Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 53

Taeae apî ma, ia riro outou ei Kerisetiano paari i te pae varua

Taeae apî ma, ia riro outou ei Kerisetiano paari i te pae varua

“Ia puai e ia itoito oe.”​—ARII 1, 2:2.

HIMENE 135 Te na ô mai ra Iehova: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe”

HAAPOTORAA a

1. Eaha te titauhia i te mau taeae ia naeahia ta ratou mau fa?

 UA PARAU te arii Davida ia Solomona: “Ia puai e ia itoito oe.” (Arii 1, 2:1-3) Te pee nei to tatou mau taeae i teie aˈoraa. Ia naea ia ratou tera fa, e titauhia ia haapii ratou i te auraro i te mau ture a te Atua e ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ratou oraraa. (Luka 2:52) No te aha mea faufaa roa ia riro te mau taeae apî ei Kerisetiano paari i te pae varua?

2-3. No te aha mea faufaa ia riro te mau taeae apî ei Kerisetiano paari i te pae varua?

2 E rave rahi hopoia ta to tatou mau taeae e amo ra i roto i te utuafare e te amuiraa. Taeae ma, papu te manaˈo ra outou i te mau hopoia ta outou e amo i mua nei. Ua haamau paha outou i te fa e rave i te taviniraa taime taatoa, e riro ei tavini tauturu e ei matahiapo. Hinaaro atoa paha outou i te hoê vahine faaipoipo e te tamarii. (Eph. 6:4; Tim. 1, 3:1) Ia naeahia tera fa, e titauhia ia riro outou ei taeae paari i te pae varua. b

3 Eaha râ te tauturu ia outou? Mea rahi te aravihi te titauhia ia faatupu. Eaha ïa ta outou e nehenehe e rave i teie nei â, no te faaineine ia outou no te amo i te hopoia e ia haapao maitai i te reira?

E NAFEA IA RIRO EI KERISETIANO PAARI I TE PAE VARUA?

E nehenehe oe e riro ei taeae feruriraa paari ma te pee i to Iesu mau huru maitatai (A hiˈo i te paratarafa 4)

4. Ihea e itehia ˈi te mau hiˈoraa maitai ia pee? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 A maiti i te mau hiˈoraa maitai ia pee. Ua î te Bibilia i te mau hiˈoraa maitai ta te mau taeae apî e nehenehe e pee. Mea here na teie mau tane i tahito ra i te Atua, e rave rahi atoa ohipa ta ratou i rave no te haapao maitai i te mau tavini a te Atua. E ite atoa oe te mau hiˈoraa maitai i roto i to oe utuafare e i roto i te amuiraa. (Heb. 13:7) Te vai atoa ra te hiˈoraa maitai roa ˈ ˈe o Iesu Mesia. (Pet. 1, 2:21) A hiˈopoa ˈi i tera mau hiˈoraa, a feruri i to ratou mau huru maitatai. (Heb. 12:1, 2) I muri aˈe, a hiˈo e nafea ia pee i to ratou hiˈoraa.

5. E nafea ia faatupu i te aravihi ia feruri e eaha te faufaaraa ia na reira? (Salamo 119:9)

5 A faatupu e “a tapea maite i te paari mau e te aravihi ia feruri.” (Mas. 3:21) E hiˈopoa maitai te tane aravihi ia feruri i te mau ravea atoa e vai ra ia ˈna hou a haa ˈi. A tutava ïa ia noaa ia outou tera aravihi e a tamau i te haamaitai i te reira. No te aha? No te mea ua î teie nei ao i te mau tane apî o te vaiiho ra i to ratou manaˈo e huru aau ia aratai i ta ratou mau ohipa. (Mas. 7:7; 29:11) E ohipa atoa te afata teata, te mau hohoˈa, te natirara e te reni faahoaraa i nia ia outou. E nafea râ ia fanaˈo i te aravihi ia feruri? A feruri i te mau aratairaa Bibilia e a hiˈo e nafea oe e faufaahia ˈi. I muri mai, a faaohipa i teie mau aratairaa Bibilia no te rave i te mau faaotiraa e oaoa ˈi Iehova. (A taio i te Salamo 119:9.) Ia noaa ia oe teie aravihi faufaa mau, e riro ïa oe ei taeae feruriraa paari. (Mas. 2:11, 12; Heb. 5:14) E hiˈo anaˈe e nafea oe e faufaahia ˈi i te aravihi ia feruri i roto e piti tupuraa: (1) to oe huru i nia i te mau tuahine e (2) to oe huru rapaeau.

