai i to ratou tiamâraa e maiti no te paruru ia ratou i te mau fifi o te inu-hua-raa i te ava? Ia vaiiho tatou i te manaˈo o Iehova ia aratai i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa.

E hiˈo anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te ava e te tumu e inu ai vetahi.

TE MAU ARATAIRAA BIBILIA

Aita te Bibilia e opani ra ia inu i te ava. E oaoa hoi te taata o te inu rii. Te taiohia ra: “A amu i ta oe maa ma te oaoa, e a inu i ta oe uaina ma te aau rearea.” (Koh. 9:7) I te tahi taime, ua inu atoa Iesu i te uaina. Ua na reira atoa vetahi mau tavini taiva ore a Iehova.​—Mat. 26:27-29; Luka 7:34; Tim. 1, 5:23.

Tera râ, te faataa ê maitai ra te Bibilia i te inuraa maa ava e te inu-hua-raa i te ava. Te parauhia ra: “Eiaha atoa outou ia taero i te uaina.” (Eph. 5:18) Eita atoa “te inu ava . . . e fatu i te Faatereraa arii a te Atua.” (Kor. 1, 6:10) Oia mau, e faautua etaeta Iehova i te feia e inu hua ra i te ava. Ma te ore e pee hanoa i te huru o teie ao, e tutava tatou i te pee i te manaˈo o te Atua.

E manaˈo vetahi e nehenehe ratou e inu e rave rahi ava ma te ore e taero. Mea atâta râ ia manaˈo mai tera. Te faaara ra hoi te Bibilia e turai “te inu-hua-raa i te uaina” i te hoê tane (aore ra vahine) ia rave i te ohipa ino a hara ˈtu ai oia ia Iehova. (Tito 2:3; Mas. 20:1) Ua faaara atoa Iesu e nehenehe te “inu hua” e faaere i te hoê taata i te haamaitairaa e ô i roto i te ao apî. (Luka 21:34-⁠36) Eaha râ te nehenehe e tauturu i te hoê Kerisetiano ia ape i te mau faahopearaa o te inu-hua-raa i te ava?

NO TE AHA OE E INU HUA ˈI I TE AVA?

Ia rave tatou i te faaotiraa no nia i te inuraa i te ava, mea atâta ia pee i te manaˈo o te rahiraa. Ma te paari, e pee te Kerisetiano i te manaˈo o Iehova no nia i te maa anei aore ra te inu. Te haamanaˈo mai ra te Bibilia: “Te amu ra outou, te inu ra aore ra te rave ra i te tahi atu ohipa, a rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua.” (Kor. 1, 10:31) Teie te tahi mau uiraa e aratairaa Bibilia ta tatou e nehenehe e feruri:

E inu anei au i te ava ia auhia mai au e te taata? Te na ô ra te Exodo 23:2: “Eiaha roa oe e pee i te nahoa.” Ua faaara Iehova i te mau Iseraela eiaha e pee i te feia o te ore e rave ra i to ˈna hinaaro. Hoê â faaararaa no te mau Kerisetiano i teie mahana. Ia vaiiho tatou na vetahi ê e aratai i ta tatou mau faaotiraa no nia i te ava, e nehenehe tatou e atea ê ia Iehova e i ta ˈna mau ture aveia.​—Roma 12:2.

E inu anei au i te ava no te faaite e o vau teie? I te tahi mau fenua, e peu matauhia e te fariihia te inu-hua-raa i te ava. (Pet. 1, 4:3) A tapao na râ i ta te Korinetia 1, 16:13 e parau ra: “A ara, a mau papu i roto i te faaroo, ia itoito outou mai te tane ra e ia puai roa.” E puai anei te hoê taata ia inu o ˈna i te ava? Eita roa ˈtu! E iti roa mai to ˈna aravihi ia feruri e ia rave i te faaotiraa maitai. Eita roa ˈtu ïa te inu-hua-raa i te ava e faariro ia tatou ei taata puai, e taata maamaa râ e te paruparu. Te faataa ra te Isaia 28:7, e hahi ê te taata no te ava. Te faahopearaa, o te raveraa ïa i te faaotiraa tano ore.

No ǒ mai ia Iehova ra te puai mau o te tauturu ia tatou ‘ia vai ara e ia mau papu i roto i te faaroo.’ (Sal. 18:32) E ara te Kerisetiano mau ma te faaoti papu eiaha ia hahi ê a paruru atu ai ia ˈna i te pae varua. A ora ˈi o ˈna i te fenua, ua faaite Iesu i te itoito rahi e mea rahi tei faatura ia ˈna.