6. E nafea te aravihi ia feruri e tauturu ai i te taeae apî ia faatura i te mau tuahine?

6 E tauturu te aravihi ia feruri ia outou ia faatura i te mau vahine. Ei hiˈoraa, e hinaaro iho â te hoê taeae apî e haamatau i te hoê tuahine, e ere roa ˈtu i te mea ino. Tera râ, eita te hoê taeae feruriraa paari e faahiti, e papai aore ra e rave i te tahi noa ˈ ˈe mea o te faaite ra e te faahinaaro ra o ˈna i te tahi tuahine ma te ore râ e opua e faaipoipo. (Tim. 1, 5:1, 2) Mai te peu te haamatau ra o ˈna i te hoê tuahine, e ara o ˈna ia ore raua e faaea o raua anaˈe, ia apitihia râ raua e te tahi atu Kerisetiano feruriraa paari.​—Kor. 1, 6:18.

7. E nafea te aravihi ia feruri e tauturu ai i te taeae apî ia maiti i te faaahuraa e te tapuraa rouru e tano no te Kerisetiano?

7 E faaite atoa te hoê taeae apî i to ˈna aravihi ia feruri a maiti ai i te ahu e te tapuraa rouru e tano no te Kerisetiano. Pinepine te taata i te faatietie i te tahi ahu e tapuraa rouru, eita râ ratou e haapao ra i te hinaaro o Iehova. E itehia to ratou manaˈo tano ore i nia i to ratou huru faaahuraa. E tae roa ratou i te faaahu i te tane mai te vahine ra te huru. A maiti ai i te ahu, e vaiiho te taeae apî na te mau faaueraa Bibilia e te mau hiˈoraa maitai i roto i te amuiraa e aratai ia ˈna. E ui ïa o ˈna: ‘Te faaite ra anei ta ˈu mau faaotiraa e te tâuˈa ra vau i te manaˈo o vetahi ê? Te faaite ra anei ta ˈu faaahuraa e e tavini au na te Atua?’ (Kor. 1, 10:31-33; Tito 2:6) Ia faaite te hoê taeae i te feruriraa paari, e faatura Iehova ia ˈna e e faaturahia o ˈna i roto i te amuiraa.

8. E nafea te taeae apî e faaite ai e nehenehe oia e tiaturihia?

8 Ei taata tiaturihia outou e tia ˈi. E haapao maitai te taeae apî i ta ˈna mau hopoia. (Luka 16:10) E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa tia roa o Iesu. Aita roa ˈtu o ˈna i tâuˈa ore aore ra i haapao ore i te tahi noa ˈ ˈe mea. Ua rave faahope roa râ o ˈna i te mau mea atoa ta Iehova i ani, noa ˈtu i te tahi taime, e ere i te mea ohie no ˈna. Mea here roa na ˈna i te taata, i ta ˈna mau pǐpǐ iho â râ. Ua tae roa hoi o ˈna i te horoa i to ˈna ora no ratou. (Ioa. 13:1) Taeae ma, mai ia Iesu, a rohi no te haapao maitai i ta outou mau hopoia. Aita anaˈe outou i ite e nafea ia rave i te tahi tuhaa, a faaite i te haehaa e a ani i te tauturu a te mau taeae feruriraa paari. A tutava i te rave hau atu â i roto i te amuiraa. (Roma 12:11) A rave faahope roa i te tuhaa i horoahia ia outou, a rave i te reira “no Iehova, eiaha no te taata.” (Kol. 3:23) Papu, e taata tia ore outou, a farii ïa e nehenehe atoa outou e hape.​—Mas. 11:2.

A HAAPII I TE TAHI MAU ARAVIHI FAUFAA

9. No te aha mea faufaa ia haapii te taeae apî i te tahi atu mau aravihi?

9 E titauhia i te hoê taeae paari i te pae varua te tahi mau aravihi. E tauturu te reira ia ˈna ia amo i te hopoia i roto i te amuiraa, ia noaa mai te hoê ohipa no te aupuru ia ˈna aore ra i to ˈna utuafare e ia maiti i te hoa maitai. Teie te tahi o taua mau aravihi ra.

E faufaahia oe e te amuiraa ia haapii oe i te taio e i te papai maitai (A hiˈo i te paratarafa 10-11)

10-11. Ia haapii te taeae apî i te taio e i te papai maitai, e nafea oia e te amuiraa e faufaahia ˈi? (Salamo 1:1-3) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 A haapii i te taio e i te papai maitai. Te parau ra te Bibilia e, e oaoa e e manuïa te hoê taata i roto i to ˈna oraraa, ia taio e ia feruriruri oia i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. (A taio i te Salamo 1:1-3.) Ma te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa, e taa ia ˈna i to Iehova manaˈo a rave atu ai i te faaotiraa maitai. (Mas. 1:3, 4) Tera te huru taeae e hinaarohia i roto i te amuiraa. No te aha râ?

11 E tapiri te mau taeae e tuahine i te mau taeae feruriraa paari no te ani i te aratairaa niuhia i nia i te Bibilia. (Tito 1:9) Mea aravihi anaˈe outou i te taio e i te papai, e nehenehe ïa outou e faaineine i te tahi manaˈo tauturu e te oreroraa parau o te faaitoito i te amuiraa. A rave ai i ta outou iho haapiiraa Bibilia e a faaroo ai i te mau oreroraa parau i te putuputuraa e tairururaa, e nehenehe outou e tapaopao i te tahi mau manaˈo ta outou e faaohipa no te faaitoito ia vetahi ê.

12. Eaha te tauturu i te mau taeae ia aravihi atu â i te paraparau?

12 A faatupu i te aravihi no te tauaparau maitai. Mea faufaa roa ia na reira te hoê taeae. Ia naeahia ia ˈna tera fa, e titauhia ia ˈna ia faaroo e ia taa maitai i te manaˈo e te huru aau o vetahi ê. (Mas. 20:5) E haapao o ˈna i te toparaa reo, te hohoˈa mata e te huru o te taata ta ˈna e tauaparau ra. No reira, mea faufaa roa ia rave oe i te taime e te mau taeae e tuahine. Ia hapono noa oe i te poroi uira, aita oe e nehenehe e tauaparau maitai i te hoê taata. Mea au aˈe ïa ia farerei tino roa oe i te taata.​—Ioa. 2, 12.

Mea maitai ia haapii i te hoê toroa, e faufaahia oe i te taime e imi ai oe i te ohipa (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Eaha tu â te titauhia i te taeae apî? (Timoteo 1, 5:8) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 A aupuru ia outou iho. E tia i te hoê taeae ia aupuru ia ˈna iho e i to ˈna utuafare. (A taio i te Timoteo 1, 5:8.) I te tahi mau fenua, e haapii te mau taeae apî i te tahi aravihi no ô mai i to ratou metua tane aore ra fetii. I te tahi atu mau fenua, e haapii te feia apî i te hoê toroa i te fare haapiiraa. Papu, mea maitai ia haapii outou i te hoê toroa no te fanaˈo i te hoê ohipa. (Ohi. 18:2, 3; 20:34; Eph. 4:28) Ia matauhia outou ei taata itoito o te rave faahope roa i ta ˈna ohipa. A na reira ˈi, e noaa iho â ta outou ohipa. Maoti te mau huru maitatai e aravihi ta tatou i hiˈopoa mai, e noaa i te hoê taeae ia amo i te mau hopoia e horoahia ia ˈna i muri mai. E hiˈo anaˈe i te tahi o tera mau hopoia.

A FAAINEINE IA OUTOU NO TE AMO I TE HOPOIA

14. E nafea te taeae apî e rave no te faaineine ia ˈna no te taviniraa taime taatoa?

14 Ei tavini taime taatoa. Mea rahi te taeae paari i te pae varua tei haamata i te taviniraa taime taatoa mai te apîraa mai â. E tauturu te taviniraa pionie i te hoê taeae apî ia ohipa amui e te mau huru taata atoa e ia ora i te hoê oraraa haapae. (Phil. 4:11-13) Taeae ma, e nehenehe anei ta outou e haamata ma te tavini ei pionie tauturu? Mea na reira hoi vetahi i te riroraa mai ei pionie tamau. Ia tamata outou i te taviniraa pionie e hinaaro atoa paha outou e tavini i te Betela aore ra ei rima tauturu i roto i te tuhaa paturaa.

15-16. Eaha te titauhia i te taeae apî no te amo i te hopoia i roto i te amuiraa?

15 Ei tavini tauturu aore ra matahiapo. E haamau te mau taeae i te fa e tavini i to ratou mau taeae e tuahine ma te faaî i te mau titauraa no te riro ei matahiapo. Te na ô ra te Bibilia e te taeae e tapi ra i te reira, te “hinaaro ra oia i te hoê ohipa maitai.” (Tim. 1, 3:1) Na mua oia e tavini ai ei matahiapo, e riro mai te hoê taeae ei tavini tauturu. E tauturu o ˈna i te mau matahiapo na roto e rave rau ravea. Ma te haehaa, e haa amui te mau tavini tauturu e te mau matahiapo no te tauturu i te mau taeae e tuahine e no te poro ma te itoito. E nehenehe te hoê taeae apî e faatoroahia ei tavini tauturu noa ˈtu e taurearea noa â oia. E nehenehe atoa te hoê tavini tauturu e 20 matahiti e riro mai ei matahiapo.