E inu anei au no te ore e haamanaˈo faahou i to ˈu mau fifi? Ua arataihia te hoê papai Salamo ia tapao i teie mau parau: “I te rahi-roa-raa to ˈu ahoaho, ua tamahanahana e ua tamǎrû oe [Iehova] ia ˈu.” (Sal. 94:19) Ia rahi roa to outou ahoaho, eiaha e imi i te tamǎrûraa i roto i te ava, a imi râ i te tauturu a Iehova ma te pure pinepine ia ˈna. Ua fanaˈo atoa vetahi i te tauturu a te hoê hoa paari i te pae varua i roto i te amuiraa. Ia inu tatou i te ava no te ore e haamanaˈo faahou i to tatou mau fifi, e tinai te reira i to tatou hinaaro e rave i te mea tia. (Hos. 4:11) Ua farii iho â Daniel i tera manaˈo. Te na ô ra o ˈna: “Ua hepohepo e ua faahapa roa vau ia ˈu iho. Ua inu ïa vau no te ore e haamanaˈo faahou i te reira, ua rahi atu â râ. Ua ere au i te hoa e ua tae roa vau i te haafaufaa ore ia ˈu iho.” Eaha râ tei tauturu ia Daniel? Te na ô ra oia: “Ua taa ia ˈu e eita vau e maitai mai i te ava, o Iehova anaˈe ïa te nehenehe e tauturu mai. Maoti noa hoi o ˈna i noaa ˈi ia ˈu ia faaoromai i to ˈu mau fifi.” Tei pihai iho noa Iehova no te tauturu mai, i te taime atoa e manaˈo ai tatou e aita e ravea faahou.​—Phil. 4:6, 7; Pet. 1, 5:7.

I te mau taime e inu ai oe i te ava, e nehenehe oe e feruri i teie mau uiraa: ‘Ua parau mai anei te hoê fetii aore ra hoa piri ia haapao maitai ia inu vau i te ava?’ Mai te peu e e, mea atâta roa, te topa ra hoi oe i roto i te marei o te ava. Ia ui te feia e manaˈo ra e e ere te ava i te fifi no ratou: ‘Te inu hua ra anei au?’ ‘Mea fifi anei no ˈu ia ore e inu tau mahana e hau atu?’ Mai te peu e e, ua topa ïa oe i roto i te marei o te inu-hua-raa i te ava. E titauhia paha ia farerei oe i te hoê taote no te tauturu ia oe.

No te fifi e rave rahi ta te inu ava e faatupu, ua faaoti vetahi mau Kerisetiano eiaha roa ˈtu e inu i te ava. Eita vetahi e inu i te ava, mea au ore hoi na ratou i te reira. Mai te peu te vai ra hoê o to oe mau hoa mai tera, a faatura i ta ˈna faaotiraa ma te ore e vahavaha ˈtu.

Ma te paari, ua faaoti paha oe e taotia i te ava aore ra te taime oe e inu ai. Hoê anei taime i roto i te hebedoma aore ra e inu rii a tamaa ˈi. E maiti vetahi e inu i te uaina e te pia eiaha râ te ava paari, noa ˈtu mea anoihia e te tahi atu inu. Ia taotia te hoê taata i ta ˈna ava, mea ohie aˈe ïa no ˈna ia ore e topa i roto i te inu-hua-raa i te ava. Eiaha te hoê Kerisetiano feruriraa paari e haama ua faaoti anaˈe o ˈna i te na reira.

Mea faufaa atoa ia haapao i te manaˈo o vetahi. Te na ô ra te Roma 14:21: “Mea maitai aˈe eiaha e amu i te inaˈi aore ra e inu i te uaina aore ra e rave i te tahi atu ohipa e turori ai to taeae.” E nafea ia pee i teie aˈoraa? Ma te faaite i te here taeae. Ia ite oe e e huru ê vetahi mai te peu e ava ta oe, e turai te here ia oe ia haapae i te ava i taua taime ra. A na reira ˈi, te faaite ra ïa oe e te tâuˈa ra e te faatura ra oe i te manaˈo o vetahi ê ma te haapae i to oe iho mau hinaaro.​—Kor. 1, 10:24.

Hau atu, ua haamau te mau tia mana i te tahi mau faatureraa o te tauturu i te mau Kerisetiano ia rave i te faaotiraa tano. Te faatureraa anei no nia i te matahiti e nehenehe ai e inu i te ava, te opaniraa ia inu i te ava, ia faahoro i te pereoo aore ra ia faaohipa i te tahi atu matini ua inu anaˈe oe.​—Roma 13:1-5.

Ua horoa mai Iehova e rave rahi ô ia oaoa tatou. I roto, te vai ra te ô e maiti eaha ta tatou e amu e e inu. E faaite anaˈe ïa na roto i ta tatou mau faaotiraa e te haafaufaa ra tatou i teie ô ia mauruuru to tatou Metua i te raˈi.

a Ia au i te hoê pu arairaa maˈi no Marite (Centers for Disease Control and Prevention) e nehenehe te inu-hua-raa i te ava hoê noa taime e hauti roa i nia i te huru o te taata. E tae roa vetahi i te taparahi i te taata, haapohe ia ratou iho, mafera, taparahi i te hoa faaipoipo, rave i te peu taotoraa tia ore e haamarua i ta ratou tamarii.