16 Taeae ma, eaha te mau huru maitatai titauhia no te amo i teie mau hopoia? Ua faahitihia te reira i roto i te Bibilia. Na to outou here ia Iehova, i to outou utuafare e te amuiraa e turai ia outou ia amo i te hopoia. (Tim. 1, 3:1-13; Tito 1:6-9; Pet. 1, 5:2, 3) A hiˈopoa maitai i te mau titauraa tataitahi e a ani ia Iehova i ta ˈna tauturu no te faaî i te reira. c

Te hinaaro ra Iehova ia here te tane i ta ˈna vahine e i ta raua mau tamarii, ia haapao atoa o ˈna ia ratou i te pae tino e te mea faufaa roa ˈtu â, i te pae varua (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. E nafea te taeae apî e faaineine ai ia ˈna no te amo i te hopoia ei tane faaipoipo e ei upoo utuafare? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 Ei tane faaipoipo e ei upoo utuafare. Mai ta Iesu i parau, e faaoti te tahi mau taeae i te faaea taa noa. (Mat. 19:12) Tera râ, mai te peu e faaoti oe e faaipoipo, e amo atoa oe i te hopoia ei tane faaipoipo e ei upoo utuafare. (Kor. 1, 11:3) Te faaue ra Iehova i te tane ia here i ta ˈna vahine, ia riro oia ei hoa papu no ˈna e ia aupuru ia ˈna i te pae tino e i te pae varua. (Eph. 5:28, 29) E tauturu te aravihi ia feruri, te faatura i te vahine e te riroraa ei taata tiaturihia i te hoê taeae ia amo maitai i ta ˈna hopoia ei tane faaipoipo e ei upoo utuafare.

18. E nafea te taeae apî e faaineine ai ia ˈna hou a riro mai ai ei metua tane?

18 Ei metua tane. I muri aˈe i te faaipoiporaa, e riro mai paha oe ei metua tane. E nafea te hiˈoraa o Iehova e tauturu ai ia oe ia riro ei metua tane maitai? E rave rahi haapiiraa ta oe e huti mai. (Eph. 6:4) Ua faaite papu Iehova i to ˈna here i ta ˈna tamaiti Iesu ma te parau roa ˈtu e mea herehia o ˈna e ana. (Mat. 3:17) Ia riro outou ei metua tane, mea faufaa roa ia tamau outou i te parau i ta outou mau tamarii e mea here na outou ia ratou. A haapopou atu no te ohipa maitai ta ratou e rave ra. Ia pee te mau metua tane i te hiˈoraa o Iehova, e riro mai ta ratou mau tamarii ei taeae e ei tuahine paari i te pae varua. E nehenehe outou e faaineine ia outou i teie nei â no te amo i tera hopoia. E nafea? Ma te tauturu i to outou utuafare, i te amuiraa e ma te faaite i to outou here e mauruuru ia ratou. (Ioa. 15:9) E tauturu te reira ia outou i te taime e riro mai outou ei tane faaipoipo e ei metua tane. I te hoê â taime, e riro outou ei haamaitairaa no te utuafare e no te amuiraa. E riro atoa outou ei taeae herehia e Iehova.

EAHA TA OUTOU E RAVE I TEIE NEI Â?

Te mau taurearea tamaroa tei haapii i te Bibilia e tei faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa a riro atu ai ei Kerisetiano feruriraa paari (A hiˈo i te paratarafa 19-20)

19-20. Eaha te tauturu i te mau taeae apî ia riro ei Kerisetiano paari i te pae varua? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

19 Taeae ma, e titauhia te tutavaraa no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua. A maiti i te hiˈoraa maitai ia pee, a faatupu i te aravihi ia feruri, a riro ei taata tiaturihia, a haapii i te tahi toroa ia aravihi atu â outou e a faaineine ia outou no te amo i te hopoia.

20 I te tahi taime, e manaˈo paha outou e eita e haere ia outou ia amo i tera rahiraa hopoia. E naeahia râ ia outou tera fa ia haamanaˈo outou e ua ineine Iehova i te tauturu ia outou. (Isa. 41:10, 13) E tauturu atoa te mau taeae e tuahine ia outou. A riro ai outou ei taeae paari i te pae varua, e oaoa roa to outou oraraa. Taeae apî ma, mea here roa na matou ia outou. Ia haamaitai-rahi-hia outou e Iehova i roto i ta outou mau tutavaraa no te riro ei taeae paari i te pae varua.​—Mas. 22:4.

HIMENE 65 Haere â i mua!

a E hinaarohia te taeae paari i te pae varua i roto i te amuiraa. E hiˈopoa tatou i roto i teie tumu parau haapiiraa, e nafea te mau taeae apî e riro mai ei Kerisetiano feruriraa paari.

b I roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, a hiˈo i te tumu parau “No te taa maitai atu â.

c A hiˈo i te pene 5 e 6 o te buka Organisés pour faire la volonté de Jéhovah.